Plata drepturilor banesti, salariale. Speta. Decizia 1194/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI
Dosar nr- ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA nr. 1194
Ședința publică din data de 2 iunie 2009
PREȘEDINTE: Elena Simona Lazăr
JUDECĂTORI: Elena Simona Lazăr, Simona Petruța Buzoianu
- -- -
Grefier -
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de pârâta SC SA, cu sediul în B,- bis, sector 1, cu domiciliul procesual ales la sediul profesional al - & Asociații - B,-,.3,.7, sector 1 și prin administrator judiciar INSOLVENCY SPECIALISTS B,-, - 27,.4, sector 3, împotriva sentinței civile nr.49 din 9.01.2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimații-reclamanți, -, G, -, G, -, și -, toți cu domiciliul ales la cabinet avocatură - P,-,.9,.B,.24, județ
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurenta-pârâtă SC SA prin avocat, lipsind intimații-reclamanți.
Procedura legal îndeplinită.
Recurs scutit de plata taxei judiciare de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, după care:
Avocat având cuvântul depune la dosar copia deciziei nr.2/2009 emisă de administratorul judiciar al recurentei-pârâte din care rezultă că în temeiul art.86 din Legea nr.85/2006 a fost menținut contractul de asistență judiciară încheiat de recurentă cu mai multe case de avocatură, printre care și - și Asociații.
Curtea dispune introducerea în cauză a societății INSOLVENCY SPECIALISTS B în calitate de administrator judiciar al recurentei-pârâte și față de decizia nr.2/2009 emisă de aceasta consideră că are termen în cunoștință.
Avocat având cuvântul arată că nu mai are cereri noi de formulat și solicită cuvântul pe fond.
Curtea ia act de declarația acesteia și, constatând cauza în stare de judecată, acordă cuvântul în dezbateri.
Avocat având cuvântul pentru recurenta-pârâtă solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, modificarea sentinței și pe fond respingerea acțiunii ca neîntemeiată. Fără cheltuieli de judecată.
CURTEA:
Deliberând asupra recursului civil de față, în baza lucrărilor dosarului, reține următoarele:
Prin acțiunea înregistrata la Tribunalul Prahova sub nr- reclamantii, G, G, Și au chemat in judecata pe parata SC SA (fosta SA) B, solicitand obligarea acesteia la plata drepturilor banesti cuvenite fiecaruia, cu titlu de prima de C in cuantum de 1400 lei pentru anul 2005; cate 1850 lei pentru anii 2006-2007; obligarea paratei la plata drepturilor banesti cuvenite fiecaruia cu titlu de prima de Paste in cuantum de 1400 lei pentru anul 2005 si cate 1850 lei pentru anii 2006 si 2007; la plata dobanzilor legale aferente acestor sume, calculate conf.art.3 al.3 din OG 9/2000, pentru fiecare suma lunara, aferenta diferentei intre drepturile banesti incasate si cele la care aveau drpetul; obligarea paratei la actualizarea prin indexare a sumelor datorate prin aplicarea coeficientului de inflatie de la momentul nasterii dreptului si pana la plata efectiva, precum si la plata cheltuielilor de judecata.
În motivarea acțiunii, reclamantii au aratat ca au fost salariatii paratei SNP SA B, in baza contractelor individuale de munca, pe perioada nedeterminata, si ca potrivit Contractului colectiv de munca, trebuiau sa beneficieze de o suplimentare a drepturilor salariale in cuantum de un salariu de baza mediu pe unitate, pentru anii 2005-2007 cu ocazia sarbatorilor de Paste si C, care nu le-au fost acordate.
S- mai susținut in motivarea acțiunii că potrivit art.168 alin.1 din Contractul Colectiv de Muncă pe anii 2005, 2006, 2007, angajatii vor beneficia de o suplimentare a drepturilor salariale in cuantum de un salariu de baza mediu pe SNP, cu ocazia sarbatorilor de Paste si C, insă parata nu le- acordat aceste drepturi in termenul cuvenit, datorând astfel si beneficiul nerealizat respectiv corecția acestor sume cu coeficientul de inflație.
În dovedirea acțiunii, reclamanții au solicitat proba cu acte, depunand la dosar copiile carnetelor de munca și de identitate (filele 4-217 și vol.II).
La termenul de judecata din data de 05.09.2008, parata a depus o cerere prin care și-a ales sediul pentru comunicarea actelor de procedura.
La termenul din 28.11.2008 reclamantii si-au precizat actiunea aratand ca in conformitate cu adresele 6152/21.11.2005 si nr.1990/17.05.2006 emise de parata, prin care a fost stabilit si negociat cuantumul salariului mediu brut incepand cu data de 01.11.2005, respectiv cu data de 01.06.2006, suma totala a drepturilor pretinse de fiecare reclamant este de cate 7950 lei, reprezentand suplimentari salariale cu ocazia sarbatorilor de C 2005-2007 si Paste 2006-2007.
Desi legal citată, parata nu a depus întâmpinare.
Prin sentința civilă nr.49 din 9 ianuarie 2009, Tribunalul Prahovaa admis în parte acțiunea precizată a reclamanților și a obligat pârâta la plata către fiecare dintre aceștia a primelor de Paște 2006-2007 și de C 2005-2007, în sumă brută conform art.168 alin.1 din contractul coelctiv de muncă la nivel de unitate, sume care vor fi actualizate cu indicele de inflație de la data scadenței, la cea a plății efective precum și la plata sumei de câte 200 lei cheltuieli de judecată.
Prin aceași sentință a fost respins capătul de cerere privind plata dobânzii legale aferentă drepturilor bănești de mai sus, ca neîntemeiat.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că reclamantii au fost salariatii paratei SC SA, insa in perioada 2005-2007 nu au incasat contravaloarea primelor de Paste si C prevazuta de art.168 din CCM.
Contractul colectiv de muncă pe unitate pentru anul 2004 stabilește prin art.168, că angajații SNP SA vor beneficia, cu prilejul sărbătorilor de Paste si C, de cate o suplimentare a drepturilor salariale in cuantum de un salariu de baza mediu pe societate, la alin.2 al acestui articol precizându-se că pentru anul 2003 suplimentările de la alin.1 au fost incluse in salariul de baza al fiecărui salariat.
Potrivit Contractelor Colective de Muncă pe societate negociate si aplicabile la nivelul SNP SA pe anii 2004, 2005, 2006 si 2007, disp.art.168 alin.1, alin.2 au fost menținute in forma din anul 2003.
A mai reținut tribunalul că urmare acestor modificări ale alin.2 al art.168 al Contractul Colectiv de Muncă, parata nu mai acordat reclamantilor in cursul anilor 2005-2007 suplimentările salariale prevăzute de alin.1 al art.168 din Contractul Colectiv de Muncă, deoarece suplimentările au fost introduse in salariul de baza al fiecărui salariat numai pentru anul 2003.
Întrucât pârâta nu îndeplinit obligația ce- revenea potrivit disp.art.168 alin.1 din Contractul Colectiv de Muncă si nu achitat reclamantilor suplimentările salariale de Paște 2006-2007 si C 2005-2007, instanta admis in parte acțiunea precizata, respingând capatul de cerere privind acordarea dobanzii legale ca neintemeiat, apreciind ca prin actualizarea sumelor cu indicele de inflatie de la data scadentei pana la data platii efective, nu se mai justifica acordarea dobanzii legale, prejudiciul suferit fiind acoperit in integralitate.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal a declarat recurs pârâta SC SA B ( fostă SC SA B) criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie (filele 8-14).
Recurenta a susținut că din interpretarea dispozițiilor art.168 (1 și 2) din contractul colectiv de muncă pe anul 2003 rezultă că toate primele negociate cu salariații prin reprezentanții sindicali vor fi incluse în salariile de bază ale acestora, ceea ce s-a și întâmplat, reclamanții primindu-și drepturile salariale pe care le-au pretins din nou prin acțiunea lor.
Pentru aceste motive, s-a cerut admiterea recursului,desființarea hotărârii și respingerea acțiunii ca neîntemeiate.
Recurenta-pârâtă a depus înscrisuri doveditoare ale susținerilor făcute prin cererea de recurs (filele 15-61).
Intimații-reclamanți, au fost legal citați dar nu au formulat întâmpinare și nici nu s-au înfățișat la judecata recursului.
Curtea, verificând sentința recurată, prin prisma criticilor aduse,a actelor și lucrărilor dosarului și a dispozițiilor legale incidente în cauză, dar si sub toate aspectele conform art.3041cod pr.civ. constată că recursul exercitat de pârâtă este nefondat, urmând a fi respins ca atare, dar pentru considerentele care succed:
Potrivit art.287 din codul muncii, sarcina probei revine în conflictele de muncă angajatorului, care avea obligația de a proba susținerile privind plata drepturilor suplimentare cu destinație de prime de C și respectiv de Paște în perioada de referință, prin includerea lor în salariile de bază ale angajaților, astfel cum recurenta a susținut prin cererea de recurs.
La instanța de fond, pârâta nu a formulat apărări, nu a administrat probe.
În recurs, din înscrisurile atașate cererii de recurs, rezultă că la data de 1 martie 2002 a fost înființată SC "" SA B, actualmente SC " " SA, ca urmare a programului de restructurare al SNP SA.(filele 15-22).
Art.168 din contractele colective de muncă încheiate la nivel de societate pe anii 2002 și 2003( filele 25-33 și 38-41) stabilesc dreptul salariaților la plata câte unei suplimentări salariale pentru sărbătorile anuale de Paști și C, în cuantum de un salariu de bază mediu pe SNP""SA. Cu men iunea ă pentru anul 2003 acestea au fost incluse în salariul de bază al angajaților.
Pentru perioada în litigiu: 2005-2007, nu există probe certe din care să rezulte plata efectivă către reclamanți a suplimentării salariale reprezentând contravaloarea primelor de sărbători, iar clauzele contractului colectiv de muncă nu prevăd pentru această perioadă, includerea dreptului la aceste prime în salariile angajaților.
Astfel cum legal și temeinic a hotărât tribunalul, din înscrisurile aflate în dosar rezultă că începând cu anul 2003, anual s-a negociat acordarea acestor drepturi, conform art.168 alin.1 din contractele colective de muncă, depuse în extras la recurs, iar disputa juridică a părților nu este legată de sintagma includerii lor în salariu ci a efectivității plății lor.
În acești termeni, în mod corect prima instanță a hotărât că nu există nicio dovadă a faptului că-incluse ori nu în salariile reclamanților-aceste drepturi le-au fost efectiv plătite-statele de plată nefiind depuse la dosar de către recurenta pârâtă, așa cum obligă prevederile art. 163 din codul muncii.
Drept consecință, în temeiul art.312 cod pr.civ. Curtea va respinge recursul ca nefondat, menținând în totalitate ca legală și temeinică sentința civilă nr. 49 din 9 ianuarie 2009 a Tribunalului Prahova.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta SC SA, cu sediul în B,- bis, sector 1, cu domiciliul procesual ales la sediul profesional al - & Asociații - B,-,.3,.7, sector 1 și prin administrator judiciar INSOLVENCY SPECIALISTS B,-, - 27,.4, sector 3, împotriva sentinței civile nr.49 din 9.01.2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimații-reclamanți, -, G, -, G, -, și -, toți cu domiciliul ales la cabinet avocatură - P,-,.9,.B,.24, județ
Irevocabilă.
Pronunțată astăzi 2 iunie 2009, în ședință publică.
Președinte JUDECĂTORI: Elena Simona Lazăr, Simona Petruța Buzoianu
--- - --- - -- -
Grefier
Fiind în CO semnează
Grefier-șef secție
Tehnored.
2 ex./6.07.2009
f--Trib.
Operator de date cu caracter personal
Nr. notificare 3120
Președinte:Elena Simona LazărJudecători:Elena Simona Lazăr, Simona Petruța Buzoianu
