Drepturi salariale (banesti). Decizia 1842/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DOSAR NR-
DECIZIA NR. 1842
Ședința publică din data de 14 octombrie 2009
PREȘEDINTE: Cristina Mihaela Moiceanu
JUDECĂTORI: Cristina Mihaela Moiceanu, Lucian Crăciunoiu Violeta
- -
Grefier -
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de pârâta - -, prin administrator judiciar INSOLVENCY SPECIALISTS, cu domiciliul procesual ales conform art.93 Cod procedură civilă în B,-,.3,.7, sector 1 - la Societatea civilă de avocați și Asociații, împotriva sentinței civile nr.897 din 23 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimații-reclamanți, cu domiciliu în -Scăieni, Intrarea Pieții, nr.3,.12 B,.3, județul P, domiciliat în P,-,.88,.F,.102, județul P, și, domiciliat în comuna, sat, nr.74, județul
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, care învederează că recursul este declarat și motivat în termen, scutit de plata taxei de timbru, prin cererea de recurs solicitându-se judecarea cauzei în lipsă, iar recurenta a solicitat suspendarea recursului în temeiul art.36 din Legea nr.85/2006.
Curtea respinge cererea de suspendare formulată de recurentă, având în vedere dispozițiile modificate ale art.36 din Legea nr.85/2006, potrivit căruia de la data deschiderii procedurii se suspendă de drept toate acțiunile judiciare sau măsurile de executare silită pentru realizarea creanțelor asupra debitorului sau bunurilor sale, cu excepția căilor de atac declanșate de debitor. Față de actele și lucrările dosarului, având în vedere că prin cererea de recurs s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, apreciază cauza în stare de judecată și deliberând a pronunțat următoarea decizie:
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată inițial sub nr- pe rolul Tribunalul Prahova, reclamanții, și au chemat în judecată pe pârâta - - solicitând instanței ca prin sentința ce o va pronunța să fie obligată pârâta la plata drepturilor bănești cuvenite și neachitate, actualizate în funcție de rata inflației de la data scadenței fiecărei sume și până la data plății efective, reprezentând prime de C și Paști.
În motivarea acțiunii, reclamanții au arătat că pe lângă salariul de bază urmau să beneficieze și de drepturile acordate în baza contractului colectiv de muncă încheiat la nivel de societate constând în suplimentari salariale cu ocazia sărbătorilor de Paste și de C, drepturi ce nu le-au fost acordate în perioada 2005-2007.
Pârâta a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată pe considerentul că începând cu anul 2003 suplimentările solicitate au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat.
Prin sentința civilă nr.1153/11.04.2008 a fost admisă acțiunea și a fost obligată pârâta la plata primelor pentru perioada 2005-2007.
Prin Decizia nr.1720/17.09.2008 Curtea de APEL PLOIEȘTIa admis recursul, a casat sentința și a trimis cauza spre rejudecare la aceeași instanță de fond, pentru efectuarea unei expertize care să determine cuantumul salariului de bază mediu brut pe unitate din luna anterioară în care trebuia efectuată plata.
Cauza a fost reînregistrată la Tribunalul Prahova sub nr-.
Prin sentința civilă nr.897 pronunțată la data de 23 aprilie 2009, Tribunalul Prahovaa admis acțiunea formulată de reclamanți, în contradictoriu cu pârâta - - B (fosta - -) și a obligat pârâta să plătească fiecărui reclamant drepturile salariale, reprezentând prima de Paște 2005-2007 și C 2005-2007, conform art.168 din la nivel de societate, calculat la nivelul salariului de bază mediu brut pe unitate din luna anterioară în care trebuia efectuată plata, sume ce urmează a se actualiza cu indicele de inflație de la data scadenței până la data plății efective.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut că reclamanții sunt salariații pârâtei, fără ca în perioada 2005-2007 să încaseze drepturile salariale reprezentând suplimentări pentru Paște și
Disp.art.168 din Contractul colectiv de muncă pe unitate pentru anul 2004 stipulează că angajații vor beneficia de câte o suplimentare a drepturilor salariale în cuantum de un salariu de bază mediu pe SNP, cu ocazia sărbătorilor de Paști și de C, menționându-se că pentru anul 2003 suplimentările de la alin.1 au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat, prevederi ce au fost preluate ulterior și în Contractele colective de muncă pe unitate, negociate și aplicabile la nivelul societății pe anii 2004, 2005, 2006, 2007.
Prima instanță a reținut că reclamanții sunt salariații pârâtei însă, în perioada 2005-2007, nu au încasat drepturile salariale suplimentare cu ocazia sărbătorilor de Paște și de C, astfel încât pârâta este obligată să achite aceste drepturi reclamanților, mai ales că nu există nicio dovadă la dosar că pârâta ar fi achitat efectiv aceste drepturi sau că le-ar fi inclus în salariul de bază.
Împotriva sentinței a declarat recurs pârâta - -, cu motivarea că prima instanță a pronunțat o soluție nelegală, având în vedere prevederile art.36 din Legea nr.85/2006, potrivit cărora instanța de fond trebuia să constate suspendarea de drept a cauzei.
Analizând actele și lucrările dosarului, prin prisma criticilor formulate, precum și sub toate aspectele, potrivit art.3041pr.civ. Curtea constată că recursul declarat este nefondat, pentru următoarele considerente:
Astfel, Curtea reține că, prin Legea nr.277/2009 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.173/2008 pentru modificarea și completarea Legii nr.85/2006 privind procedura insolvenței și pentru modificarea lit.c a art.6 din Legea nr.146/1997 privind taxele judiciare de timbru, articolul 36 din Legea nr.85/2006 a fost modificat, având următorul cuprins: De la data deschiderii procedurii se suspendă de drept toate acțiunile judiciare sau măsurile de executare silită pentru realizarea creanțelor asupra debitorului sau bunurilor sale, cu excepția căilor de atac declanșate de debitor.
Este adevărat că recurenta - - se află în procedura insolvenței, însă în cauza de față calea de atac a fost exercitată chiar de către recurentă prin administratorul judiciar INSOLVENCY SPECIALISTS, astfel că, având în vedere dispozițiile legale anterior citate judecarea cauzei nu se mai suspendă.
Față de aceste considerente, Curtea constată că nu pot fi reținute criticile invocate, astfel că recursul este nefondat, urmând să fie respins ca atare, conform disp. art.312 Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtă - -, prin administrator judiciar INSOLVENCY SPECIALISTS, cu domiciliul procesual ales conform art.93 Cod procedură civilă în B,-,.3,.7, sector 1 - la Societatea civilă de avocați și Asociații, împotriva sentinței civile nr.897 din 23 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimații-reclamanți, cu domiciliu în -Scăieni, Intrarea Pieții, nr.3,.12 B,.3, județul P, domiciliat în P,-,.88,.F,.102, județul P, domiciliat în comuna, sat, nr.74, județul
Respinge cererea de suspendare.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 14 octombrie 2009.
Președinte, JUDECĂTORI: Cristina Mihaela Moiceanu, Lucian Crăciunoiu Violeta
- - - - - -
Grefier,
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr. 3120/2006
Red.CL
23.10.2009/2 ex.
f- Trib.
-
Președinte:Cristina Mihaela MoiceanuJudecători:Cristina Mihaela Moiceanu, Lucian Crăciunoiu Violeta
