Drepturi bănești. Jurisprudență. Decizia 1837/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DOSAR NR-
DECIZIA NR.1837
Ședința publică din data de 14 octombrie 2009
PREȘEDINTE: Cristina Mihaela Moiceanu
JUDECĂTORI: Cristina Mihaela Moiceanu, Lucian Crăciunoiu Violeta
- -
Grefier - -
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de reclamanții, domiciliată în P,-. și, împotriva sentinței civile nr. 1000 din 08 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu pârâta SC SA cu sediul în B, sector 1, Calea nr. 239.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns pentru intimata-pârâtă SC "" SA, avocat - din Baroul Prahova, lipsind recurenții-reclamanți.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, care învederează instanței că recursul este scutit de plata taxei de timbru.
Avocat - pentru intimata-pârâtă SC "" SA depune la dosar un raport de expertiză contabilă extrajudiciară și declară că alte cereri nu mai are de formulat.
Curtea, față de actele și lucrările dosarului, având în vedere declarația intimatei-pârâte că alte cereri nu mai are de formulat, apreciază cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în fond.
Având cuvântul în fond pentru intimata-pârâtă SC "" SA, avocat - solicită respingerea recursului ca nefondat, menținerea ca legală și temeinică a sentinței recurate, fără cheltuieli de judecată. Depune la dosar concluzii scrise.
CURTEA:
Deliberând asupra recursului de față, reține următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la nr- pe rolul Tribunalului Prahova reclamanții, și au chemat în judecată pe pârâta SC - SA B, solicitând instanței ca prin sentința ce o va pronunța să fie obligată pârâta la plata sumei de 3000 lei pentru fiecare, suma reprezentând c/valoarea primei de aprovizionarea toamnă-iarnă aferentă anilor 2004-2007, drepturi salariale actualizate potrivit indicelui de inflație de la data scadenței până la data plății efective, precum și a cheltuielilor de judecată.
In motivarea acțiunii reclamanții au arătat că în perioada 2004-2007 sunt salariații pârâtei, aceasta din urmă asumându-și obligația de a le achita pentru aprovizionarea toamnă - iarnă câte suplimentare drepturilor salariale sub forma unui adaos în suma fixă, pârâta nerespectându-și însă această obligație deși executarea CCM este obligația pentru părți.
În termen legal pârâta a formulat întâmpinare prin care a invocat excepțiile lipsei calității procesuale active a reclamanților, a prescripției dreptului la acțiune, în condițiile în care reclamanții nu sunt creditorii raportului juridic privind drepturile solicitate atât timp cât s-a stabilit acordarea acestor drepturi în funcție de negocierile dintre patronat și sindicat și că, în speță, dreptul la acțiune este prescris în baza art.283 lit.e muncii, fiind prescris termenului de prescripție de 6 luni, solicitând și respingerea acțiunii, motivându-se că drepturile solicitate au fost incluse începând cu anul 1997 în salariul de bază.
Pentru termenul din data de 10.04.2009 reclamanții au depus o precizare referitor la câtimea pretențiilor lor.
In ședința publică din 08.05.2009, instanța a pus în discuția părților, excepțiile invocate.
In cauza s-a administrat proba cu acte și expertiză salarizare-normare.
Prin sentința civilă nr. 100 pronunțată la data de 8 mai 2009 de Tribunalul Prahova au fost respinse excepția prescripției dreptului material la acțiune și excepția lipsei calității procesuale active invocate de pârâtă prin întâmpinare.
Pe fond a fost respinsă acțiunea precizată formulată de reclamanții, și, în contradictoriu cu pârâta SC SA B, ca neîntemeiată.
Pentru a pronunța această soluție prima instanță a reținut că în conformitate cu cărțile de muncă existente la dosar, reclamanții sunt salariații pârâtei, arătând că în această calitate sunt îndreptățiți la suplimentare salarială sub forma unui adaos în sumă fixă pentru aprovizionarea pentru toamnă - iarnă în cuantum minim de un salariu minim pe ramură pentru perioada 2005-2007.
Potrivit art.176 din CCM 2005-2007 în luna octombrie (pentru aprovizionarea toamnă - iarnă) salariații vor beneficia de câte suplimentare a drepturilor salariale sub forma unui adaos în sumă fixă, urmând ca în CCM-urile încheiate la nivele inferioare să se stabilească condițiile și criteriile de acordare.
Prin același articol se mai prevede că negocierile cu organizațiile sindicale pentru stabilirea valorii concrete ce se acorda, vor începe cu minim 15 zile înainte de evenimentul pentru care se acorda aceste adaosuri, adaosuri care se acorda în condițiile în care, prin CCM-urile încheiate la nivel de agent economic nu s- convenit introducerea lor în salariul de bază.
Din interpretarea acestui articol reiese că adaosurile pentru aprovizionarea de toamnă - iarnă se acordă în baza CCM la nivel de ramură, însă condițiile și criteriile de acordare se stabilesc în CCM-urile încheiate la nivele inferioare, în urma negocierilor ce trebuie să înceapă cu minim 15 zile înaintea evenimentului în scopul stabilirii valorii concrete.
Ori, cât timp din probele administrate, nu rezultă dacă s-au încheiat sau nu CCM- uri la nivele inferioare în care să se prevadă condițiile și criteriile de acordare, dacă s-a solicitat sau nu valoarea concretă ce se acordă pe baza de negocieri, pretenția reclamanților de a li se acorda asemenea adaosuri, instanța a apreciat că acțiunea este neîntemeiată.
Faptul că în raportul de expertiză întocmit de expert se menționează că suplimentările salariale nu ar fi fost înregistrate în cărțile de muncă ale reclamanților, astfel încât nici nu a putut fi identificată integrarea acestui supliment în salariul brut, nu are relevanță în cauză în condițiile în care nu au fost încheiate CCM-uri la nivele inferioare pe bază de negocieri pentru stabilirea valorii concrete, astfel cum s-a prevăzut în mod expres în CCM la nivel de ramura, caz în care reclamanții, în lipsa unor asemenea negocieri între sindicat și patronat nu pot pretinde acordarea unor asemenea suplimentari salariale.
Atât timp cât nu sunt îndeplinite condițiile prev. de art. 176 CCM la nivel de ramură, tribunalul a respins acțiunea precizată ca neîntemeiata.
Prima instanță a respins excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților invocată de pârâtă, deoarece există identitate între persoana reclamanților și titularii dreptului dedus judecații, în condițiile în care reclamanții, în calitate de salariați ai pârâtei au calitate procesuală activă, au dreptul să solicite în instanță, pârâtei, să le achite toate drepturile salariale ce derivă din raporturile de muncă care au existat între părți.
Totodată, instanța a respins și excepția prescripției dreptului material la acțiune invocată de pârâtă, constatând că în speță sunt aplicabile disp.art.283 al.1 lit.c muncii în baza cărora acțiunea este supusă termenului de prescripție de 3 ani care a început să curgă de la data scadenței drepturilor solicitate, respectiv octombrie 2005, cu atât mai mult cu cât acțiunea vizează un conflict de muncă.
Împotriva sentinței au declarat recurs reclamanții criticând-o ca netemeinică și nelegală.
In cuprinsul motivelor de recurs se critică faptul că instanța de fond a reținut in mod nelegal ca neîncheierea CCM-urilor la nivel inferior pe baza negocierilor pentru stabilirea valorii concrete a drepturilor salariale, condițiile și criteriile de acordare a acestora", conduce la concluzia că "pretenția reclamanților de a li se acorda adaosuri sunt neîntemeiate".
Se consideră că hotărârea recurată este netemeinică și nelegală deoarece, chiar dacă acest drept salarial nu a mai fost prevăzut in contractele colective la nivel de unitate, obligativitatea prevederilor contractului colectiv de muncă la nivel de ramură rezultă din art.283 alin.1 Codul Muncii in care se arată că "contractele colective de muncă nu pot conține clauze care să stabilească drepturi la un nivel inferior celui stabilit prin contractele colective de muncă încheiate la nivel superior".
In plus, arata recurenții pârâta nu a depus la dosarul cauzei nici o dovadă din care să rezulte că pe perioada 2005 - 2006, s-a plătit aceasta primă.
In al doilea rând, susținerea pârâtei că acest drept salarial a fost inclus in salariul de bază începând cu 01.06.1997 și până la sfârșitul anului 1998, conform telexului 2412/1998 nu este reală.
Astfel, verificând înscrierile din carnetul de muncă al reclamanților se observă că singurele majorări ale salariului de bază au ca temei doar HG466/1997 și HG208/1998, acte normative ce stabilesc indexări ale salariului de bază cu 15 % începând cu august 1997, 14 % pentru trimestrul IV 1997 și apoi câte 5 % in lunile martie și aprilie 1998, neexistând alte majorări ale salariului de bază.
Totodată, din raportul de expertiză rezultă fără echivoc faptul că aceste drepturi salariale nu s-au plătit și nici nu au fost incluse in salariul de baza nici măcar conform adresei 3552/1999, aceasta proba nefiind răsturnata de către parată.
Examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor de recurs formulate, a actelor și lucrărilor dosarului precum și a dispozițiilor legale incidente in cauza, Curtea reține următoarele:
In principiu introducerea in salariul de baza a unui supliment salarial se face pe cale normativă, urmare a negocierii dintre partenerii sociali, prin egalizarea indicilor de ierarhizare si a grilelor de salarizare, care apar in anexa la CCM petrol 1998, negociat de sindicatul reprezentativ, și conducerea societății comerciale SA, in baza unui fond de salarii aprobat in mod expres de cei 2 parteneri sociali.
Tot in principiu, orice introducere in salariul de baza a unui supliment salarial, conduce automat la majorarea grilelor de salarizare, care se negociază și se publică în anexă, la CCM al anului imediat următor.
Majorarea grilelor se realizează pentru entitatea reprezentată de societatea comercială unde are loc introducerea in salariul de baza a suplimentului salarial și profită tuturor salariaților conform principiului înscris in art.9 din Legea nr.130/1996 privind Contractul Colectiv de Muncă.
In vederea transpunerii in realitate a acestor principii, in anul 1999, a fost transmisă de la SNP SA B, adresa comună cu nr. 3552/29.06.1999, in care s-a menționat fondul de salarii aprobat care cuprinde toate drepturile salariale prevăzute in CCM, cu excepția suplimentărilor salariale pentru Ziua si C".
Interpretând acest document, in relație directă cu CCM de la nivelul SC SA rezultă în mod categoric că fondul de salarii comunicat SC SA, conținea resursele necesare egalizării salariilor pentru personalul preluat prin fuziune, inclusiv plata suplimentului salarial privind aprovizionarea de toamnă, reflectat in grilele de salarizare pentru anul 1999, care nu apare intre excepțiile privitoare la Ziua si C, expres menționate in respectiva adresă.
Adresa, care menționează că drepturile salariale vor fi reașezate începând cu 01.06.1999, consemnează debutul alinierii grilelor de salarizare ale SC SA cu cele ale SNP SA B, acestea din urma conținând și suplimentul salarial privind aprovizionarea de toamnă, introdus la nivelul entității SNP SA in baza telexului IP nr.2412/1998, negociat de sindicatul reprezentativ și reprezentanții patronatului.
Prin operațiunea de reașezare a salariilor, salariații SC SA au beneficiat de toate majorările, indexările și drepturile salariale introduse in salariul de bază, de la nivelul SNP SA.
La data de 01.06.1999, s-au aliniat și s-au egalizat grilele de salarizare ale SC SA cu cele ale SNP SA
de salarizare cuprindeau toate drepturile acordate salariaților precum și indexările care au avut loc pana la data de 30.05.1999.
În pe anul 1998 la art.168 alin.2 există mențiunea expresă că suplimentarea salarială pentru aprovizionarea de toamnă a fost introdusă în salariul de bază, conform telex 2412/1998 (fila 25) alături de o indexare salarială de 5% de care au beneficiat toți salariații, în temeiul nr.208/31.03.1998.
Și în contractele colective de muncă la nivel de unitate aferente anilor 1999-2002 dreptul salarial suplimentar pentru aprovizionarea de toamnă este prevăzut în aceeași termeni de mai sus, iar ulterior anului 2002, deși reglementarea nu mai este stipulată, nu s-a susținut și nici nu s-a probat că nu ar mai fi fost plătit, fiindcă salariile angajaților nu au fost diminuate cu cotele procentuale arătate expres în cele două adrese semnate și însușite de părțile contractante, așa cum au fost analizate în cele ce preced.
Așa cum rezultă din actele dosarului, pentru anul 2005 se transmite de la SNP SA B, adresa cu nr.Gh.C 313/25.01.2005, prin care se comunică cuantumurile stabilite de și conducerea SNP conform CCM încheiat de părți, iar pentru anul 2006 adresa nr. Gh.713/15.05.2006 si pentru anul 2007 adresa cu nr. Gh.C 504/11.06.2007.
In concluzie mecanismul de introducere in salariul de bază a suplimentului salarial reprezentând aprovizionarea de toamnă - iarnă, al SC SA s-a făcut prin alinierea grilelor de salarizare ale SC SA la grilele de salarizare ale SNP.
Fată de aceste considerente, Curtea având in vedere si disp.art.312 si 3041pr.civilă, va respinge recursul formulat de către reclamanți ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanții, domiciliată în P,-. și, împotriva sentinței civile nr. 1000 din 08 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu pârâta SC SA cu sediul în B, sector 1, Calea nr. 239.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 14.10.2009
PRESEDINTE, JUDECĂTORI: Cristina Mihaela Moiceanu, Lucian Crăciunoiu Violeta
- - - - - -
GREFIER,
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr. 3120/2006
Red.VD
f- Trib.
- R
Președinte:Cristina Mihaela MoiceanuJudecători:Cristina Mihaela Moiceanu, Lucian Crăciunoiu Violeta
