Drepturi salariale (banesti). Decizia 452/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr-
DECIZIA NR. 452
Ședința publică din data de 06 martie 2009
PREȘEDINTE: Vera Andrea Popescu
JUDECĂTORI: Vera Andrea Popescu, Marilena Panait Simona
- -- -
GREFIER -
Pe rol fiind soluționarea recursului civil declarat de pârâta SC SA Membru Grup cu sediul în B, sector 1,Calea, nr. 239, împotriva sentinței civile nr. 1198 din 26 noiembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu reclamantul domiciliat în comuna, sat, județul
Recursul este scutit de plata taxei de timbru.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns pentru recurenta pârâtă avocat din cadrul Baroului G, în baza împuternicirii avocațiale din 19.01.2009 depusă la dosar, lipsind intimatul reclamant.
Procedura îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Se învederează instanței că la dosar prin serviciul registratură s-a depus întâmpinare din partea intimatului reclamant.
Avocat având cuvântul arată că a luat cunoștință de conținutul întâmpinării și nu mai are alte cereri de formulat și probe de administrat solicitând acordarea cuvântului în dezbateri.
Curtea analizând actele și lucrările dosarului constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Avocat având cuvântul solicită admiterea recursului așa cum a fost el formulat, modificarea în parte a sentinței pe fond, pentru motivele arătate pe larg în cererea de recurs.
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Buzău sub nr- reclamantul . a chemat în judecată pe pârâta SC SA B - Membru GRUP- Sucursala P, Punct de lucru, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligată pârâta să-i achite drepturile bănești cuvenite conform art.168 alin1 din M, în sumă totală de 3480,60 lei.
În motivarea acțiunii, reclamantul arătat că a lucrat în cadrul SC SA B până la 11.11.2006 când prin decizia nr. 1563/11.09.2006 i-a încetat contractul individual de muncă, pentru desființarea postului.
Reclamantul a mai arătat că potrivit contractului individual de muncă, art.III alin3, în afară de plata salariului de bază pentru munca prestată, trebuia sa mai beneficieze si de toate drepturile acordate in baza M, încheiat la nivel de unitate.
Astfel, potrivit art.168 alin.1 din Contractul colectiv de muncă, cu ocazia sărbătorilor de Paști și C, salariații vor beneficia de câte o suplimentare a drepturilor salariale în cuantum de un salariu de bază mediu pe SA.
Deși Contractul colectiv de muncă prevedea aceste obligații pentru anii 2005, 2006 și 2007 nu beneficiat de suplimentările salariale de C și de Paști, cuantificate la suma de1471,40 lei pentru sărbătoarea Cului 2005 și suma de 1909,20 lei pentru sărbătoarea de Paști 2006.
În termen legal pârâta SC formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii pentru următoarele considerente:
Referitor la excepția dreptului material la acțiune, pârâta a arătat că primele solicitate de reclamantă se regăsesc în Capitolul VI din contractul colectiv de muncă intitulat "Protecția socială a salariaților și alte drepturi" care conțin norme privind acordarea unor drepturi fără caracter periodic și sunt acordate în esență pentru rezolvarea unor aspecte de ordin social, în strânsă legătură cu persoana salariatului sau familia acestuia. Ca atare, asemenea prime nu se regăsesc enumerate expres în sfera noțiunii de "salariu" (indemnizații, adaosuri, sporuri) reglementată de normele cuprinse de Capitolul V din contractul colectiv de muncă.
Cât privește pe fondul cauzei, pârâta a solicitat respingerea acțiunii, susținând că sumele de bani menționate în acțiune, cu caracter premial, au fost negociate și stipulate în anul 2003, după cum rezultă din art.168 alin.1 din contractul colectiv de muncă și incluse în salariul de bază al fiecărui salariat, fiind încheiat act adițional la contractul colectiv de muncă - 2003.
A mai arătat pârâta că această formulare s-a păstrat și în contractul colectiv de muncă pe anul 2004, iar pe anul 2005, când s-a încheiat un nou contract colectiv de muncă, s-a stipulat că în anul 2003 suplimentările salariale prevăzute la alin.1 al art.168 au fost incluse în salariul de bază al fiecărui salariat, formulare ce se păstrează și în S-a precizat de asemenea, că rostul menținerii acestei formulări a fost aceea de a arăta modalitatea concretă de acordare a suplimentării salariale prevăzute la alin.1 din art.168 în anul 2003, dar și în anii pentru care se încheiau acele contracte colective de muncă, astfel că suplimentările salariale au fost incluse și în anii 2004, 2005, 2006 și 2007 în salariul de bază al fiecărui angajat, acesta fiind și punctul de vedere al Sindicatului.
În acest sens este și Decizia Comisiei Paritare din 31.08.2007 cu privire la intenția reală a părților la contractul colectiv de muncă la adoptarea art.168 alin.1 și 2 din contractul colectiv de muncă.
mai precizat reclamanta că drepturile suplimentare amintite în art.168 din contractul colectiv de muncă au ca punct de referință: "salariul de bază mediu" și nu "salariul mediu brut" cum se susține în acțiunea introductivă.
Tribunalul Buzău prin sentința civilă nr. 1198/26.11.2008 respins excepția prescripției dreptului la acțiune și excepția prematurității acțiunii.
Pe fondul cauzei admis acțiunea formulată de reclamantul și a obligat pârâta să plătească reclamantului drepturile salariale suplimentare reprezentând primele de 2005 și Paști 2006, actualizate în raport de rata inflației la data plății efective calculate la nivelul unui salariu de bază mediu pe .
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut următoarele:
Prin acțiunea introductivă, reclamantul a solicitat plata suplimentărilor salariale acordate cu ocazia sărbătorilor de 2005 și Paști 2006 prin Contractul colectiv de muncă la nivel de societate pentru anii 2004 - 2007 salariații SC SA vor beneficia cu ocazia sărbătorilor de Paști și C de câte o suplimentare a drepturilor salariale în cuantum de un salariu de bază, indemnizațiile, sporurile precum si alte adausuri.
Primele solicitate prin acțiune constituie drepturi salariale, aceasta fiind și terminologia expres folosită în cuprinsul contractelor colective de muncă pe unitate încheiate pe anii 2003-2007.
În ce privește excepția prescripției dreptului privind suplimentul salarial de Paști 2005- invocată de instanța, tribunalul apreciat că aceasta este întemeiată, avându-se în vedere că la art.168 din Contractul colectiv de muncă se menționează termenele de calculare și stabilirea valorii concrete, condițiile, criteriile și beneficiarii, situații ce se negociază cu cu 15 zile înainte de eveniment (concretizarea efectuându-se în termen de 7 zile), astfel încât din interpretarea acestui text și având în vedere finalitatea acordării acestui drept, acesta este scadent în cel mult o săptămână dinaintea evenimentului.
Cum în anul 2005, Paștele a fost pe data de 01 mai, iar acțiunea a fost introdusă pe data de 16.09.2008, deci peste termenul de 3 ani, dreptul la acțiune privind plata acestui supliment bănesc este prescris.
Reclamantul beneficiază de suplimentările de Paște și C, există independent de negocierile dintre patronat și sindicat, prev.de art.168 alin.1 teza 2, cu atât mai mult cu cât chiar în acest text se menționează că negocierile au loc în vederea stabilirii valorii concrete, modalităților de acordare, condițiile și beneficiarii. Lipsa negocierilor nu poate avea drept consecință negarea dreptului reclamantului, drept prevăzut în contractul colectiv de muncă.
Cât privește pe fondul cauzei, s- reținut că în contractul colectiv de muncă pe anul 2004 s-a prevăzut la art.168 alin.2, că pentru anul 2003 suplimentările de la alin.1 vor fi introduse în salariul de bază al fiecărui salariat, conform modalității și în condițiile negociate cu, iar în contractul colectiv de muncă pe anul 2005 s-a stipulat, la art.168 alin.2, că în anul 2003 suplimentările salariale de la alin.1 al art.168 au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat, fără a se face vreo mențiune în contractele respective privind includerea și în anii 2004-2007 primelor de Paști și C în salariul de bază.
Tribunalul considerat că nota din 31.08.2007 a Comisiei Paritare constituită la nivelul SA formată din reprezentanți ai societății și ai prin care s-au adus precizări asupra interpretării art.168 alin.1 și 2 din Contractele colective de muncă la nivel SA, încheiate în perioada 2004-2007, de care se prevalează pârâta, nu poate constitui un argument suficient pentru respingerea acțiunii, câtă vreme pârâta nu a dovedit că primele de C pe anii 2005-2007 prevăzute la art.168 alin.1 din contractul colectiv de muncă pe anii 2005-2007 ar fi fost acordate prin includerea acestor prime în salariul de bază pe anii respectivi.
În ceea ce privește cuantumul acestor prime, conform art.168 alin.1 din Contractul colectiv de muncă, acestea sunt în cuantum de un salariu de bază mediu pe SA și nu la salariul mediu brut, cum a calculat reclamanta.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs în termen legal pârâta SC SA,apreciind-o ca netemeinică și nelegală,solicitând admiterea acestuia, și modificarea în tot a hotărârii primei instanțe în sensul respingerii acțiunii.
Într-un prim motiv de recurs, a învederat că prima instanță nu a precizat care e cuantumul concret al primelor de Paști și C,avându-se în vedere în mod eronat salariul mediu brut (cu sporuri) pe și nu salariul de bază mediu ( fără sporuri) pe, așa cum este stipulat în CCM și fără a ține seama de adresa SA-Departamentul Resurse Umane nr. 2919/12.11.2OO7,anexată motivele de recurs.
În ceea ce privește incidența în cauză a prevederilor art. 257 din Codul muncii referitor la faptul că în conflictele de muncă sarcina probei aparține angajatorului,recurenta-pârâtă,în mod greșit a reținut prima instanță că din actele aflate la dosarul cauzei nu rezultă că suplimentările salariale solicitate prin acțiune nu au fost incluse în salariile angajaților.
A precizat că a existat o imposibilitate obiectivă de a prezenta statele de plată pentru fiecare salariat, determinată de complexitatea operațiunilor.
Pe de altă parte, aceste prime nu se regăsesc distinct pe statul de plată, pentru că ele se regăsesc în salariul de bază.
Un alt motiv de netemeinicie invocat este acela că instanța de fond nu a recunoscut caracterul obligatoriu al deciziei Comisiei Paritare din data de 31.08.2007, apreciind că "aceasta este ulterioară perioadei pentru care drepturile bănești sunt datorate, iar imperfecțiunile de redactare nu pot fi invocate pentru justificarea nerespectării clauzei contractuale".
De asemenea, în mod greșit prima instanță a dispus acordarea unei despăgubiri constând în actualizarea cu rata inflației și nu acordarea dobânzii legale, așa cum prevede OG9/2000.
Totodată, instanța de fond trebuia să precizeze în dispozitiv că sumele respective acordate salariatului sunt sume brute, din care se scad impozitul pe venit de 16 % și contribuțiile la fondurile speciale ( asigurări sociale, șomaj, fondul de sănătate).
Curtea, examinând sentința recurată în raport de actele și lucrările dosarului,de criticile formulate,dar și sub toate aspectele conform art.3041proc.civ.constată că recursul nefondat din considerentele ce se vor arăta în continuare:
Prima instanță reținut în mod corect că în contractul colectiv de muncă pe anul 2004 s-a prevăzut la art.168 alin.2, că pentru anul 2003 suplimentările de la alin.1 vor fi introduse în salariul de bază al fiecărui salariat, conform modalității și în condițiile negociate cu, iar în contractul colectiv de muncă pe anul 2005 s-a stipulat, la art.168 alin.2, că în anul 2003 suplimentările salariale de la alin.1 al art.168 au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat, fără a se face vreo mențiune în contractele respective privind includerea și în anii 2004-2007 primelor de Paști și C în salariul de bază.
Din acest considerent și, dat fiind că potrivit art.257 din Codul muncii sarcina probei în litigiile de muncă revine angajatorului,în condițiile în care aceasta nu a făcut dovada susținerilor sale în sensul includerii primelor în salariul de bază și pentru perioada ulterioară anului 2003,conform celor ce rezultă din decizia Comisiei Paritare invocată de recurenta-pârâtă,în mod just prima instanță a dispus obligarea ei la plata primelor de Paști și C, așa cum au fost solicitate.
Cât privește neindicarea în concret a cuantumului sumelor datorate,așa cum au fost acestea stabilite prin adresa nr. 2919/2007 emisă de Direcția de Resurse Umane a SC SA, precum și a împrejurării că acestea sunt purtătoare de impozite, critica invocată de recurenta-pârâtă e neîntemeiată în condițiile în care din considerentele sentinței recurate reiese că primele urmează a fi determinate în raport de salariul de bază mediu pe unitate iar adresa de care recurenta face vorbire nu a fost depusă la dosar nici în fața primei instanțe, nici în instanța de recurs.
Din considerentele susmenționate, în baza art. 312 proc.civ. Curtea urmează a respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta SC SA - Membru Grup împotriva sentinței nr.1198/26.11.2008 pronunțată de Tribunalul Buzău.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul formulat de pârâta SC SA Membru Grup cu sediul în B, sector 1,Calea, nr. 239, împotriva sentinței civile nr. 1198 din 26 noiembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu reclamantul domiciliat în comuna, sat, județul
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, astăzi, 6 martie 2009.
Președinte JUDECĂTORI: Vera Andrea Popescu, Marilena Panait Simona
Grefier,
Operator de date cu caracter personal
Număr notificare 3120
Tehnored. MP/MD
2 ex/03.04.2009
Dosar fond - al Trib.
G
Președinte:Vera Andrea Popescu
Judecători:Vera Andrea Popescu, Marilena Panait Simona
