Drepturi salariale (banesti). Decizia 703/2008. Curtea de Apel Bacau

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BACĂU

SECȚIA CIVILA, CAUZE MINORI, FAMILIE, CONFLICTE DE MUNCA, ASIGURARI SOCIALE

DECIZIE Nr. 703

Ședința publică de la 08 Octombrie 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Jănică Gioacăș

JUDECĂTORI: Jănică Gioacăș, Sorina Romașcanu Camelia Draghin

: - -

GREFIER: - -

************************************************

Pe rol fiind judecarea cauzei civile privind recursul promovat de pârât SC SA - GRUP în contradictoriu cu intimații, ., având ca obiect drepturi bănești Disjungere din dosar -, împotriva sentinței civile nr.334 din 9.05.2008, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-.-

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns pentru intimați avocat lipsă fiind celelalte părți.-.

Procedura este legal îndeplinită. -

S-a făcut referatul cauzei după care.

Instanța constată că recursul este declarat în termen, motivat și legal scutit de taxă de timbru. -

Nemaifiind alte cereri instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri părții prezente. -

Avocat pentru intimați solicită respingerea recursului ca nefondat fără cheltuieli de judecată.-

S-au declarat dezbaterile închise.-

CURTEA

- deliberând -

Asupra recursului civil de față, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr.334 din 9.05.2008 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr.6364/2007 s-a admis acțiunea formulată de reclamanții, și, împotriva pârâtei A B - reținându-se în esență următoarele:

Prin cererea înregistrata sub nr.5517/110/05.10.2007 la Tribunalul Bacău, reclamanta a chemat în judecata pârâta SC SA solicitând obligarea prin hotărâre judecatorească a acesteia din urmă a drepturilor salariale cuvenite și neacordate - în valoare de 8460 lei pentru fiecare reclamant în valoare actualizată cu indicele de inflatie.

Motivând în fapt acțiunea lor au arătat că au fost angajații pârâtei până la începutul anului 2007 și în conformitate cu prevederile art.168 (1) din Contractul Colectiv de Muncă pe anii 2004, 2005, 2006 ar fi trebuit să beneficieze de prima de Paști si C - suplimentări salariale ce nu le-au fost plătite - suferind astfel un prejudiciu.

Au solicitat plata sumelor respective în valoare actualizata- ținând seama de devalorizarea monedei nationale.

Alăturat acțiunii si pentru dovedirea ei reclamantii au depus înscrisuri.

In drept acțiunea a fost motivata pe prev. art.161 4, 238 si 269 din Codul Muncii si art.168 (1) din Contractul Colectiv de muncă încheiat la nivelul societătii renegociat si reeditat în anii 2004,2005,2006.

Pârâta prin întâmpinarea depusă la dosar a susținut că în baza art.168 din Contractul Colectiv de Muncă aplicabil în 2003 - suplimentările salariale de Paști si de C au fost incluse în salariul de baza al fiecărui salariat susținut că prin actul adițional încheiat la CCM /2003 - părțile semnatare ale CCM au prevăzut că suplimentările de drepturi salariale (primele de Paști si de C) vor fi introduse în salariul de bază al fiecărui salariat. Pentru anul 2004 - textul art.168 2 din CCM am terminat-o fost reflectat într-o manieră identică celei din 2003.

Cu prilejul negocierilor colective din anul 2005 - în scopul exprimării intenției reale a părților prevederile CCM au fost modificate. Instanța a fost ca noua reglementare să prevadă fără echivoc faptul că operațiunea includerii drepturilor salariale (cerute de reclamanti prin actiune) nu a avut aplicabilitate doar pentru anul 2003- ci a continuat să producă efecte si anii ce au urmat.

Astfel a fost prevazut în mod expres că în anul 2003 suplimentările salariale au fost introduse în salariul de baza al fiecărui salariat.

Prin decizia nr.5140/2007 Comisia a tras concluzia ca intentia reala a părtilor semnatare ale CCM a fost ca începând cu anul 2003 - suplimentările salariale prev. la art.168 1 să fie incluse în salariul lunar de baza al angajatului - astfel că începând cu anul 2003 - prin vointa părtilor semnatare ale CCM - art.168 1 a rămas fără obiect - primele nu mai erau individualizate în mod distinct ci au fost incluse în salariul de bază iar în conformitate cu prev. art. 9 din 130/1996 - preved. CCM produc efecte pentru toti salariatii - indiferent de data angajării sau afilierii lor la o organizatie sindicală.

Pârâta a mai susținut că promovarea acțiunii este prematură în raport de prevederile art.168 din CCM întrucât nu au avut loc negocierile pentru stabilirea valorii concrete a modalității de acordare a criteriilor si condițiilor pentru suplimentările salariale.

A mai fost invocată de către pârâtă si excepția prescripției dreptului material la acțiune în raport de prevederile art.283 1 lit.e din Codul Muncii deoarece obiectul cererii de chemare în judecata îl constituie neexecutarea obligațiilor prin contractul colectiv de muncă - iar termenul în care se poate introduce acțiunea este de 6 luni de la data nașterii dreptului la actiune.

Această excepție a fost respinsă prin încheierea din 26 martie 2008 considerându-se că sumele solicitate intră în calculul drepturilor salariale chiar daca primele de Paști si C nu sunt prevazute expres și ca atare nominalizate în Codul Muncii - astfel că în cauză sunt incidente prev. de art. 283 lit.c din Codul Muncii iar în termenul de prescriptie pentru promovarea unei astfel de actiuni este de 3 ani.

Prin aceeași încheiere din 26 martie 2008 s-a admis excepția conexității dosarelor: -, -, -, -,-, -, -, -, au fost conexate la prezenta cauză, reclamanti fiind, Și.

Pentru reclamanti a fost depus calculul drepturilor pretinse în actiunea principală si cea conexă.

Din actele si lucrările dosarului tribunalul a reținut următoarele:

- având în vedere că în spetă a fost invocata excepția prematurității acțiunii - instanța apreciază că aceasta, fata de motivația invocata, nu este propriu zis o excepție procesuala ci o apărare de fond privind cuantumul pretentiilor solicitate- practic invocându-se că acestea nu reprezintă o creantă certă, lichidă și exigibilă- apărare ce nu poate fi retinută fata de împrejurarea că prima de C și de Paști reprezentând un salariu de bază mediu la nivelul SNP este simplul determinabilă si determinata ca atare.

Pe fondul cauzei - tribunalul a apreciat că acțiunea este întemeiată și a fost admisă din următoarele considerente:

Contractul Colectiv de Muncă pe unitate pentru anul 2004 stabileste în art.168 că angajatii vor beneficia de câte o suplimentare a drepturilor salariale în cuantum de un salariu de baza mediu la nivel de SNP - cu ocazia sărbătorilor de Paști și de C- iar la 2 al acestui articol se stipulează că pentru anul 2003 - suplimentările prev. la 1 au fost introduse în salariul de baza al fiecărui salariat.

Pentru anii care au urmat CCM pe unitate -negociate si aplicabile la nivel de societate în anii 2004, 2005,2006,2007 - au mentinut doar 1 al art.168 - iar 2 făcea referire tot la împrejurarea că aceste drepturi pentru anul 2003 au fost incluse în salariu.

Ca urmare a acestor modificări ale al.2 al art.168 din CCM - în cursul anilor 2004-2007 - suplimentările salariale prev. de 1 al art.168 nu au mai fost acordate.

Coroborând disp. Art.168 din CCM/2004 cu dispozitiile art. 168 din CCM la nivelul SNP SA - pentru anii următori- se poate concluziona că părtile semnatare ale CCM au inteles să păstreze pentru salariati beneficiul suplimentărilor salariale prev. de art.168 8 din CCM si pentru anii 2004-2007 - aceste prime fiind incluse în salariul de baza al fiecărui salariat numai pentru anul 2003.

Având în vedere sustinerile din întâmpinare formulate de pârâtă - instanta - în conf.cu preved.art.129 5 din codul procedura civilă a ordonat din oficiu efectuarea unei expertize contabile - având între obiective și verificarea includerii primelor respective în salariul de baza ulterior anului 2003, dacă acestea au fost corect calculate și daca reclamantilor li se mai cuvine vreo sumă de bani cu acest titlu.

Pârâta a refuzat achitarea onorariului de expert stabilită în sarcina sa- astfel că instanța a decăzut-o din această probă.

In ce privește decizia 5140/2007 a Comisiei Paritare invocata de pârâtă pentru a dovedi apărările sale si pentru a combate acțiunea - instanta a apreciat că nu pot fi avute în vedere concluziile ei întrucat ar însemna să se accepte retroactivitatea prevederilor acesteia ceea ce nu ar fi legal.

Intrucât pârâta nu și-a respectat obligatia de a achita suplimentările salariale potrivit dispozitiile art.168 1 din CCM - tribunalul a admis actiunea principala și cea conexă astfel cum a fost precizate - aferent perioadei 2004 -2006, în valoare actualizata pentru o justă despăgubire a reclamantilor având în vedere fenomenul inflatiei.-

Împotriva acestei sentințe a promovat recurs intimata - Membru GRUP care a criticat nelegalitatea acesteia, invocând, în esență:

- nelegal, instanța de fond a respins excepția prescripției dreptului la acțiune, raportat la natura drepturilor salariale solicitate de intimați.

Astfel, conform dispozițiilor art.168 l din Contractul Colectiv de Muncă, salariații beneficiază, cu ocazia Sărbătorilor de Paști și C, de drepturi salariale suplimentare, în cuantum egal cu salariul mediu pe societate.

Drepturile pretinse de intimați nu au natura unor drepturi salariale, având caracterul unor drepturi cu caracter periodic, menționate ca atare în; pe cale de consecință, termenul de prescripție, în cauză, era cel de 6 luni, conform dispozițiilor art.283 l lit. "e" din Codul Muncii, și nu de 3 ani, cum a reținut prima instanță.

- pe fondul cauzei, hotărârea, de asemenea, este nelegală, întrucât
drepturile pretinse au fost incluse în salariul de bază al fiecăruia dintre intimați,
conform clauzelor pe anii 2003, 2004; o astfel de clauză a fost inserată și în versiunea republicată a din anul 2005, aceasta stipulând că, în anul 2003 suplimentările salariale de la l al art.168 au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat; a mai arătat recurenta că, instanța de fond nu a reținut corect voința părților semnatare, voință ce a fost consemnată, de altfel, și în adresele Comisiei Paritare nr.5140/31.08.2007 și nr.3793/18.06.2007, precum și în actul adițional la. înregistrat cu nr. 1090/22.02.2008, în care se statuează că începând cu anul 2003 primele de Paști și C au devenit parte a salariului intimaților.

Din analiza actelor și lucrărilor dosarului, instanța reține următoarele:

1) Referitor laexcepția prescripției dreptului la acțiuneîn raport de natura dreptului pretins, se apreciază că acest motiv este nefondat.

Astfel, prin însuși art.168 din se stipulează faptul că salariații vor beneficia cu ocazia Sărbătorilor de Paști și C de osuplimentare a drepturilor salariale, suplimentare în cuantum egal salariului de bază mediu brut pe societate.

Din interpretarea textului art.168 din astfel cum a fost redactat, rezultă că dreptul acordat cu prilejul celor două sărbători este un drept de natură salarială, fapt de altfel confirmat implicit de recurentă prin susținerea constată conform căreia începând cu anul 2003, acest drept a fost inclus în salariul de bază al angajaților.

În acest context, se constată că salariații s-au adresat instanței pentru plata unor drepturi salariale neplătite de recurentă, drepturi pentru care, dreptul la acțiune se prescrie în termenul general de prescripție de 3 ani, prevăzut de art.166 l Codul Muncii și nu cel de 6 luni prevăzut la art.283 l lit. "e" al aceluiași act normativ, pentru acțiunile izvorâte din neexecutarea

2) în ce privește cel de-al doilea motiv de recurs privindfondul litigiuluise constată că și acesta este nefondat.

Din analiza contractelor colective de muncă încheiate la nivel de societate pentru perioadele 2004-2007, contracte depuse în xerocopie la dosarul instanței de fond, rezultă că art. 168 1 are aceeași formulare în toate contractele, în sensul că intimații, salariați ai SNP vor beneficia cu ocazia Sărbătorilor de Pași și de C de câte o suplimentare a drepturilor salariale în cuantum de un salariu mediu pe SNP; cu minim 15 zile înainte de fiecare eveniment pentru care se acordă suplimentările, vor începe negocierile cu în vederea stabilirii valorii concrete, modalității de acordare, criteriilor, condițiilor și beneficiarilor.

2 al art. 168 din contractele anterior menționate stipulează faptul că pentru anul 2003 suplimentările de la l vor fi introduse în salariul de bază al fiecărui salariat, conform modalității și în condițiile negociate de, precizând, totodată, faptul că în anul 2003, suplimentările salariale de la l al articolului au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat.

Ori, maniera de redactare a art.168 2, în contractele colective de muncă, succesive și interpretarea teleologică a textului, relevă faptul că drepturile stipulate la 1 al articolului, au fost incluse în salariile intimaților doar pentru anul 2003, nu și pentru anii 2005-2007, pentru care, în, dreptul suplimentar este prevăzut, în mod expres, explicit, separat de salariul mediu de bază.

otodată, se constată că, salariul mediu de bază prevăzut în art. 168 1 al contractelor colective de muncă, este diferit de la an la an, context în care nu poate fi reținută susținerea recurentei conform căreia dreptul suplimentar în cuantum egal cu al salariului mediu de bază ar fi inclus în calculul acestuia, recurenta neproducând nici o dovadă neechivocă, în acest sens.

În ce privește adresele nr.5140/31.08.2007 și 3793/18.06.2007 ale Comisiei Paritare și actul adițional la. înregistrat la 1090/22.02.2008, de care recurenta se prevalează, ca exprimând voința părților referitoare la interpretarea 1 și 2 al art.168 din, nu prezintă relevanță în speță, întrucât adresa nr.3793/18.06.2007 (fila 21 dosar fond) nu menționează calitatea persoanei semnatare, mandatul acesteia, calitatea de reprezentant la, iar ambele adrese nu au fost urmate de o decizie a conducerii societății care să stipuleze în mod explicit includerea în salariul de bază a dreptului solicitat de intimați; pe de altă parte, actul adițional la. încheiat la 21.02.2008, invocat de recurentă, este ulterior încetării efectelor contractelor colective de muncă pe anii 2004-2007, perioadă pentru care sunt pretinse drepturile obiect al prezentului litigiu.

În raport de cele anterior arătate, se reține că instanța de fond a procedat la o corectă interpretare a textului art.166 l coroborat cu art.238 l lit. "e" din Codul Muncii, art.168 l și 2 din

Pe cale de consecință, apreciind în raport de motivele invocate, că, în speță, nu se impune modificarea sentinței recurate, instanța, în temeiul art.312 Cod procedură civilă, urmează a respinge ca nefondat recursul.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondat, recursul promovat de pârât SC SA - GRUP în contradictoriu cu intimații, ., având ca obiect drepturi bănești, împotriva sentinței civile nr.334 din 9.05.2008, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-.-

Ia act că intimații nu solicită cheltuieli de judecată.-

Irevocabilă.-

Pronunțată în ședință publică azi 8.10.2008.-

PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER

Red.sent. -

Red.dec.SR /3.11.2008

Tehn.red.EG.-5.11.2008

Președinte:Jănică Gioacăș
Judecători:Jănică Gioacăș, Sorina Romașcanu Camelia Draghin

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Drepturi salariale (banesti). Decizia 703/2008. Curtea de Apel Bacau