Evacuare. Jurisprudenta. Decizia 119/2010. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA |
CURTEA DE APEL ORADEA |
- Secția civilă mixtă - |
Dosar nr- |
DECIZIA CIVILĂ NR.119/2010-
Ședința publică din 21 ianuarie 2010
PREȘEDINTE: Trif Doina JUDECĂTOR 2: Moșincat Eugenia
- - - - JUDECĂTOR 3: Stan Aurelia
- - - - judecător
- - grefier
Pe rol fiind soluționarea recursurilor civile formulate de pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B, cu sediul în O,-, județul B, în contradictoriu cu intimat contestator domiciliat în Peștere, nr.74, județul B, împotriva sentinței civile nr.1143/LM din 4 decembrie 2008 și a încheierii civile din 12.03.2009, pronunțate de Tribunalul Bihor în dosar nr-, având ca obiect: recalculare pensie.
La apelul nominal făcut în ședința publică de azi, se prezintă intimatul contestator -personal, lipsă fiind recurenta pârâtă CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei învederându-se instanței că recursurile sunt scutite de la plata taxei de timbru, precum și faptul că, prin registratura instanței, la data de 21.01.2010, recurenta pârâtă a depus precizare, după care:
INSTANȚA, comunică un exemplar din precizarea depusă de către recurenta pârâtă cu intimatul contestator, care la întrebarea instanței, arată că a primit pensia mărită, nu mai are alte probe și solicită cuvântul asupra recursurilor.
Nemaifiind excepții de invocat și probe de solicitat, instanța consideră cauza lămurită, închide faza probatorie și acordă cuvântul asupra recursurilor.
Intimatul contestator -personal, solicită respingerea recursurilor ca nefondate și păstrarea în totalitate a hotărârii pronunțate de instanța de fond ca fiind legală și temeinică, pentru considerentele din întâmpinarea depusă la dosar, fără cheltuieli de judecată.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Asupra recursurilor civile de față, instanța constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 1143/LM din 4 decembrie 2008, Tribunalul Bihora admis contestația formulata de contestatorul in contradictoriu cu intimata CASA JUDETEANA DE PENSII B si in consecință a obligat intimata să recalculeze pensia contestatorului prin luarea in considerare a unui stagiu complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual de 20 de ani, cu acordarea drepturilor astfel calculate începând cu data de 01.07.2005, sens in care a obligat intimata să emită o noua decizie de pensionare.
Fără cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că, prin decizia nr.88303/30.06.2005 fost recalculată pensia contestatorului, stagiul complet de cotizare avut în vedere a fost de 30 de ani, conform art. 2 alin. 1 din HG1550/2004, conform aceluiași act, legislația în vigoare la data deschiderii dreptului la categoria de pensie de care beneficiază contestatorul la data de 1 octombrie 2004 este Legea 3/1977.
Având în vedere susținerile contradictorii ale părților referitoare la legea aplicabilă, instanța de fond a apreciat că în speță se impune o interpretare a legilor succesive adoptate în această materie, în scopul clarificării acestei probleme, astfel, rolul puterii judecătorești este în esență acela de a aplica legea, adică aceea de aoi nterpreta și aoa dapta cazurilor particulare. În speță, instanța va identifica legea aplicabilă, ținând cont de principiile aplicării legii civile în timp, de intenția reală a legiuitorului, precum și de principiile generale ale dreptului.
Așadar, tribunalul a constatat că legea aplicabilă la data deschiderii dreptului de pensionare al contestatorului era Legea nr. 3/1977. Coroborând acest text cu prevederile art. 2 alin.1 din HG1550/2004 ar fi trebuit să se concluzioneze că într-adevăr stagiul complet de cotizare al contestatorului ar fi de 30 de ani, concluzie ce este însă cu desăvârșire eronată, fiind rodul unei interpretări simplificate și care nesocotește reglementări ulterioare în materie, cu atât mai mult cu cât acestea au o forță superioară unei hotărâri de guvern pe care se întemeiază apărările intimatei, respectiv HG1550/2004 amintit mai sus. despre care s-a făcut vorbire se regăsesc în nr.OUG4/2005 aprobată prin Legea 78/2005, care prevede în mod explicit "la condiții egale de pensionare, pensii egale, indiferent de anul ieșirii la pensie". Or, având în vedere acest principiu, având în vedere, pe de-o parte că nr.OUG4/2005 este ulterioară HG1550/2004 și pe de altă parte, că ordonanța aprobată prin Lege are o forță juridică superioară unei hotărâri de guvern, s-a concluzionat că prevederile art. 2 alin.2 din HG. 1550/2004 au fost abrogate tacit, în sensul că nu pot fi interpretate într-un mod care să ducă la stabilirea unor pensii diferențiate în funcție de anul ieșirii la pensionare.
Așa cum s-a arătat deja, judecătorul trebuie, în primul rând, să cerceteze care a fost intenția reală a legiuitorului, astfel, din OUG4/2005 aprobată prin legea 78/2005 rezultă în mod indubitabil că legiuitorul a urmărit să înlăture toate discriminările dintre pensionari cu privire la cuantumul pensiei rezultate din date diferite a ieșirii la pensie. În aceste condiții, aplicarea rigidă a HG1550/2004 încalcă în mod flagrant acest principiu, or, a nu deroga de la principiile generale ale dreptului, a urma spiritul legii și nu numai litera sa, sunt două reguli elementare ce se impun judecătorului când interpretează legea.
În lumina acestei interpretări, instanța de fond a apreciat că prevederile Legii 19/2000 sunt aplicabile de la data intrării în vigoare a tuturor categoriilor de pensionări ce intră în sfera sa de reglementare, indiferent de data deschiderii dreptului lor la pensie. Art. 43 alin.1 din Legea 19/2000 prevede că asigurații care si-au desfășurat activitatea in locurile de munca prevăzute la art. 20 lit. a) si care au realizat un stagiu de cotizare de cel puțin 20 de ani în aceste condiții beneficiază de pensie pentru limita de vârsta începând cu vârsta de 45 de ani.
Față de ansamblul considerentelor expuse mai sus, tribunalul constatând că, din datele privitoare la activitatea in munca aflate in dosarul de pensionare rezultă că acesta a desfășurat pe o perioadă mai mare de 20 de ani activitate in subteran, respectiv 20 de ani și 8 luni și 18 zile, în temeiul art. 20 alin.1 lit. a și art.43 alin. 1 din legea 19/2000 precum și art. 2 alin.1 din HG. 1550/2004 coroborat cu prevederile OUG4/2005 aprobată prin Legea 78/2005, a admis contestația, a obligat intimata să recalculeze pensia stabilită pe seama contestatorului prin luarea în considerare a unui stagiu complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual de 20 de ani.
Având in vedere că in cuprinsul deciziei de recalculare din 30.06.2005 este inserata mențiunea:"in situația in care in termen de 3 ani de la data de 01.07.2005 vor fi prezentate acte de natura a modifica elementele avute in vedere la determinarea punctajului mediu anual recalculat, noile drepturi se vor acorda de la data de 01.07.2005 ", instanța de fond a obligat intimata să acorde aceste drepturi de la data de 01.07.2005, constatând ca nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
S-a constatat că prin cererea înregistrată pe rolul tribunalului, la data de 28.01.2009, petenta intimată Casa Județeană de Pensii B, a solicitat instanței lămurirea dispozitivului sentinței civile nr. 1143/LM/2008 pronunțată de Tribunalul Bihor în ședința publică din data de 04.12.2008 în contradictoriu cu reclamanta intimată.
Prin încheierea din 12.03.2009, Tribunalul Bihora respins cererea de lămurire a dispozitivului formulată de petenta CASA JUDEȚEANA DE PENSII B în contradictoriu cu intimatul, cu motivarea că procedura prevăzută de art. 169 din Legea 19/2000 modificată prevede posibilitatea recalculării pensiei fără a condiționa formularea unei cereri distincte de anulare a deciziei de pensie.
S-a mai apreciat că, potrivit disp. art. 89 din Legea nr. 19/2000, în situația în care se constată erori în stabilirea și în plata drepturilor de pensie, se vor opera revizuirile și modificările legale,fiind cât se poate de evident că o hotărâre judecătorească prin care se dispune recalcularea pensiei, pentru a fi pusă în executare urmează aceleași reguli procedurale ca și cele prevăzute pentru cererea de pensionare, Casa de pensii urmând a proceda așa cum a procedat de fiecare dată când a recalculat o pensie anterior stabilită.
Pe de altă parte tribunalul a reținut că, indicarea expresă a deciziei care se anulează prin hotărâre, este un formalism excesiv, întrucât în mod evident prin recalcularea pensiei intimata petentă revocă în mod implicit ultima decizie de pensionare aflată în plată, în multe situații, instanța care judecă se poate afla în eroare cu privire la decizia aflată în plată, contestatorul putând indica o altă decizie decât cea comunicată de intimată, și care să nu se regăsească în dosarul de pensie comunicat.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, scutit de la plata taxelor de timbru, a declarat recurs Casa Județeană de Pensii B, solicitând admiterea acestuia, modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii.
Prin motivele de recurs s-a invocat că intimatul a fost înscris la pensie pentru munca depusă și limită de vârstă în baza Legii nr.3/1977, a fost în eroare instanța când a interpretat art.2 alin.1 din nr.HG1550/2004 opinând că se aplică alt stagiu de cotizare decât cel impus de art.8 din Legea nr.3/1977, care reglementa o vechime integrală în muncă ca și condiție necesară ieșirii la pensie, de 30 de ani la bărbați și 25 de ani la femei, ci un alt număr de ani vechime, fără o fundamentare legală.
Nu poate fi aplicat principiul "la condiții egale de pensionare, pensii egale, indiferent de anul ieșirii la pensie", întrucât art.2 alin.3 din nr.HG1550/2004 a prevăzut excepții pentru cei pensionați în perioada 1 iulie 1977-31 martie 2001, la care stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual va fi cel reglementat de Legea nr.3/1977. Art.14 alin.4 din Legea nr.3/1977 a acordat doar beneficiul reducerii vârstei de pensionare la cei ce au lucrat în grupele I și II de muncă, prin aplicarea Legii nr.19/2000 s-ar încălca principiul neretroactivității legii civile, la situații anterioare adoptării ei.
S-a făcut confuzie între stagiul de cotizare impus de Legea nr.3/1977 și anumite reduceri ale vârstei de pensionare, în ipoteza aplicării dispoziției instanței, în sensul determinării punctajului mediu anual prin împărțirea punctelor obținute la 20 de ani, ar însemna o greșită aplicare a legii.
În drept s-au invocat dispozițiile art.304 Cod procedură civilă, nr.HG1550/2004.
Recurenta a mai declarat recurs și împotriva încheierii din 12.03.2009, solicitând admiterea acestuia, modificarea încheierii în sensul admiterii cererii.
Prin motivele de recurs s-a invocat că au fost emise mai multe decizii de recalculare pensie, nu s-a precizat care se modifică sub aspectul stagiului de cotizare, iar instanța trebuia să lămurească acest aspect.
Intimatul contestator, prin întâmpinarea depusă la dosar, a solicitat respingerea recursurilor.
Examinând sentința recurată, prin prisma motivelor de recurs cât și din oficiu, instanța de recurs constată următoarele:
Intimatului contestator i-au fost stabilite drepturile la pensie, pentru munca depusă și limită de vârstă, cu începere din anul 1984, având o vechime totală în muncă de 37 de ani, din care, 20 de ani și 8 luni, în condiții speciale-subteran.
Într-adevăr, legea în vigoare la data deschiderii drepturilor acestuia a fost Legea nr.3/1977, însă, Curtea de Apel Oradea în sute de cauze similare a făcut aplicarea principiului "la condiții egale de pensionare, pensii egale, indiferent de anul ieșirii la pensie", prevăzut de OUG nr.4/2005, ex.:dosar nr-, -, -. respectiv a aplicat dispozițiile Legii nr.19/2000 la recalcularea pensiilor și celor ce au lucrat în condiții speciale, anterior intrării în vigoare a acesteia, pentru a înlătura orice formă de discriminare creată între pensionarii ce au lucrat în aceleași condiții, dar s-au pensionat în baza unor acte normative diferite.
La art.20 din Legea nr.19/2000 alin.1 lit.a, s-a inclus în condiții speciale, munca desfășurată cel puțin 50 % din activitatea lunară în subteran, iar art.43 alin.1, art.77 a prevăzut în astfel de situații, un stagiu complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual de 20 de ani, aspect corect reținut de instanța de fond, care nu s-a aflat în eroare și nici nu a interpretat greșit dispozițiile legale enunțate.
S-a făcut aplicarea practicii unitare în materie a Curții de Apel Oradea, pentru că la data promovării litigiului 25.06.2008, intimatul contestator avea legitimă de dobândire a unui bun în sensul Convenției Europene a Drepturilor Omului, art.1 din Protocolul adițional nr.1, a practicii constante a Curții Europene a Drepturilor Omului, -cauzele, /României.
Decizia pronunțată în recursul în interesul legii de Înalta Curte de Casație și Justiție nr.40/2008, prin care, s-a unificat practica neunitară în materie la nivel național, ce a concluzionat că, în situația celor pensionați în perioada de aplicare a Legii nr.3/1977 și au lucrat în grupe I și II de muncă, li se aplică la determinarea punctajului mediu anual, stagiul de cotizare prevăzut de art.14, însă, în considerentele acesteia s-a arătat că, instanțele ce au aplicat stagiul de cotizare impus de art.8 -30 de ani la bărbați, 25 de ani la femei, au procedat corect, art.14 conferind doar beneficiul reducerii vârstei legale de pensionare, un adaos de grupă, nu a fost aplicată tocmai datorită celor expuse mai sus, până la publicarea în monitorul oficial, 20 mai 2009, cei ce au promovat litigii anterior, aveau legitimă de dobândire a unui bun, iar în astfel de situații în care dreptul intern este în neconcordanță cu cel internațional, acesta din urmă se aplică prioritar, cu excepția situațiilor în care cel intern este mai favorabil, ceea ce în speță nu este cazul, -art.11, 20 din Constituție cu referire la Convenția Europeană a Drepturilor Omului ratificată de România în anul 1994, la practica acesteia, la art.14, art.1 din Protocolul nr.1, nr.12.
Referitor la recursul îndreptat împotriva încheierii date în camera de consiliu din 12.03.2009, într-adevăr instanța de fond prin sentința recurată nu a indicat decizia de recalculare a pensiei ce urmează a fi modificată, de la data pensionării sale fiind emise mai multe decizii în acest sens, recurenta indicând că ultima în acest sens are numărul 88303/5.01.2006 și că aceasta de altfel se află în plată. Într-adevăr, ceea ce a dispus instanța de fond se referă la stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual, care are aplicabilitate din data de 1.07.2005, astfel că toate deciziile de recalculare emise după această dată, cu utilizarea stagiului de 30 de ani, sunt practic incorecte, astfel că cele reținute de instanța de fond sunt temeinice.
Cu toate acestea, pentru a nu exista probleme pentru punerea în executare, se impune explicitarea dispozitivului sentinței, în baza art.281/1 Cod procedură civilă, în sensul indicării că ceea ce s-a dispus are efecte cu privire la decizia de recalculare a pensiei emisă de recurenta intimată sub nr.88303/5.01.2006, sens în care urmează a fi admis recursul în baza art.304 pct.9 Cod procedură civilă, art.312 alin.1, 3 Cod procedură civilă, modificată încheierea recurată, admisă cererea de lămurire dispozitiv, formulată de intimată, urmând a fi menținute celelalte dispoziții.
Față de cele expuse, nefiind aplicabile dispozițiile art.304 Cod procedură civilă,referitor la recursul declarat împotriva sentinței, instanța de recurs în baza art.312 Cod procedură civilă, îl va respinge ca nefondat, constatându-se că partea recurentă nu a solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.312 alin.1, combinat cu art.296 și 316 Cod procedură civilă,
ADMITE ca fondat recursul civil introdus de pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B, cu sediul în O,-, județul B, în contradictoriu cu intimat contestator domiciliat în Peștere, nr.74, județul B, împotriva încheierii civile din 12.03.2009, pronunțate de Tribunalul Bihor, pe care o modifică în întregime, în sensul că:
Admite cererea formulată de petenta Casa Județeană de Pensii B cu sediul în O,-, județul B, în contradictoriu cu intimatul domiciliat în Peștere, nr.74, județul
Dispune explicitarea dispozitivului sentinței civile nr. 1143/LM din 4 decembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Bihor, în sensul că: ceea ce s-a dispus se referă la decizia de recalculare a pensiei emisă de petentă sub nr.88303/5.01.2006.
Menține celelalte dispoziții.
RESPINGE ca nefondat recursul civil declarat de pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B, cu sediul în O,-, județul B, împotriva sentinței civile nr.1143/LM din 4 decembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Bihor.
Fără cheltuieli de judecată.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 21 ianuarie 2010.
Președinte, Judecător, Judecător, Grefier
- - - - - -
Red.concept decizie -
Data:22.01.2010
Jud.fond /
Dact.
Data:28.01.2010
4 ex.
2 com.
Data:
Președinte:Trif DoinaJudecători:Trif Doina, Moșincat Eugenia, Stan Aurelia
