Evacuare. Jurisprudenta. Decizia 1441/2009. Curtea de Apel Oradea

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ORADEA

- Secția civilă mixtă -

completul II recurs

Dosar nr-

DECIZIA CIVILĂ NR. 1441/2009-

Ședința publică din data de 4 noiembrie 2009

PREȘEDINTE: Felicia Toader

- -

- JUDECĂTOR 2: Doina Măduța

- -

- JUDECĂTOR 3: Eugenia Moșincat

- -

- judecător

- -

- grefier

Pe rol fiind soluționarea recursului civil declarat de recurenta intimată CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII, cu sediul în O,-, județul B, în contradictoriu cu intimata contestatoare, domiciliată în, sat, nr. 105, județul B, împotriva sentinței civile nr. 355/LM din 19 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr-, având ca obiect: recalculare pensie.

La apelul nominal făcut în ședința publică de azi se prezintă intimata contestatoare -personal, lipsă fiind recurenta intimată.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, învederându-se instanței faptul că prezentul recurs este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și al timbrului judiciar, având în vedere natura cauzei dedusă judecății, după care:

Întrebată fiind, intimata contestatoare arată că nu mai are alte cereri și solicită cuvântul asupra recursului de față.

Nefiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra prezentului recurs.

Intimata contestatoare solicită respingerea recursului promovat de partea recurentă, menținerea hotărârii recurate, pe care o apreciază ca fiind legală și temeinică, fără acordarea cheltuielilor de judecată.

CURTEA DE APEL

DELIBERÂND:

Asupra recursului civil de față, instanța constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 355/LM din 19 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr-, s-a admis contestația formulată de contestatoarea, în contradictoriu cu intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII și în consecință:

Intimata a fost obligată să recalculeze pensia acestuia, prin luarea în considerare a unui stagiu complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual de 20 de ani, sens a fost obligată intimata să emită o nouă decizie de pensionare.

Fără cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța în acest mod, instanța de fond a avut în vedere următoarele considerente:

Prin decizia nr.-/20.11.2007 fost recalculată pensia de urmaș a contestatoarei.

Potrivit buletinului de calcul anexat deciziei, stagiul complet de cotizare avut în vedere a fost de 30 de ani, conform Legii nr. 19/2000. Conform aceluiași act, legislația în vigoare la data deschiderii dreptului la categoria de pensie la data de 1 octombrie 2004 este Legea nr.3/1977.

Având în vedere susținerile contradictorii ale părților referitoare la legea aplicabilă, instanța a apreciat că în speță se impune o interpretare a legilor succesive adoptate în această materie, în scopul clarificării acestei probleme. Astfel, rolul puterii judecătorești este în esență acela de a aplica legea, adică aceea de aoi nterpreta și a adapta cazurilor particulare. În speță, instanța a identificat legea aplicabilă, ținând cont de principiile aplicării legii civile în timp, de intenția reală a legiuitorului, precum și de principiile generale ale dreptului.

Așadar, instanța a constatat că legea aplicabilă la data deschiderii dreptului de pensionare al soțului contestatoarei era Legea 3/1977, care prevedea la o vechime integrală în muncă de 30 de ani. Coroborând acest text cu prevederile art. 2 alin.1 din HG1550/2004 ar fi trebuit să se concluzioneze că într-adevăr stagiul complet de cotizare al soțului contestatoarei ar fi de 30 de ani. astfel de concluzie este însă cu desăvârșire eronată, fiind rodul unei interpretări simplificate și care nesocotește reglementări ulterioare în materie, cu atât mai mult cu cât acestea au o forță superioară unei hotărâri de guvern pe care se întemeiază apărările intimatei, respectiv HG1550/2004 amintit mai sus. de care facem vorbire se regăsesc în nr.OUG4/2005 aprobată prin Legea nr.78/2005, care prevede în mod explicit "la condiții egale de pensionare, pensii egale, indiferent de anul ieșirii la pensie". Or, având în vedere acest principiu, având în vedere, pe de-o parte că nr.OUG4/2005 este ulterioară HG1550/2004 și pe de altă parte, că ordonanța aprobată prin Lege are o forță juridică superioară unei hotărâri de guvern, s-a impus concluzia că prevederile art. 2 alin.1 din HG. 1550/2004 au fost abrogate tacit, în sensul că nu pot fi interpretate într-un mod care să ducă la stabilirea unor pensii diferențiate în funcție de anul ieșirii la pensionare.

Așa cum s-a arătat deja, judecătorul trebuie, în primul rând, să cerceteze care a fost intenția reală a legiuitorului. Astfel, din OUG4/2005 aprobată prin Legea nr.78/2005 rezultă în mod indubitabil că legiuitorul a urmărit să înlăture toate discriminările dintre pensionari cu privire la cuantumul pensiei rezultate din date diferite a ieșirii la pensie. În aceste condiții, aplicarea rigidă a HG1550/2004 încalcă în mod flagrant acest principiu. Or, a nu deroga de la principiile generale ale dreptului, a urma spiritul legii și nu numai litera sa, sunt două reguli elementare ce se impun judecătorului când interpretează legea.

În lumina acestei interpretări, tribunalul a apreciat că prevederile Legii nr.19/2000 sunt aplicabile de la data intrării în vigoare a tuturor categoriilor de pensionări ce intră în sfera sa de reglementare, indiferent de data deschiderii dreptului lor la pensie. Art. 43 alin.1 din Legea nr.19/2000 prevede că asigurații care și-au desfășurat activitatea în locurile de muncă prevăzute la art. 20 lit. a) și care au realizat un stagiu de cotizare de cel puțin 20 de ani în aceste condiții beneficiază de pensie pentru limită de vârstă începând cu vârsta de 45 de ani. Față de ansamblul considerentelor expuse mai sus, instanța a constatat că din copia carnetului de muncă rezultă că soțul acesteia a desfășurat pe o perioadă mai mare de 20 de ani activitate în subteran, respectiv 32 de ani 1 luna și 15 zile, în temeiul art. 20 alin.1 lit. a, art.44 și art.77 alin.3 din Legea nr. 19/2000 precum și art. 2 alin.1 din HG. 1550/2004 coroborat cu prevederile OUG4/2005 aprobată prin Legea nr. 78/2005, a admis contestația

În conformitate cu dispozitivul hotărârii recurate.

Împotriva acestei sentințe a formulat recurs recurenta Casa Județeană de Pensii B în termenul legal și scutit de taxă de timbru, solicitând admiterea recursului, modificarea sentinței recurate în sensul respingerii în totalitate a acțiunii formulate de contestatoare, cu consecința menținerii deciziei de pensie contestată ca legală și temeinică.

În motivare arată recurenta că prin decizia nr. -/16.02.1988, soțul intimatei a fost înscris la pensie pentru munca depusă și limită de vârstă, drepturile fiindu-i stabilite și acordate în temeiul Legii nr. 3/1977 începând cu data de 01.02.1988.

Menționează că instanța de fond se găsește în eroare cu privire la interpretarea dispozițiilor art. 2 al. 1 din HG 1550/2004, considerând greșit că stagiul de cotizare utilizat cu ocazia recalculării nu este cel impus de art. 8 din Legea nr. 3/1977.

Menționează că se impune a se preciza decizia contestată în condițiile în care instanța de fond a omis a stabili decizia care se anulează urmare a admiterii acțiunii formulate de contestator.

Legal citată intimata solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea în totalitate a sentinței recurate ca legală și temeinică, fără cheltuieli de judecată.

Examinând sentința recurată, prin prima motivelor de recurs cât și din oficiu, instanța reține următoarele:

Soțul reclamantei a fost înscris la pensie pentru limită de vârstă în baza deciziei nr. -/16.02.1988, drepturile de pensie fiindu-i stabilite și acordate în temeiul Legii nr. 3/1977 începând cu data de 01.02.1988.

Prin decizia nr. -/31.01.2002 reclamantei i-a fost stabilită pensia de urmaș după soțul său începând cu data de 01.02.2002, iar ulterior prin decizia -/29.03.2006, i-a fost recalculată pensia de urmaș atât la data emiterii deciziei cât și ulterior cu ocazia recalculării fiind utilizat stagiul complet de cotizare de 30 de ani.

Prin cererea dedusă judecății, contestatoarea solicită a-i fi recalculate drepturile la pensie în temeiul OUG 4/2005 prin utilizarea la determinarea punctajului mediu a unui stagiu de cotizare de 20 de ani prevăzut de art. 20 din Legea nr. 19/2000, în considerarea activității desfășurate de soțul său, timp de 32 de ani 1 lună și 15 zile ca miner subteran, în condiții speciale.

Prin decizia nr. 40 din 28 septembrie 2008 dată de Înalta Curte de Casație și Justiție în aplicarea dispozițiilor art. 77 alin. 2 și ale art. 43 alin. 1 și 2 din Legea nr.19/2000, s-a stabilit că pentru persoanele pensionate în baza Legii nr. 3/1977, stagiul de cotizare utilizat în vederea determinării punctajului mediu este cel prevăzut de legea în vigoare la momentul pensionării, decizia fiind publicată în Monitorul Oficial nr. 334/20.05.2009, dată de la care dispozițiile au devenit obligatorii.

Până la publicarea deciziei, practica Curții de APEL ORADEA, a fost constantă în a considera că persoanele pensionate în baza Legii nr. 3/1977 și care și-au desfășurat activitatea în condiții speciale, stagiul de cotizare utilizat în procesul de recalculare al pensiei, în temeiul OUG. 4/2005 este cel prevăzut de Legea nr. 19/2000 și nu cel prevăzut de Legea nr. 3/1977.

Din examinarea jurisprudenței din ultimii ani ai CEDO reflectată în hotărârile de condamnare României, pentru încălcarea art. 1 din Primul Protocol adițional al Convenției se observă că, într-un număr mare de cazuri, condamnarea a avut loc în situațiile în care cererile introduse în instanță pentru valorificarea unor drepturi nu au fost examinate pe fond deși solicitanții puteau pretinde că aveau o speranță legitimă de a-și vedea concretizată creanța lor în conformitate cu dispozițiile legale interne și cu jurisprudența instanțelor.

Cât despre noțiunea de speranță legitimă Curtea a afirmat că atunci când interesul patrimonial la care se referă este de ordinul creanței, el nu poate fi considerat ca fiind valoare patrimonială, decât atunci când există o bază suficientă în dreptul intern, de exemplu atunci când este confirmat de o jurisprudență bine stabilită a instanțelor (a se vedea în acest sens cauza Weissman și alții împotriva României).

Ori, cum până la publicarea recursului în interesul legii practica Curții de APEL ORADEAa fost în sensul admiterii cererilor de recalculare a pensiilor cu utilizarea stagiului de cotizare prevăzut de Legea nr.19/2000, astfel cum s-a arătat mai sus, se apreciază că pentru acțiunile introduse anterior acestei date solicitanții aveau legitimă că-și vor realiza dreptul, conform jurisprudenței de până atunci a acestei instanțe.

Prin urmare, în cazul acestor acțiuni poate apărea conflictul cu art. 1 din Protocolul 1 al Convenției, ceea ce impune, conform art. 20 alin. 2 din Constituția României, prioritatea normei din Convenție, care fiind ratificată prin Legea nr. 30/1904, face parte din dreptul intern astfel cum prevede art. 11 alin. 2 din legea fundamentală.

Cum prezenta cerere a fost înregistrată anterior datei de 23.05.2008 și cum soțul contestatoarei a desfășurat o perioadă mai mare de 20 de ani în subteran, fiind incidente astfel disp. art. 20 al. 1 lit. a, art. 44 și art. 77 al. 3 din Legea nr. 19/2000, precum și art. 2 al. 1 din HG nr. 1550/2004 coroborat cu prev. OUG nr. 4/2005, se apreciază că în mod corect s-a dispus recalcularea pensiei contestatoarei, în calitatea acesteia de urmaș, prin luarea în considerare a unui stagiu complet de cotizare de 20 de ani.

Întrucât instanța de fond nu a precizat decizia de pensie ce urmează a fi modificată și nici data de la care urmează a fi plătită această pensie, criticile formulate de către recurentă în acest sens sunt fondate urmând a se admite recursul și a se modifica în parte sentința recurată, în sensul precizării deciziei ce se impune a fi modificată, respectiv decizia nr. -/29.03.2006.

Având în vedere mențiunile cuprinse în decizie, în sensul că în măsura în care vor fi prezentate acte doveditoarea de natură a modifica elementele avute în vedere la determinarea punctajului mediu anual recalculat, noile drepturi se vor acorda de la data de 01.12.2005, instanța va dispune acordarea drepturilor astfel stabilite cu începere de la data de 01.12.2005.

Celelalte dispoziții urmează a fi menținute ca legale și temeinice, pentru considerentele mai sus expuse.

Fără cheltuieli de judecată nefiind solicitate de intimată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite ca fondat recursul civil declarat de recurenta intimată CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII, cu sediul în O,-, județul B, în contradictoriu cu intimata contestatoare, domiciliată în, sat, nr. 105, județul B, împotriva sentinței civile nr. 355/LM din 19 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o modifică în parte în sensul că:

Dispune modificarea parțială a deciziei nr. - din 29 martie 2006, cu acordarea drepturilor stabilite din 01.12.2005.

Menține restul dispozițiilor sentinței.

Fără cheltuieli de judecată.

IREVOCABILĂ.

Pronunțată în ședința publică din data de 4 noiembrie 2009.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR GREFIER

- - - - - - - -

- judecători fond -

- redactat decizie - judecător - 26.11.2009

- dactilografiat grefier - 26.11.2009 - 4 ex.

-comunicat 30.11.2009- 2 ex.

- CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII, cu sediul în O,-, județul

-, domiciliată în, sat, nr. 105, județul

Președinte:Felicia Toader
Judecători:Felicia Toader, Doina Măduța, Eugenia Moșincat

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Evacuare. Jurisprudenta. Decizia 1441/2009. Curtea de Apel Oradea