Evacuare. Jurisprudenta. Decizia 1651/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale
pentru minori și familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 1651/R/2008
Ședința publică din data de 12 septembrie 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Denisa Băldean președintele secției
JUDECĂTORI: Denisa Băldean, Lucia Ștețca Valentin Mitea
- -- vicepreședintele Curții de Apel
Grefier:
S-a luat spre examinare recursul declarat de reclamanții și - împotriva deciziei civile nr. 180/A din 28 martie 2008 pronunțată de Tribunalul Cluj -N în dosarul nr. privind și pe pârâții, și BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ - SUCURSALA CÂMPIA, având ca obiect evacuare.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima și a doua strigare a cauzei, se prezintă reprezentanta reclamanților recurenți Gradus și Gradus, avocat și reprezentantul pârâților intimați și, avocat, lipsă fiind restul părților.
Procedura de citare este îndeplinită.
Recursul este timbrat cu suma de 5 lei taxă judiciară de timbru și timbru judiciar în sumă de 1,5 lei.
S-a făcut referatul cauzei, după care, se constată că la data de 25 iulie 2008, pârâții intimați și au depus la dosar, prin registratura instanței, întâmpinare, prin care solicită în principal, anularea recursului în condițiile art. 306 alin. 3.pr.civ iar în subsidiar respingerea recursului reclamanților ca nefondat, cu cheltuieli de judecată.
în copie contractul de asistență juridică nr. 67/21.07.2008.
Se comunică un exemplar din întâmpinare reprezentantei reclamanților recurenți.
La termenul de azi, reprezentanta reclamanților recurenți depune la dosar timbrajul aferent recursului, potrivit mențiunilor din citație, acesta fiind astfel legal timbrat și chitanța prin care se atestă plata onorariului avocațial. S-au depus de asemenea în copie ordine de încasare numerar emise de Banca Comercială Română - Sucursala Câmpia și două notificări.
Instanța, din oficiu, pune în discuția părților excepția inadmisibilității recursului în raport cu aceleași motive care fundamentează excepția nulități recursului, excepție invocată prin întâmpinare de pârâții intimați.
Reprezentanta reclamanților recurenți solicită respingerea excepțiilor invocate precizând că își întemeiază recursul pe prevederile art. 304 pct. 9 și pct. 7.pr.civ.
Nefiind formulate cereri prealabile ori alte excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea recursului.
Reprezentanta reclamanților recurenți solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat cu cheltuieli de judecată reprezentând 600 lei, onorar avocațial și taxa judiciară de timbru.
Cu privire la solicitarea reprezentantului pârâților intimați de ai fi acordat onorariu de succes, arată că se opune și acestei cereri.
Reprezentantul pârâților intimați solicită, în principal admiterea excepției privind anularea recursului, raportat la prev. art. 306 alin.3 pr.civ.
În subsidiar solicită respingerea recursului reclamanților ca nefondat, cu cheltuieli de judecată, conform motivelor expuse pe larg prin întâmpinare.
CURTEA
Deliberând, reține că prin sentința civilă nr. 4073/15.11.2007, pronunțată în dosarul nr- al Judecătoriei Turda, s-a respins ca neîntemeiată acțiunea civilă formulată de reclamanții si soția, împotriva paraților și soția, pentru evacuare.
S-a admis cererea reconvențională formulată de pârâții-reclamanți pe cale reconvenționala, în contradictoriu cu reclamanții-pârâți pe cale reconvențională și Banca Comercială Română SA, Sucursala Câmpia-.
S-a constatat caracterul simulat absolut al contractului de vânzare-cumpărare autentificat la BNP Asociați sub nr. 1567/23.09.2004, prin care parații din acțiunea introductivă au înstrăinat reclamanților din acțiunea introductiva dreptul de proprietate asupra imobilului apartament din T,-, jud. C, înscris in CF nr. 5064, nr. top. 1183/2/S/XLVI si s-a acordat eficienta actului secret încheiat între părți.
Au fost obligați reclamanții-pârâți, pe cale reconventională, si soția sa achite pârâților-reclamanți pe cale reconvențională si suma de 1000 lei, cu titlu de cheltuieli de judecata.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut în esență următoarele:
Imobilul din T,-, jud. C, înscris în CF 5064, nr. top. 1183/2/S/XLVI, cu destinația apartament nr. 46, are ca proprietari tabulari pe reclamanții din acțiunea introductivă, ca bun comun, cu titlu de drept cumpărare. Asupra imobilului s-a întabulat dreptul de ipotecă si s-a notat interdicția de înstrăinare și grevare în favoarea Băncii Comerciale Române SA, Sucursala Câmpia.
Apartamentul în litigiu a fost cumpărat de reclamanți de la parații si, in baza contractului de vânzare-cumpărare autentificat de BNP Asociați, sub nr. 1567/23.09.2004, prețul fiind de 19.000 dolari USD, menționându-se ca suma de 5799 dolari USD a fost achitata la 09.09.2004, restul prețului de 13.300 dolari SUA fiind achitat in baza creditului garantat prin contractul de ipoteca autentificat sub nr. 1568/23.09.2004.
Din cuprinsul cererii de chemare în judecată rezultă că, cauza acțiunii in evacuare o constituie ocuparea fără titlu a imobilului apartament de către parați si voința reclamanților de a face ca aceasta ocupare sa înceteze, stabilindu-se o stare corespunzătoare dreptului pretins, respectiv predarea locuinței in materialitatea ei.
constă în încheierea si existenta concomitenta intre aceleași părți contractante, a doua contracte: unul aparent sau public prin care se creează o situație juridica aparenta si care este contrara realității, precum si unul secret prin care se da naștere situației juridice reale dintre părți și prin care sunt anihilate efectele produse in aparenta in temeiul contractului public. Temeiul juridic ii constituie art. 1175.civ.
Instanța a statuat în sensul că, pentru existenta simulației este necesara îndeplinirea următoarelor condiții: contraînscrisul trebuie sa fie un act secret, deci existenta si conținutul actului secret sa nu fie cunoscute terților; actul secret sa fie contemporan cu actul public, adică actul secret sa fi existat in momentul încheierii actului public si sa fie menținut in continuare; intenția pârtilor de a simula, ca actul secret sa producă toate efectele specifice simulației.
Conform încheierii nr. 3219/01.06.1999 si a actului constitutiv, reclamantul și pârâtul aveau calitatea de asociați ai L, cu sediul in sat nr. 63, com. C, jud. Reclamantul, prin răspunsul la întrebările 1-2 din interogatoriu și reclamanta -, prin răspunsul la întrebările 2-3, recunosc faptul ca in urma relațiilor apropiate de prietenie cu parații si, s-a decis constituirea acestei societăți comerciale, fiind luat in chirie un spațiu comercial in care a fost deschis un bar. Potrivit răspunsurilor la întrebările 4, 5 si 7 din interogatoriile luate reclamanților, reclamanții si parații au intenționat cumpărarea acestui spațiu comercial contra sumei de 500.000.000 lei ROL, fiind achitata suma de 120.000.000 lei ROL de către parații si suma de 120.000.000 lei ROL de către reclamanții, din care 100.000.000 au fost luați împrumut de către aceștia din urma de la tatăl reclamantei.
În același timp, reclamantul a recunoscut ca, pentru diferența de preț, s-a convenit cu parații ca aceștia din urma sa păstreze spațiul comercial, iar in schimb reclamantul sa cumpere de la parați apartamentul proprietatea acestora, arătând ca s-a ajuns la un impas financiar, neavând la acel moment suma necesara achitării diferenței de preț (întrebările 8, 9 din interogatoriu), recunoscând de asemenea ca obținea venituri salariale suficiente pentru contractarea unui credit insa avea nevoie de constituirea unei garanții reale imobiliare (întrebarea 13 din interogatoriu). Cu toate ca reclamanta - prin răspunsurile la întrebările 8 si 9 din interogatoriu existenta impasului finaciar, recunoașterea reclamantului va fi coroborata cu declarațiile martorilor audiați in cauză pentru stabilirea voinței reale a pârtilor.
Martorul a arătat că a luat cunoștința in mod direct de existenta înțelegerii dintre parații si reclamanții în sensul de a încheia un contract de vânzare-cumpărare pentru a putea obține un credit cu care sa achite restul de preț pentru spațiul comercial d e la. Martorul a fost prezent personal la discuțiile purtate in acest scop. Același martor cunoaște si motivul pentru care s-a procedat la încheierea contractului, arătând ca reclamantul era cadru militar si avea un venit consistent, lucru care îi permitea să obțină mai ușor un credit bancar.
Martorul a învederat prin depoziția sa că prin încheierea contractului de vânzare-cumpărare a apartamentului s-a urmărit doar obținerea creditului pentru a putea fi plătit spațiul comercial si nu transmiterea dreptului de proprietate asupra acestuia, cunoscând aceste împrejurări chiar din spusele reclamantei.
Pentru constatarea caracterului simulat al contractului de vânzare-cumpărare instanța a avut in vedere si împrejurarea potrivit căreia, deși in contractul de vânzare autentificat se cuprinde mențiunea privind predarea posesiei in ziua încheierii sale, 23.09.2004, parații au continuat sa locuiască in acel apartament până în prezent, aspect confirmat de martorii si. În același timp, reclamantul recunoaște ca, după plecarea soției sale in Spania, a refuzat sa mai achite ratele de rambursare a creditului, plățile fiind efectuate după acel moment de către parații (întrebările 19 si 20 din interogatoriu). Aceasta in condițiile în care el însuși era titularul acești credit si, implicit, debitorul obligației de plata a ratelor de rambursare. Deși reclamanta faptul ca parații ar fi făcut plați pentru rambursarea creditului, din chitanțele de plata depuse la dosar reiese ca parații au efectuat plați pentru rambursarea acestuia încă din luna ianuarie 2005, continuând efectuarea acestora si in cursul anului 2006.
În consecință, instanța a stabilit că, din probatoriul administrat a reieșit caracterul simulat al contractului de vânzare-cumpărare autentificat la BNP Asociați sub nr. 1567/23.09.2004.
Având in vedere caracterul simulat al contractului autentificat, față de dispozițiile art. 1175.civ. s-a reținut ca, în realitate, nu a operat transferul proprietății apartamentului de la parați la reclamanți, cei din urmă nedobândind proprietatea asupra acestuia. În consecință, cererea introductiva de instanța prin care s-a solicitat evacuarea paraților si soția a fost respinsa ca neîntemeiata.
Instanța a apreciat că, în raport de parata Banca Comerciala Română Sucursala Câmpia, terț față de actul secret, vor continua a produce efecte juridice contractul de vânzare-cumpărare și cel de ipoteca, dreptul de ipotecă si interdicția de înstrăinare si grevare înscrise in nr. 5064 in favoarea sa rămânând nemodificate.
Prin decizia civilă nr. 180/28.03.2008 pronunțată de Tribunalul Clujs -a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Banca Comercială Română - Sucursala Câmpia.
S-a admis în parte apelul declarat de reclamanții și și a fost schimbată în parte sentința atacată în sensul că s-a respins cererea reconvențională formulată de pârâții și, împotriva Băncii Comerciale Române - Sucursala Câmpia, fiind formulată împotriva unei pârâte fără calitate procesuală pasivă.
S-au menținut restul dispozițiilor sentinței.
Au fost obligați apelanții să plătească intimaților și suma de 1000 lei, cheltuieli de judecată în apel.
Pentru a pronunța această hotărâre tribunalul a reținut că prima instanță a stabilit corect situația de fapt în baza materialului probator al cauzei și a pronunțat o hotărâre legală și temeinică, care urmează să fie menținută.
Cu referire la caracterul simulat al contractului de vânzare-cumpărare autentificat la. Asociați sub nr. 1567/23.09.2004, prin care intimații pârâți și au înstrăinat recurenților reclamanți și imobilul apartament din T, str. - -, jud. C, se constată că acesta rezultă din elementele reținute de instanță în considerentele hotărârii care formează obiectul controlului judiciar.
Astfel, deși în contractul de vânzare-cumpărare s-a inserat mențiunea cu privire la predarea posesiei la 23.09.2004, intimații au continuat să locuiască în apartamentul descris până în prezent. Aspectul arătat rezultă din declarațiile martorilor și, atașate la dosarul cauzei filele 88-93 fond. Este relevantă în acest sens și întrebarea formulată de către recurenți pentru intimatul - întrebarea nr. 9 - din interogatoriul încuviințat. Astfel, intimatui i s-a solicitat să precizeze dacă este real faptul că atât apartamentul înstrăinat către recurenți, cât și imobilul situat în, sunt ocupate și folosite în exclusivitate de către intimați. Întrebarea astfel formulată reprezintă și o recunoaștere a faptului posesiei.
În același timp, la interogatoriul administrat, recurentul reclamant a arătat că, după plecarea soției sale în Spania, a refuzat să mai contribuie la plata ratelor creditului contractat - răspuns întrebarea nr. 19 -, precum și faptul că, din acel moment, intimații pârâți au fost singurii care au achitat ratele creditului.
Cu referire la păstrarea posesiei apartamentului de către vânzătorii din contractul de vânzare-cumpărare recurentul a arătat că a tot așteptat ca intimații să plece din apartament, dar nu le-a impus acest lucru - răspuns întrebarea nr. 22.
Intimații și au depus la dosarul cauzei contractul de vânzare-cumpărare autentificat de Asociați cu încheierea nr. 643 din 20 mai 2004 pentru a-și dovedi susținerile în sensul că imobilul în litigiu a fost cumpărat cu doar 4 luni înainte de perfectarea contractului de vânzare-cumpărare cu recurenții și - autentificat de același biroul notarial cu încheierea nr. 1567 din 23 septembrie 2004. La această din urmă dată a fost autentificat și contractul de ipotecă nr. 1002/1, încheiat între Banca Comercială Română și recurenți.
Din coroborarea probelor administrate în cauză - interogatoriu și declarațiile martorilor audiați rezultă că intenția reală a părților a fost aceea de a obține suma necesară pentru cumpărarea unui spațiu comercial, neavând intenția de a atribui efecte juridice contractului autentic de vânzare-cumpărare. Din modul de formulare a întrebările la interogatoriile administrate, cât și din pozițiile procesuale exprimate de către părți rezultă că între aceștia există probleme nereglementate cu privire la societatea comercială înființată în comun și imobilul situat în. Aceste aspecte exced obiectului cauzei deduse judecății dar sunt de natură a forma convingerea instanței că susținerile intimaților pârâți și reflectă raporturile juridice reale stabilite între părți.
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a Băncii Comerciale, parte în contractul de credit menționat, tribunalul a apreciat că excepția este întemeiată. Față de Banca Comercială Română Sucursala Câmpia vor produce efecte juridice în continuare contractul de vânzare-cumpărare autentic și contractul de ipotecă, raporturile contractuale existente între această parte și recurenți nefiind influențate de actul secret.
Împotriva acestei decizii reclamanții și - au declarat recurs, solicitând modificarea în sensul admiterii apelului și schimbării sentinței pronunțate de judecătorie în primă instanță, cu consecința evacuării pârâților din imobilul apartament nr. 46, situat administrativ în T,-, jud.
Recurenții apreciază că instanțele de fond au reținut în mod corect condițiile existenței simulației prin raportare la dispozițiile art. 1175 Cod civ. însă hotărârea pronunțată este consecința unei greșite aplicări a legii, determinând incidența motivului de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 Cod proc.civ.
Este real că între părți a intervenit un contract autentic de vânzare-cumpărare, vânzătorii declarând că au încasat prețul imobilului, fapt ce rezultă și din actele depuse la dosar.
Împrejurarea că pârâții au rămas să locuiască în continuare în imobil se datorează relațiilor existente între părți la acel moment. Recurenții susțin faptul că din cuprinsul chitanțelor depuse la dosarul cauzei rezultă cu certitudine că ratele aferente contractului de credit bancar au fost achitate aproape în totalitate de către reclamanți, pârâții făcând dovada certă a plății exclusiv prin două chitanțe aferente anului 2006. De altfel, inclusiv pe perioada prezentului proces reclamanții au achitat suma de 540 USD.
Imobilul în litigiu, în care actualmente funcționează un bar, este în administrarea unei societăți comerciale la care pârâții au calitatea de asociați, acest imobil a fost cumpărat și achitat în cote egale de părți și se află în folosința exclusivă a pârâților.
Recurenții subliniază că acea chitanță pe care pârâții au depus-o la dosarul cauzei pentru a dovedi simulația, prin achitarea impozitului aferent imobilului în litigiu, evidențiază faptul că impozitul a fost achitat în timpul procesului și nu la sfârșitul anului fiscal.
punctelor 5 și 6 din declarația de recurs, se analizează depozițiile martorilor audiați de către instanțele de fond, concluzionându-e cu privire la situația de fapt a cauzei, în sens contrar celor reținute de instanțe.
Recurenții susțin că este nedovedită susținerea pârâților din cuprinsul întâmpinării, potrivit căreia la momentul perfectării cvc in litigiul se afla intr-o criză financiară și nu justifica nici un interes în a-și înstrăina apartamentul.
Intimații și < și-u exprimat poziția procesuală priun ăntămpinarea depusă la 25.07-.2008, solicitând, în principal, anularea recursului, întrucât motivele de recurs sunt axate pe interpretarea probațiunii testimoniale vizând temeinicia hotărârilor și nu legalitatea acestora, iar în subsidiar respingerea recursului ca nefondat, cu obligarea recurenților la plata cheltuielilor de judecată însumând onorariul avocațial de 1.000 RON plus TVA și câte 50 RON pentru fiecare termen de judecată, precum și onorariul de succes de 3.000 RON, stipulat în art. 2 din co de asistență juridică (p. 13-16 dosar).
Apreciind asupra prezentului recurs, curtea îl va respinge, pentru considerentele arătate în continuare.
În mod evident toate motivele de fapt ale declarației de recurs se circumscriu interpretării probelor care au fost administrate în fața instanțelor de fond, cu referire specială la chitanțele de plată a ratelor aferente contratului de credit bancar, a impozitului legal, a depozițiilor de martori și răspunsurilor date de părți la interogator. Se tinde așadar, prin acest recurs, la o reconsiderare a situației de fapt în cauză, prin reaprecierea probelor administrate.
Or, în condițiile abrogării exprese a cazurilor de netemeinicie care au făcut obiectul reglementării prin art. 304 pct. 10 și 11 Cod proc.civ. (art. 1 pct. 111 și art. 1 pct. 112 din nr.OUG 138/2000), rămâne instanței de recurs dreptul de a verifica legalitatea hotărârii recurate, aplicarea legii de procedură și acelei substanțiale unei situații de fapt cu certitudine stabilită prin hotărârile celor două instanțe de fond și asupra căreia nu poate interveni.
O reapreciere a probelor apare cu neputință în recurs și prin această formă de reglementare a recursului, cale extraordinară de atac, nu se aduce atingere liberului acces la o instanță, legiuitorul având dreptul de a reglementa termenele de exercitare a căii de atac, forma în care ea poate fi exercitată, conținutul declarației de recurs și alte asemenea condiții.
În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat că dreptul de acces la un tribunal nu este unul absolut, pretându-se la limitări în special în privința condițiilor de exercitare a unui recurs, statul bucurându-se de o marjă de apreciere în reglementare (cauza Beles contra Cehia din 12.11.2002).
Se verifică așadar susținerile intimaților și în apărare, fără ca motivarea recursului pe aspecte de netemeinicie să atragă sancțiunea nulității, în sensul celor pretinse de intimați.
Potrivit dispozițiilor art. 306 alin. 1 Cod proc.civ. recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazurilor prevăzute la alineatul 2, respectiv a motivelor de ordine publică care pot fi invocate și din oficiul de instanța de recurs.
Sancțiunea nulității recursului operează așadar numai în ipotezele în care recursul nu a fost motivat în conformitate cu dispozițiile art. 3021lit. c Cod proc.civ. sau în ipoteza în care motivarea recursului s-a făcut după împlinirea termenului legal, astfel cum apare reglementat prin art. 303 Cod proc.civ. sau prin norme speciale.
Constatând așadar inadmisibilitatea motivelor de netemeinicie susținute de recurenți prin actuala declarație de recurs, curtea le va înlătura și va respinge recursul, cu consecința menținerii în tot a hotărârii atacate.
Aplicând dispozițiile art. 316 raportat la art. 274 alin. 1 cod proc.civ. Curtea va obliga recurenții să plătească intimaților și suma de 1.000 lei (RON) cheltuieli de judecată în recurs, justificate prin chitanța de plată a onorariului avocațial.
Cererea plată a onorariului de succes, stipulat în art. 2 din contractul de asistență juridică nr. 67/2008 va fi respinsă de curte ca neîntemeiată, întrucât partea nu a dovedit că a făcut efectiv aceste cheltuieli printr-o chitanță de plată a unui onorariu avocațial. Rămâne părții dreptul de a-și valorifica aceste pretenții în cadrul raportului stabilit cu avocatul său prin încheierea contractului de asistență juridică evocat.
Văzând și dispozițiile art. 312 alin. 1 Cod proc.civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de reclamanții și - împotriva deciziei civile nr. 180/A/28.03.2008 a Tribunalului Cluj, pronunțată în dosarul nr-, pe care o menține.
Respinge excepția nulității recursului invocată de pârâții și.
Obligă pe recurenți la a le plăti intimaților și suma de 1000 lei cheltuieli de judecată în recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 12 septembrie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - - -
Red.BD/dact.
2 ex.
jud.apel: /
Președinte:Denisa BăldeanJudecători:Denisa Băldean, Lucia Ștețca Valentin Mitea
