Plângere împotriva încheierii de carte funciară (art.52 legea 7/1996). Decizia 1653/2008. Curtea de Apel Cluj

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CLUJ

Secția civilă, de muncă și asigurări sociale

pentru minori și familie

Dosar nr-

DECIZIA CIVILĂ NR. 1653/R/2008

Ședința publică din data de 12 septembrie 2008

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: Denisa Băldean președintele secției

JUDECĂTORI: Denisa Băldean, Lucia Ștețca Valentin Mitea

- -- vicepreședintele Curții de Apel

Grefier:

S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul împotriva deciziei civile nr.11/14.02.2008, pronunțată de Tribunalul Sălaj în dosarul nr- privind pârâtul intimat OFICIUL DE cadastru ȘI PUBLICITATE IMOBILIARĂ și intervenienta SC. având ca obiect plângere împotriva încheierii de carte funciară.

La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reclamantul recurent asistat de avocat cu împuternicire avocațială la dosar, și reprezentantul intervenientei SC. SA, avocat cu împuternicire avocațială la dosar, lipsă fiind reprezentantul pârâtului intimat Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară

Procedura de citare este îndeplinită.

Recursul este legal timbrat, conform mențiunii din citativ.

S-a făcut referatul cauzei, după care se constată depusă la dosar, la data de 20 iunie 2008, întâmpinare din partea intervenientei intimate, din care un exemplar se comunică reprezentantului reclamantului recurent.

La termenul de azi reprezentantul reclamantului recurent depune la dosar copia cererii formulate de reclamantul recurent către Comisia Locală de Fond Funciar Z prin care solicită comunicarea tuturor actelor care au stat la baza emiterii Hotărârii nr. 416 din data de 28.05.2008, emisă de Comisia Județeană

Reprezentantul intervenientei SC. SA Z, depune la dosar copia certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor seria - nr. 3374, tabelul de dezmembrare întocmit în baza documentației aferente, foaia de proprietate din cartea funciară, un set al acestor acte fiind comunicat cu reprezentantul reclamantului recurent.

Nefiind formulate cereri prealabile ori excepții de formulat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea recursului.

Reprezentantul reclamantului recurent solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, desființarea hotărârii pronunțate în apel și admiterea plângerii reclamantului recurent.

Reprezentantul intervenientei intimate depune la dosar, concluzii scrise, solicitând respingerea recursului formulat de reclamantul recurent împotriva deciziei civile nr. 11/14.02.2008 pronunțată de Tribunalul Sălaj ca nefondat și pe cale de consecință, menținerea în tot a deciziei atacate, cu cheltuieli de judecată justificate prin chitanțele depuse la dosar.

CURTEA:

Deliberând, reține că prin sentința civilă nr. 2126/22.06.2007 a Judecătoriei Zalăua fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive a Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară

Totodată, s-a respins ca neîntemeiată plângerea de carte funciară formulată de petentul împotriva Încheierii nr. 1167/24.01.2007 emisă de Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară S, fiind admisă cererea de intervenție accesorie formulată în favoarea intimatului de intervenienta

Petenta a fost obligată la plata către intervenientă a sumei de 8329,13 lei, cheltuieli de judecată.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că Legea nr. 7/1996 a cadastrului și publicității imobiliare reglementează în articolul 50 o formă specială de contencios administrativ: contenciosul de carte funciară. Încheierea de înscriere sau de respingere a cererii de înscriere poate fi atacată cu plângere la judecătorie, de către persoana care a cerut înscrierea sau de orice persoană interesată, căreia biroul de carte funciară are obligația să-i comunice încheierea. Prin urmare, prima persoană care are calitate procesuală pasivă într-o plângere de carte funciară este oficiul județean de cadastru și publicitate imobiliară, care, prin încheierea dată a nesocotit un drept de carte funciară al petentului.

Pe fondul plângerii, instanța a reținut că registratorul de carte funciară, prin încheierea atacată de petent, a dispus îndreptarea erorii privitoare la suprafața imobilului teren înscris în CF 1285 Z, proprietatea petentului.

Încheierea de carte funciară este legală și temeinică întrucât petentul a solicitat, la data de 10.03.2007, înscrierea dreptului său de proprietate asupra terenului în suprafață de 5000 mp. Titlul în baza căruia a fost solicitată înscrierea menționează suprafața de 5000 mp iar documentația tehnică prin care s-a fundamentat înscrierea, cea care relevă starea reală a imobilului, atestă o întindere de 5000 mp a imobilului teren.

Cu toate acestea, dintr-o evidentă eroare materială, s-a deschis o coară funciară nouă în favoarea petentului, cu nr. 1285 N Z și în baza titlului său de proprietate i s-a înscris dreptul asupra imobilului teren intravilan descris ca fiind în suprafață de 5800 mp.

Ulterior, fără a prejudicia în vreun fel dreptul petentului, s-a procedat, din oficiu, la îndreptarea erorii materiale, pe temeiul art. 33 alin. 5 din Legea nr. 7/1996.

Împotriva acestei sentințe reclamantul a formulat apel, solicitând admiterea acestuia și respingerea cererii de intervenție.

Prin decizia civilă nr. 11/14.02.2008 a Tribunalului Sălaj, s-a respins ca nefondat apelul reclamantului și a fost obligat să plătească intimatei Z 597,45 lei cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această hotărâre, tribunalul a apreciat că excepția lipsei de calitate procesuală poate fi calificată drept o excepție de fond, peremtorie sau dirimantă, absolută. Ca atare, ea poate fi invocată în orice stare a pricinii.

Este adevărat că prin decizia nr. LXXII (72) a Înaltei Curți de Casație și Justiție s-a admis recursul în interesul legii și s-a stabilit că în cauzele ce au obiect plângeri privind cartea funciară întemeiate pe dispozițiile art. 50 din Legea nr. 7/1996 republicată, oficiile de cadastru și publicitate imobiliară nu au calitate procesuală pasivă.

Însă art. 50 din Legea nr. 7/1996 se referă la încheierile de înscriere sau de respingere a înscrierii, or, prin încheierea atacată, s-a dispus îndreptarea din oficiu a unei erori materiale.

De asemenea, încheierea atacată fiind un act emis de către această instituție este normal ca emitenta să aibă calitate procesuală întrucât încheierea atacată este rezultatul activității sale.

În ceea ce privește motivul de apel formulat de către reclamant cu privire la fondul cauzei, instanța a reținut că acesta este neîntemeiat atâta timp cât reclamantul posedă titlul de proprietate nr. 1106/3/15.02.1996 pentru suprafața de 5000 mp și a cerut înscrierea dreptului în cartea funciară în aceste limite.

Din eroare, în CF nr. 1285/N Z s-a notat la nr. cadastral 3618 la suprafața de 5800 mp, astfel că observând eroarea, prin Încheierea nr. 1167/24.01.2007 a Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară S, s-a dispus îndreptarea acesteia în sensul înscrierii suprafeței de 500 mp în loc de 5800 mp.

În ceea ce privește al doilea motiv de apel, și anume cuantumul prea ridicat al cheltuielilor de judecată, instanța a reținut că, într-adevăr art. 274 alin. 3 Cod procedură civilă, permite judecătorilor să mărească ori să micșoreze onorariile avocaților, de câte ori va constata că sunt nepotrivit de mari sau de mici, față de valoare pricinii sau munca îndeplinită de avocat.

Din factura nr. - rezultă însă doar suma totală a asistenței juridice acordate de biroul de avocatură intervenientei, sumă ce include toate cheltuielile, inclusiv cele de deplasare, cazare neputându-se verifica cât din această sumă reprezintă onorariul pentru a-l putea raporta la munca îndeplinită de avocat iar valoarea pricinii fiind neevaluabil în bani nu se poate raporta de asemenea la valoarea cheltuielilor de judecată.

De altfel, nu se poate reproșa avocatului că nu a depus o muncă pe măsura complexității sau valorii cauzei.

Împotriva acestei decizii petentul a declarat recurs, solicitând modificarea și într-o nouă judecată a fondului, admiterea plângerii, astfel cum a fost ea formulată.

În motivele declarației de recurs, recurentul afirmă că cea dintâi înscriere a dreptului de proprietate în cartea funciară, în limitele suprafeței de 5800 mp teren este cea corectă și legală, în condițiile în care documentația de întabulare a fost întocmită pentru suprafața totală de 5800 mp teren iar nu 5000 mp teren, cum stă înscris în prezent în cartea funciară.

Se afirmă totodată că nu a fost făcută nicicând o cerere de înscriere pentru o suprafață de 5000 mp teren, atâta timp cât măsurătorile efectuate de expert au relevat o întindere de 5800 mp, diferența de 800 mp fiind liberă de orice construcții sau afectațiuni.

Cu referire la obligația de plată a cheltuielilor de judecată, recurentul apreciază că este nejustificat un onorariu avocațial de peste 80 milioane lei la fond, între obiectul cauzei și acest onorariu fiind o discrepanță vădită, exagerată. De altfel, dovada cea mai bună a caracterului acestui onorariu, este că în apel el a scăzut la 6 milioane lei.

Intimata SC SA Z și-a exprimat poziția procesuală prin întâmpinarea înregistrată la data de 20 iunie 2008 ( 19-34 dosar), solicitând respingerea recursului ca fiind nefondat și, pe cale de consecință, menținerea în tot a deciziei civile nr. 11/2008, astfel cum a fost pronunțată de Tribunalul Sălaj, cu obligarea recurentului la plata cheltuielilor de judecată.

Intimata apreciază că primul motiv de recurs formulat este nefondat, esențial fiind sub acest aspect al cauzei titlul de proprietate al reclamantului, emis doar pentru suprafața de 5000 mp teren, precum și documentația tehnico-judiciară care a însoțit cererea sa de întabulare. În ceea ce privește existența unei cereri de înscriere a dreptului în limitele suprafeței de 5800 mp teren, acesta nu constituie un document esențial în analizarea situației juridice a terenului, iar pe de altă parte recurentul nu explică cine ar fi putut formula o astfel de cerere și cine ar putea deține toate documentele dreptului de proprietate care în mod normal se află în posesia proprietarului. Elementele probatorii existente la dosarul cauzei, dovedesc că nu doar cererea petentului menționează a fi înscrisă în cartea funciară suprafața de 5000 mp, dar și celelalte înscrisuri pe care s-a fundamentat această cerere fac referire la această suprafață de teren.

Cât privește solicitarea recurentului de a fi redus cuantumul cheltuielilor de judecată și aceasta este nefondată, jurisprudența de îndrumare a tribunalului suprem statuând fără echivoc că partea ale cărei pretenții au fost admise în întregime are dreptul la restituirea tuturor cheltuielilor de judecată dovedite ca efectiv făcute, cu excepția cazului reglementat în art. 275.pr.civ.

În cauză nu sunt îndeplinite condițiile legale pentru o micșorare a onorariului avocațial, întrucât sub aspectul valorii pricinii este neîndoios faptul că aceasta nu se poate măsura prin numărul literelor scrise în apărarea proprie, ori prin suprafața terenului litigios, iar sub aspectul muncii depuse de avocat în cauză, aceasta a cuprins numeroase servicii avocațiale în primă instanță, constând în: redactarea cererilor, anexarea actelor procedurale, studiul legislației aferente, reprezentare în fața instanței la trei termene de judecată consecutive, redactarea notelor de concluzii finale.

Se concluzionează în sensul că nu există nici un temei pentru reducerea cheltuielilor de judecată, acestea fiind corespunzătoare atât cu importanța pricinii, cât și cu serviciile avocațiale prestate în cauză.

Apreciind asupra recursului declarat în cauză de petentul, curtea constată că acesta este în parte fondat.

Cu privire la cel dintâi motiv de recurs

Recurentul afirmă că în mod greșit Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară S, prin încheierea nr. 1167 din 24 ianuarie 2007, dispus înscrierea dreptului său de proprietate în CF 1285/N Z în limitele unei suprafețe de 5000 mp teren intravilan, identificat cu nr. cadastral 3618, revenind din oficiu asupra înscrierii operate prin încheierea nr. 3180 din 10 martie 2006, când același drept de proprietate a avut ca obiect o limită a suprafeței de 5800 mp.

Sub acest aspect, instanțele de fond au reținut cu certitudine faptul că petentul a solicitat prin cererea nr. 3180 înregistrată la data de 10 martie 2006 înscrierea dreptului său de proprietate imobiliară în limitele unei suprafețe de 5.000 mp teren, potrivit titlului de proprietate nr. 1106/3 din 15 februarie 2006, pe care le-a anexat cererii împreună cu memoriul tehnic justificativ, întocmit pentru întăbularea dreptului de proprietate unei suprafețe de 5.000 mp teren.

În drept, potrivit dispozițiilor art. 47 alin. 1 și 5 din Legea nr. 7/1996cererea de înscriere în cartea funciară se va depune la birourile teritoriale ale oficiului teritorial și va fi însoțită de înscrisul original sau de copia legalizată de pe acesta, prin care se constată actul sau faptul juridic a cărui înscriere se cere.

Potrivit art. 49 din Legea nr. 7/1996,dacă se constată că cererea de înscriere în cartea funciară nu întrunește condițiile legale, se va respinge printr-o încheiere motivată. Despre respingerea cererii se va face mențiune în registrul de intrare, în dreptul înregistrării acesteia, precum și în cartea funciară.

Potrivit art. 50 alin. 2 din Legea nr. 7/1996,încheierea de înscriere sau de respingere poate fi atacată cu plângere, în termen de 15 zile de la comunicare, la biroul teritorial. Plângerea împotriva încheierii se depune la biroul teritorial și se va înscrie din oficiu în cartea funciară. Oficiul teritorial este obligat să înainteze plângerea judecătoriei în a cărei rază de competență teritorială se află imobilul, însoțită de dosarul încheierii și copia cărții funciare.

Din perspectiva textelor normative evocate, incidente în cauză, curtea constată că instanțele de fond au aplicat în mod judicios aceste norme. Înscrierea dreptului de proprietate în CF nr. 1280/N Z, dispusă prin încheierea nr. 1167 din 24 ianuarie 2007, operat în conformitate cu titlul de întăbulare al petentului, anexat cererii de înscriere, titlu ce relevă dreptul real pretins a fi înscris și limitele acestuia. Atâta timp cât petentul a solicitat înscrierea dreptului său în cartea funciară în baza unui titlu care relevă o întindere a dreptului pentru suprafața de 5.000 mp teren intravilan, înscrierea nu putea să opereze decât în conformitate cu acest titlu, astfel că toate acele susțineri prin care evocă alte limite ale dreptului său de proprietate imobiliară exced prezentului cadru procesual, impunându-se a fi înlăturate.

Cu privire la cel de-al doilea motiv de recurs

Curtea observă că petentul a fost obligat să plătească intimatei SC SA 8329,13 lei, cheltuieli de judecată, instanța de apel apreciind că o micșorare a onorariului avocațial, în sensul celor pretinse de petent este cu neputință, întrucât nu s-ar putea susține că avocatul nu a prestat o muncă pe măsura complexității sau a valorii cauzei, bunul nefiind unul evaluabil în bani.

Potrivit art. 274 alin. 1.pr.civ.partea care cade în pretenții va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuielile de judecată.

Potrivit alin. 2 al art. 274.pr.civ.judecătorii nu pot micșora cheltuielile de timbru, taxe de procedură și impozit proporțional, plata experților, despăgubirea martorilor, precum și orice alte cheltuieli pe care partea care a câștigat va dovedi că le-a făcut.

În alin. 3 al art. 274.pr.civ. se stipulează căjudecătorii au însă dreptul să mărească sau să micșoreze onorariile avocaților, potrivit cu cele prevăzute în onorariilor minimale, ori de câte ori vor constata motivat că sunt nepotrivit de mici sau de mari, față de valoarea pricinii sau munca îndeplinită de avocat.

Așadar, printr-o dispoziție de principiu, legiuitorul stabilește în sarcina părții aflată în culpă procesuală obligația de a suporta cheltuieli de judecată efectuate în cauză de partea adversă, la cererea acesteia.

În mod imperativ, este interzisă judecătorilor micșorarea cheltuielilor reprezentând taxe judiciare de timbru, impozite, plata experților, despăgubirea martorilor, precum și orice alte cheltuieli pe care partea care a câștigat va dovedi că le-a făcut (cheltuieli de deplasare, cazare și altele asemenea).

Instanța are însă dreptul de a mări sau micșora onorariile avocaților, ori de câte ori apreciază că ele sunt mai mici sau mai mari decât valoarea pricinii sau munca îndeplinită de avocat, fără ca reducerea onorariului să poată coborî sub limita reglementată prin lege.

Așadar, instanța de judecată are posibilitatea de a proceda la o reducere a onorariului de avocat, fără ca prin aceasta să intervină, indirect, în contractul de asistență juridică încheiat între avocat și clientul său, apreciind exclusiv cu privire la suma datorată cu titlul de cheltuieli de judecată de către cel căzut în pretenții, părții care le solicită; această intervenție privește raportul juridic dintre partea căzută în pretenții și avocat.

În acest sens este și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului care a statuat că toate acele cheltuieli de judecată în care sunt cuprinse și onorariile avocațiale urmează a fi recunoscute în măsura în care sunt dovedite (Cauza Croitoru contre România, Hotărârea din 9 noiembrie 2004) și vor fi acordate numai cheltuielile care au fost în mod real făcute, în limita unui cuantum rezonabil (Cauza Costin contra România, Hotărârea din 26 mai 2005).

În speță, intimata SC SA Zap retins suma de 8.329,13 lei, reprezentând cheltuielile de transport ale avocatului ales, de la B la instanță, cheltuieli de cazare și onorariul avocatului, toate aferente contractului de asistență juridică nr. 12676 din 13 martie 2007, privind reprezentarea în fața Judecătoriei Zalău în dosar nr- ( 128 dosar).

Au fost produse documente justificative pentru suma de 439,44 lei, costul cazării ( 122 dosar nr-) și pentru suma de 66.809,71 lei - asistență juridică, din care aferente contractului de asistență nr. 12676 din 13 martie 2007 doar 8.329,13 lei ( 91,. 129,. 132 dosar nr-).

Cum asupra cheltuielilor aferente deplasării avocatului și cazării acestuia pentru termenele de judecată nu se poate interveni, corect ele au fost acordate de către instanță, în limita în care partea care a câștigat procesul a dovedit că le-a făcut.

Cu referire la onorariul avocatului, observând obiectul și dificultatea acestei cauze, numărul termenelor de judecată alocate soluționării ei, actele de procedură îndeplinite de către avocat, volumul de muncă depus, apreciat în raport cu specificul cauzei, curtea consideră că suma acordată de către instanțele de fond cu acest titlu este excesiv de mare, prin urmare, va proceda la micșorarea ei, plasând-o în limite rezonabile.

Față de cele de mai sus, văzând și dispozițiile art. 312 alin. 2 și 3 raportat la art. 304 pct. 9.pr.civ. se va admite în parte recursul petentului și va fi modificată în parte decizia atacată în sensul admiterii apelului declarat de același petent și schimbării în parte a sentinței, prin obligarea petentului la plata unei sume de 1439,44 lei cu titlul de cheltuieli de judecată parțiale în primă instanță.

Toate celelalte dispoziții ale sentinței și ale deciziei date în apel urmează a fi menținute.

Prin aplicarea dispozițiilor art. 316, raportat la art. 274 alin. 1 și 2 și art. 276.pr.civ. curtea va obliga recurentul să plătească intimatei SC SA Z și suma de 1.084,72 lei cheltuieli de judecată în recurs, justificate prin documentele de plată existente la filele 43-46 dosar.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite în parte recursul declarat de petentul împotriva deciziei civile nr. 11 din 14 februarie 2008 Tribunalului Sălaj, pronunțată în dosar nr-, pe care o modifică în parte, în sensul că admite în parte apelul declarat de petentul împotriva sentinței civile nr. 2126/22.06.2007 a Judecătoriei Zalău, pronunțată în dosarul nr- pe care o schimbă în parte astfel:

Obligă pe petentul la a-i plăti intervenientei Z suma de 1.439,44 lei cu titlu de cheltuieli de judecată parțiale în primă instanță.

Menține celelalte dispoziții ale sentinței, precum și cele ale deciziei date în apel.

Obligă pe petent la a-i plăti intervenientei Z și suma de 1.084,72 lei cheltuieli de judecată în recurs.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 12 septembrie 2008.

PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER

- - - - - -

Red.BD/dact.

3 ex./20.10.2008

jud.apel: /

Președinte:Denisa Băldean
Judecători:Denisa Băldean, Lucia Ștețca Valentin Mitea

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Plângere împotriva încheierii de carte funciară (art.52 legea 7/1996). Decizia 1653/2008. Curtea de Apel Cluj