Evacuare. Jurisprudenta. Decizia 193/2010. Curtea de Apel Oradea
Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL ORADEA
SECȚIA CIVILĂ MIXTĂ
DOSAR NR-
COMPLETUL - I/
DECIZIA CIVILĂ NR. 193/2010 -
Ședința publică din 2 februarie 2010
PREȘEDINTE: Roman Florica R - - judecător
- - - - JUDECĂTOR 2: Galeș Maria
- - - - JUDECĂTOR 3: Popa Aurora
- - - - grefier
Pe rol fiind soluționarea recursului civil declarat de contestatorul G domiciliat în comuna, satul de, nr. 185, județul B în contradictoriu cu intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B cu sediul în O,-, județul B, împotriva sentinței civile nr. 1213 din 15 octombrie 2009 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr-, având ca obiect: recalcularea pensiei.
La apelul nominal făcut în ședința publică de azi, se prezintă recurentul contestator G - personal, lipsă fiind intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, învederându-se instanței că recursul este scutit de plata taxei de timbru și timbru judiciar, intimata a depus la dosar întâmpinare, după care:
Nefiind probe ori cereri de formulat, instanța acordă cuvântul asupra recursului.
Recurentul contestator solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat și motivat în scris, fără cheltuieli de judecată. Arată că din înscrisurile de la dosar rezultă că a lucrat peste 15 ani în grupa I de muncă, zona I de radiații și astfel se impune recalcularea pensiei cu reținerea unui stagiu complet de cotizare de 15 ani și acordarea drepturilor retroactiv.
CURTEA DE APEL
deliberând,
Constată că, prin sentința civilă nr. 1213 din 15 octombrie 2009 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr-, s-a respins contestația formulată de contestatorul G în contradictoriu cu intimata Casa Județeană de Pensii B, fără cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
Contestatorul a dobândit calitatea de beneficiar al pensiei pentru limită de vârstă în temeiul deciziei nr. 24925/13.11.1990, drepturile fiindu-i stabilite în baza Legii nr. 3/1977, începând cu data de 1.08.1990 și a dovedit o vechime totală în muncă de 40 ani, din care 9 ani, 7 luni și 22 zile în grupa I de muncă, 13 ani și 6 zile în grupa a II-a de muncă, 9 ani, 9 luni și 21 zile în grupa a III-a de muncă, 10 ani spor pentru grupa I și a II-a de muncă.
Prin decizia nr. 35522/31.08.2005 a fost recalculată pensia contestatorului, obținându-se în urma acestei operațiuni un punctaj de 1,22888 puncte.
Potrivit buletinului de calcul anexat deciziei, stagiul complet de cotizare avut în vedere a fost de 30 de ani, conform art. 2 alin. 1 din nr.HG 1550/2004. Conform aceluiași act, legislația în vigoare la data deschiderii dreptului la categoria de pensie de care beneficiază contestatorul la data de 1 octombrie 2004, este Legea nr. 3/1977. Prin decizia nr. 24925/11.05.2006 a fost valorificată adeverința nr. 1291/27.03.2006 prin care s-a confirmat ca perioadele 1.08.1957 - 1.03.1959, 1.03.1960 - 30.06.1960, 28.12.1962 - 1.01.1971, 9.12.1980 - 1.08.1990 se încadrează în procent de 100 % în zona II de radiații, în conformitate cu dispozițiile nr.HG 407/1990 și nr.HG 1025/2003 ocazie cu care s-a utilizat un stagiu de cotizare de 17 ani.
Din probele administrate în cauză și din analiza activității în muncă a contestatorului, instanța de fond a reținut că în cazul în speță au fost aplicate prevederile art. 20 combinat cu art. 43 din Legea nr. 19/2000 și nr.HG 267/1990, contestatorul prestând activitate ca și miner subteran.
S-a apreciat că practica trebuie în prezent reconsiderată, întrucât prin decizia nr. 40 din 22 septembrie 2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în soluționarea recursului în interesul legii, s-a statuat că singurele facilități oferite de Legea nr. 3/1977 persoanelor care au lucrat în grupa I sau a II-a de muncă sunt acordarea sporului de grupă și posibilitatea pensionării înainte de împlinirea vârstei standard de pensionare, dispozițiile art. 14 din acest act normativ neavând semnificația reducerii stagiului de cotizare utilizat la recalcularea pensiei.
Potrivit art. 329 alin. 3 Cod procedură civilă, "dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanțe", astfel încât instanța de fond și-a reconsiderat practica și a dat eficiență deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Față de ansamblul considerentelor expuse mai, instanța de fond a respins contestația formulată de contestator ca neîntemeiată și luat act că nu au fost solicitate cheltuieli de judecată de către intimată.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs recurenta contestatorul G, solicitând admiterea recursului, modificarea hotărârii și rejudecând cauza pe fond, admiterea acțiunii formulate cu stabilirea unui stagiu complet de cotizare de 15 ani la calcularea pensiei, fără cheltuieli de judecată.
Prin motivele de recurs se critică hotărârea instanței de fond pentru nelegalitate, respectiv interpretarea greșită a legii, recurentul făcând trimitere la prevederile art. 20 alin. 1 lit. b, art. 43 alin. 3 și art. 77 alin. 2 din Legea nr. 19/2000, întrucât justifică o vechime de peste 15 ani în zona I de radiații, grupa I de muncă, condiții speciale.
De asemenea, critică hotărârea instanței de fond și prin prisma aplicării deciziei nr. 40/2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, câtă vreme aceasta nu este aplicabilă în cazul de speță - susține recurentul - aceasta referindu-se la situațiile reglementate de art. 43 alin. 1 și 2 din Legea nr. 19/2000 și nu la cele reglementate de art. 43 alin. 3, cum este cazul său, respectiv asigurat care și-a desfășurat activitatea în zona I de expunere la radiații.
Totodată invocă prevederile nr.OUG 4/2005 aprobată prin Legea nr. 78/2005, care instituie principiul acordării pensiei egale la condiții de muncă egale, indiferent de anul ieșirii la pensie.
În susținerea recursului său, recurentul a depus o serie de înscrisuri și practică judiciară, printre care și adeverința nr. 4567 din 9 decembrie 2008 - fila 9 dosar recurs - eliberată de Compania Națională a B - Sucursala B, privind activitatea desfășurată de acesta în zona I de radiații.
În drept, invocă art. 299 - 316 Cod procedură civilă și dispozițiile legale mai enunțate.
Prin întâmpinare, Casa Județeană de Pensii Bas olicitat respingerea recursului ca nefondat, în drept invocând dispozițiile art. 115 Cod procedură civilă, Legea nr. 19/2000 și decizia nr. 40/2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Examinând sentința atacată prin prisma motivelor invocate, precum și din oficiu, instanța reține următoarele:
Potrivit deciziei nr. 24925 din 13.11.1990, recurentul a fost înscris la pensie pentru limită de vârstă, ulterior intimata Casa Județeană de Pensii B dispunând recalcularea pensiei contestatorului prin mai multe decizii de pensie, reținând un stagiu complet de cotizare de 17 ani.
Din înscrisul depus la dosar în recurs, respectiv adeverința nr. 4567 din 9 decembrie 2008 eliberată de Compania Națională a B - Sucursala B, rezultă că recurentul a desfășurat activitate în perioada 28 decembrie 1962 - 1 ianuarie 1971 în procent de 100 % în zona I de radiații - grupa I de muncă, la fel ca și în perioada 9 decembrie 1980 - 1 august 1990, în baza prevederilor nr.HG 407/1990, nr.HG 583/2001, nr.HG 1025/2003 și art. 20 alin. 1 lit. b din Legea nr. 19/2000, care prevăd un stagiu complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual privind calculul pensiei contestatorului, de 15 ani.
Este de netăgăduit împrejurarea că recurentul s-a pensionat în perioada în care deschiderea dreptului său la pensie cădea sub incidența Legii nr. 3/1977, iar potrivit nr.HG 1550/2004 art. 2 alin. 3, în cazul persoanelor cărora drepturile la pensie li s-au deschis în intervalul 1.07.1977-31.03.2001, stagiul complet de cotizare utilizat era cel prevăzut de Legea nr. 3/1977, însă este important a se sublinia că un act normativ ulterior celui mai indicat, și anume nr.OUG 4/2005, prevede expres la art. 1 și 2 că recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, stabilite în baza legislației în vigoare anterior datei de 1 aprilie 2001, se realizează în condițiile prevăzute de ordonanța aflată în discuție, recalcularea efectuându-se prin determinarea punctajului mediu anual și al cuantumului fiecărei pensii cu respectarea prevederilor Legii nr. 19/2000, cu modificările și completările ulterioare.
Recurentul a lucrat anterior deschiderii dreptului său la pensie în condiții speciale de muncă, iar Legea nr. 3/1977 prevedea drepturi speciale pentru această categorie de salariați, în sensul reducerii vârstei de pensionare.
Sigur că, la data deschiderii dreptului la pensie, erau în vigoare dispozițiile Legii nr. 3/1977, care în art. 14 prevedea beneficiul expus în alineatul de mai, dar actualul act normativ în materie - Legea nr. 19/2000 - statuează la art. 43 că pentru asigurații ce au lucrat efectiv în locurile de muncă prevăzute la art. 20 lit. "b" și care aveau un stagiu de cotizare de cel puțin 15 ani în condițiile reglementate de norma legală menționată, punctajul mediu anual se stabilește prin luarea în considerare a stagiilor prevăzute de acest articol, edificator fiind textul art. 77 alin. 2 din Legea nr. 19/2000.
Este cert că recurentului i s-au aplicat la data deschiderii dreptului la pensie dispozițiile Legii nr. 3/1977, însă la recalculare nu se poate face abstracție de dispozițiile legii noi în materie, respectiv de art. 20, 43, 77 alin. 2 din Legea nr. 19/2000, modificată și completată; nu a putut fi reținută de către instanța de fond activitatea desfășurată de reclamant în zona I de radiații, câtă vreme abia în recurs s-a depus adeverința din care rezultă activitatea în zona I de radiații, desfășurată de recurentul reclamant.
A nu aplica prevederile mai menționate, ar conduce la încălcarea principiului consacrat prin actele normative de evaluare, conform căruia la condiții egale de pensionare se impune acordarea unor pensii egale, indiferent de anul ieșirii la pensie, elocvente fiind în acest sens dispozițiile nr.OUG 4/2005 aprobată prin Legea nr. 78/2005. În acest context, se impun a fi evocate mențiunile inserate în preambulul nr.OUG 4/2005, conform cărora recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, stabilite în baza legislației în vigoare anterior datei de 1 aprilie 2001, este reclamată de respectarea principiului "la condiții egale de pensionare, pensii egale, indiferent de anul ieșirii la pensie" și de asigurarea unui cadru legal necesar recalculării pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, elemente care s-a considerat că "vizează interesul public și constituie situații de urgență". Conform art. 2 din acest act normativ, recalcularea pensiilor din sistemul public se efectuează, astfel cum s-a mai subliniat anterior, "cu respectarea prevederilor Legii nr. 19/200 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare", precum și a prevederilor ordonanței aflate în discuție.
Mai mult, art. 2 din Legea nr. 19/2000 consacră principiul egalității tuturor participanților la sistemul public de pensii, iar dacă s-ar accepta punctul de vedere exprimat de partea intimată, fără îndoială că s-ar crea un tratament discriminatoriu pentru persoanele cărora li s-au deschis dreptul la pensie anterior intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000, ceea ce nu a fost în intenția legiuitorului, mai mult un atare procedeu ar contraveni atât Constituției României care consfințește prin art. 16 alin. 1 egalitatea de tratament, cât și tuturor prevederilor comunitare în domeniu.
Așadar, întrucât reclamantul recurent a desfășurat activitatea de peste 15 ani în zona I de radiații, grupa I de muncă - condiții speciale, îi sunt aplicabile prevederile art. 20 alin. 1 lit. b din Legea nr. 19/2000 raportat la prevederile art. 3 și 4 din nr.HG 407/1990 și nr.HG 1025/2003, urmând a i se stabili un stagiu complet de cotizare pentru recalcularea pensiei de 15 ani și nu 17 ani, cum a calculat intimata și cum a reținut instanța de fond.
Este important totodată a se menționa că în cursul judecării cauzei a fost pronunțată decizia asupra recursului în interesul legii de către Înalta Curte de Casație și Justiție, nr. 40/2008, prin care s-a unificat practica neunitară în materie la nivel național, concluzionându-se că în situația celor pensionați în perioada de aplicare a Legii nr. 3/1977 și au lucrat în grupele I și II de muncă, li se aplică la determinarea punctajului mediu anual, stagiul de cotizare prevăzut de art. 14, însă în considerentele aceleiași decizii s-a precizat că instanțele care au aplicat stagiul de cotizare impus de art. 8 (30 de ani la bărbați, 25 de ani la femei), au procedat corect, art. 14 conferind doar beneficiul reducerii vârstei legale de pensionare, un adaos de grupă. Această decizie nu este aplicată în prezenta speță dat fiind că, până la publicarea acesteia în monitorul oficial, la data de 20 mai 2009, persoanele care au promovat litigii anterior, aveau legitimă de dobândire a unui bun, iar în astfel de situații în care dreptul intern este în neconcordanță cu cel internațional, acesta din urmă se aplică prioritar, excepție făcând situațiile în care dreptul intern este mai favorabil, ceea ce nu este cazul în speță, context în care este necesar a se face trimitere la art. 11 și 20 din Constituția României cu referire la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, la practica acesteia și respectiv la art. 14, respectiv art. 1 din Protocolul nr. 1 și nr. 12. S-a făcut aplicarea practicii unitare în materie a Curții de APEL ORADEA întrucât astfel cum s-a reliefat mai, la data promovării litigiului - 19.03.2009 - partea recurentă avea legitimă de dobândire a unui bun în sensul Convenției Europene a Drepturilor Omului, art. 1 din Protocolul adițional nr. 1 practicii constante a Curții Europene a Drepturilor Omului, sens în care este necesar a se face trimitere la cauzele, /României.
Față de considerentele ce preced instanța, în baza art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, va admite ca fondat recursul, va modifica în tot sentința în sensul admiterii contestației, cu consecința obligării intimatei la recalcularea pensiei contestatorului prin luarea în considerare a unui stagiu complet de cotizare de 15 ani, începând cu data de 9 martie 2006, cu respectarea termenului de prescripție de 3 ani, prevăzut de art. 3 din Decretul nr. 167/1958 și art. 7 pct. 5 din nr.OG 4/2005 raportat la data introducerii acțiunii, constatându-se totodată că recurentul contestator nu a solicitat a se face aplicarea prevederilor art. 274 din Codul d e procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art. 312 alin. 1, combinat cu art. 296 și 316 Cod procedură civilă,
ADMITE ca fondat recursul civil declarat de contestatorul G domiciliat în comuna, satul de, nr. 185, județul B în contradictoriu cu intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B cu sediul în O,-, județul B, împotriva sentinței civile nr. 1213 din 15 octombrie 2009 pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o modifică în totalitate în sensul că:
Admite contestația formulată de petentul G în contradictoriu cu intimata Casa Județeană de Pensii B și în consecință:
Obligă intimata să recalculeze pensia stabilită prin decizia nr. 24925 în favoarea contestatorului, prin utilizarea la determinarea punctajului mediu anual a unui stagiu complet de cotizare de 15 ani, sens în care se va emite o nouă decizie pe seama contestatorului, cu acordarea drepturilor astfel stabilite începând cu data de 9 martie 2006.
Fără cheltuieli de judecată în recurs.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică, azi 2 februarie 2010.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,
R - - - - - - -
red.
jud.fond. -
dact.
4 ex./25.02.2010
- 2 com./
- G - comuna, satul de, nr. 185, județul
- CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B - O,-, județul B,
Președinte:Roman FloricaJudecători:Roman Florica, Galeș Maria, Popa Aurora