Evacuare. Jurisprudenta. Decizia 237/2008. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE, LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR. 237/
Ședința publică din 1 septembrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Paulina Georgescu
JUDECĂTOR 2: Vanghelița Tase
JUDECĂTOR 3: Eleonora Spiridon
Grefier - -
S-a luat în examinare recursul civil declarat de reclamanta EXPLOATAREA DOMENIULUI PUBLIC ȘI PRIVAT C, cu sediul în C,b-dul 1 -, nr. 21, - 18, parter, în contradictoriu cu intimații pârâți, și - prin reprezentant - domiciliați în C,-, împotriva deciziei civile nr. 238 din 22.04.2008 pronunțată de Tribunalul Constanța - secția civilă - în dosarul nr-, având ca obiect evacuare.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă intimatul pârât, lipsind celelalte părți.
Procedura este legal îndeplinită, în conf. cu disp.art. 87 și urm. Cod pr. civilă.
După referatul grefierului de ședință;
Instanța din oficiu invocă nulitatea recursului ca urmare a netimbrării cererii de către C, deși a fost citată cu această mențiune, și acordă cuvântul asupra excepției invocate.
Având cuvântul, intimatul pârât solicită anularea recursului ca netimbrat.
Instanța rămâne în pronunțare asupra excepției invocate.
CURTEA
Cu privire la recursul civil de față;
Prin cererea adresată Judecătoriei Constanța la data de 29.09.2006, înregistrată sub nr. 11679, reclamanta Cas olicitat instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să dispună evacuarea necondiționată și de îndată a pârâților, și, din imobilul situat în C,- pentru lipsa titlului și obligarea acestora la plata cheltuielilor de judecată.
În motivare, s-a arătat că, în fapt, la data de 17.01.2006 reclamanta a constatat că pârâții au ocupat subsolul imobilului din-, care nu dețin nici un titlu locativ și au intrat prin efracție, făcând imposibilă conviețuirea cu ceilalți vecini. Deși au fost somați să părăsească imobilul, pârâții au refuzat acest lucru.
Pârâtul, în nume propriu și ca reprezentant legal al minorului a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesual active a reclamantei, raportat la temeiul juridic invocat și a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată.
Totodată a formulat și cerere reconvențională, prin care a solicitat instituirea unui drept de retenție asupra imobilului în cauză până la achitarea de către reclamantă a sumei de 1000 lei, reprezentând contravaloarea îmbunătățirilor necesare și utile aduse imobilului.
S-a arătat că, în fapt, pârâții au formulat mai multe cereri pentru repartizarea unei locuințe sociale și au fost nevoiți să ocupe această locuință care era liberă, dat fiind că demersurile lor au rămas fără răspuns.
Acest imobil se afla într-o stare avansată de degradare și a necesitat mai multe lucrări și anume: tencuit pereții interiori, zugrăvit, vopsit dușumele și tâmplărie și montat ușă.
Prin sentința civilă nr.9706/2007 pronunțată de Judecătoria Constanțas - a respins ca nefondată excepția lipsei calității procesual active a reclamantei Regia Autonomă Exploatarea Domeniului Public și Privat C, s-a admis acțiunea civilă formulată de reclamantă și în parte cererea reconvențională formulată de pârâtul reclamant în nume propriu și ca reprezentant legal al pârâtului.
S-a dispus evacuarea pârâților din imobilul situat în C,-, subsol.
A fost obligată pârâta să plătească reclamanților suma de 1490,7 lei contravaloarea îmbunătățirilor efectuate la imobilul din C,- subsol.
S-a instituit în favoarea pârâților, și un drept de retenție asupra imobilului situat în C,- subsol până la achitarea contravalorii îmbunătățirilor de către reclamantă.
Pentru a hotărî astfel instanța de fond a reținut următoarele:
Reclamanta C este titulara dreptului de administrare a imobilelor aflate în patrimoniul unității administrativ teritoriale, Municipiul În temeiul acestui drept real constituit de către proprietar, are abilitatea de a formula acțiuni prin care se tinde la protejarea dreptului absolut de proprietate.
- mult, prezenta acțiune prin care se urmărește evacuarea pârâților care au ocupat imobilul abuziv are caracterul unui act de conservare, ce poate fi realizat inclusiv de titularul dreptului de administrare.
În ceea ce privește acțiunea în evacuare aceasta este întemeiată, întrucât pârâții nu justifică niciun titlu care să le permită folosința imobilului,iar in ceea ce priveste cererea reconvențională, întrucât pârâții au efectuat lucrări de îmbunătățire a imobilului care au conservat starea acestuia și aceasta cerere apare ca întemeiată.
Împotriva acestei sentințe, a declarat recurs reclamanta PCc riticând-o sub aspectul modalității de soluționare a cererii reconvenționale și cerere de aderare la apel pârâții criticând-o pentru modalitatea de soluționare a cererii principale.
A susținut recurenta C că, în mod eronat a fost obligată să plătească pârâților cheltuielile de reparații, întrucât acestea au fost efectuate după data somației de a părăsi imobilul.
În ședința publică din data de 15.04.2008 calea de atac a reclamantei a fost calificata ca fiind cea a apelului.
Apelul pârâților-reconvenienți a fost motivat oral în fata instanței, aceștia susținând că nu au altă posibilitate locativă.
Tribunalul Constanța, prin decizia civilă nr. 238 din 22.04.2008 a respins apelul declarat de reclamanta C, precum și cererea de aderare la apel formulată de pârâta, în nume propriu și ca reprezentant legal al minorului, ca nefondate.
Instanța de apel a reținut că pârâții, și au ocupat subsolul construcției situată în mun. C, str. -. - nr. 40.
Fără a fi reglementată în mod expres de dispozițiile legale, cererea în evacuare a fost creată de practica judecătorească, plecându-se de la disp. art. 480 Cod civil, care definește proprietatea ca fiind dreptul absolut ce îl are cineva de a se bucura în mod absolut și exclusiv de un bun, pentru apărarea acestui drept real având ca obiect spații de locuit.
Printre acțiunile prin care se apără în mod indirect dreptul de proprietate se afla și acțiunea în evacuare,deoarece acesta ocrotește unul dintre atributele dreptului de proprietate și anume folosința.
În speță, reclamanta a probat dreptul real asupra bunului și a ocupării fără drept a acestuia de către pârâți, considerentele expuse de aceștia privind lipsa unui alt spațiu locativ nefiind de natură a atrage respingerea acțiunii reclamantei.
În ceea ce privește cererea reconvențională, din probele administrate în fața instanței de fond a rezultat că, la data ocupării imobilului de către pârâți,acesta se afla într-o stare avansată de degradare în sensul că pereții prezentau crăpături, o parte a planșeului era căzută, podeaua era murdară și ușa de acces în locuință lipsea.
Pentru a putea locui în acest spațiu pârâții au efectuat mai multe operațiuni de montare a ușii, zugrăvit, vopsit și tencuit, suma cheltuită cu reparațiile făcute ridicându-se la 1490,7 lei potrivit chitanțelor de plată aflate la filele 62-63 din dosar,cheltuieli ce au conservat spațiul ocupat evitându-se degradarea accentuată, dar care l-au și ameliorat în sensul că i s-a mărit valoarea.
Potrivit disp. art.997 cod civil " Acela cărui se face restituțiunea, trebuie să despăgubească pe posesorul chiar de rea-credință de toate cheltuielile făcute pentru conservarea lucrului, sau care au crescut prețul lui. "
A fost înlăturată susținerea apelantei -reclamante, în sensul că aceste reparații au fost efectuate după somația de a părăsi imobilul,ca nedovedită.
Dreptul de retenție este cunoscut în dreptul românesc drept o garanție reală care ia naștere de câte ori partea obligată la restituirea unui bun opune o creanță care a luat naștere în legătură cu conservarea și administrarea bunului, așa cum este cazul și în speță.
Împotriva deciziei nr. 238/22.04.2008 a Tribunalului Constanțaa declarat recurs reclamanta C, criticând-o prin prisma disp.art. 304 pct. 8 și 9 Cod pr. civilă, în sensul că motivele hotărârii instanței de apel sunt rezultatul unei greșite interpretări a actului juridic dedus judecății și că hotărârea a fost dată cu aplicarea greșită a legii.
La termenul de judecată din 1.09.2008, instanța a invocat netimbrarea recursului și a rămas în pronunțare asupra acestei excepții.
Din verificarea lucrărilor dosarului rezultă că, deși recurenta reclamantă a fost citată cu mențiunea de a depune taxa de timbru aferentă recursului ( 7,3 lei taxă judiciară de timbru și 0,15 lei timbru judiciar), aceasta nu a dat curs obligației sale legale de timbrare a cererii formulate, așa cum prevăd disp. Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru și nr.OG 32/1995 privind timbrul judiciar, cu modificările și completările ulterioare.
Dat fiind că recurenta reclamantă nu s-a conformat dispozițiilor legale menționate, urmează ca recursul formulat de aceasta să fie anulat ca netimbrat potrivit art. 20 al.3 din Legea nr. 146/1997.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Anulează recursul civil declarat de reclamanta EXPLOATAREA DOMENIULUI PUBLIC ȘI PRIVAT C, cu sediul în C,b-dul 1 -, nr. 21, - 18, parter, în contradictoriu cu intimații pârâți, și - prin reprezentant - domiciliați în C,-, împotriva deciziei civile nr. 238 din 22.04.2008 pronunțată de Tribunalul Constanța - secția civilă - în dosarul nr-, ca netimbrat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 1 septembrie 2008.
Președinte, Judecători,
Pt.jud. - - - -
aflată în semnează
conf.art. 261 al.2 - -
Președinte instanță,
Grefier,
- -
Jud.fond red.dec.gref.
Jud.apel; 2 ex./15.10.2008
Președinte:Paulina GeorgescuJudecători:Paulina Georgescu, Vanghelița Tase, Eleonora Spiridon
