Fond funciar. Speta. Decizia 1122/2009. Curtea de Apel Craiova

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA I CIVILĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DECIZIE Nr. 1122

Ședința publică de la 21 Octombrie 2009

PREȘEDINTE: Mihaela Loredana Nicolau Alexandroiu

JUDECĂTOR 2: Nela Drăguț

Judecător: - - -

Grefier: -

Pe rol, judecarea cererii de revizuire formulată de revizuientul, domiciliat în C,-, jud. D, împotriva deciziei civile nr. 848 din 30 iunie 2009, pronunțată de Curtea de APEL CRAIOVA în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații PRIMĂRIA MUNICIPIULUI C, PRIMARUL MUNICIPIULUI C, CONSILIUL LOCAL C - COMISIA LOCALĂ DE APLICARE A LEGII NR. 10/2001, cu sediul în C, str. -, nr. 7, jud. D, domiciliat în C, str. -,.. B,. 5, jud.

La apelul nominal, făcut în ședința publică, a răspuns revizuientul, personal, lipsind intimații PRIMĂRIA MUNICIPIULUI C, PRIMARUL MUNICIPIULUI C, CONSILIUL LOCAL C - COMISIA LOCALĂ DE APLICARE A LEGII NR. 10/2001,.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care;

Interpelat de instanță, revizuientul a precizat că formulat cerere de revizuire împotriva deciziei civile nr. 848 din 30 iunie 2009, pronunțată de Curtea de APEL CRAIOVA în dosarul nr-.

A depus la dosar copie de pe Ordonanța din 28.09.2009, pronunțată de Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA în dosarul nr. 601/P/2009.

Nemaifiind cereri de formulat sau excepții de invocat, instanța, constatând cauza în stare de soluționare, a acordat cuvântul asupra cererii de revizuire.

Revizuientul a solicitat admiterea cererii de revizuire așa cum a fost formulată.

CURTEA

Asupra cererii de revizuire de față:

La data de 23.07.2007, reclamantul a chemat în judecată pe pârâții Primăria Municipiului C și pentru ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună anularea parțială a Dispoziției nr. 7627/2005, a Primarului municipiului C, prin care i s-a atribuit pârâtului, în baza Legii 10/2001, întreaga suprafață de teren situată în C,- (nr. nou 21).

Prin decizia civilă nr.646/19.10.2007, Tribunalul Dolja declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Craiova, cu motivarea că acțiunea promovată de reclamant tinde la desființarea parțială a dispoziției respective - față de care reclamantul este terț - astfel încât, în cauză, nu sunt aplicabile disp. art 26, alin. 3 din Legea nr. 10/2001.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Craiova, sub nr-.

La termenul din 22.02.2008, intimatul a formulat întâmpinare, solicitând respingerea acțiunii ca nefondată, cu motivarea că dreptul de folosință al reclamantului asupra terenului aferent apartamentului - așa cum a fost reglementat prin contractul de vânzare-cumpărare nr. 188/1997 - este protejat în baza art. 4 din dispoziția criticată.

La termenul din 28.03.2008, reclamantul a precizat acțiunea introductivă, solicitând anularea Dispoziției nr. 32775/07.12.2007 a Primarului municipiului C, dispoziție care o modifică pe cea anterioară, în speță, Dispoziția nr. 7627/2005.

La termenul din 09.05.2008, reclamantul a depus la dosar o nouă precizare, arătând că înțelege să solicite anularea Dispozițiilor nr. 7627/2005 și nr. 32775/200, emise de Primarul municipiului C, întrucât au fost emise cu încălcarea disp. art. 21 și 37 din Normele Metodologice de Aplicare a Legii nr. 112/1995; a invocat principiul irevocabilității actelor administrative, întrucât, odată intrate în circuitul civil, actele administrative emise au produs efecte și nu mai pot fi anulate decât de instanța de judecată.

Prin sentința civilă nr.9825 din 13 iunie 2008, pronunțată de Judecătoria Craiova, a fost respinsă acțiunea formulată de reclamantul.

Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut că anularea Dispoziției nr. 7627/2005 nu se justifică, fiind fără dubiu că aceasta protejează - prin prevederile art. 2 - dreptul de folosință al reclamantului asupra terenului aferent apartamentului proprietatea sa, astfel cum a fost stabilit prin contractul de vânzare-cumpărare nr. 188/1997. Nici anularea Dispoziției nr. 32775/2007 nu se justifică în cauză, fiind evident că acest act administrativ a fost emis în executarea deciziei nr. 229/06.02.2007 a Tribunalului Dolj, astfel încât principiul irevocabilității actelor administrative nu a fost încălcat.

Împotriva acestei sentințe civile a declarat apel reclamantul -, arătând că dispozițiile nr.7627/2005 și nr.32775/2007 au fost emise pentru o suprafață de teren mai mare decât la cea care era îndreptățit intimatul-pârât și numai în subsidiar invocau principiul nevalabilității actelor administrative.

Astfel, în mod nelegal, Primarul Mun. Cae mis cea de-a doua dispoziție pentru suprafața de 411,24 mp, intimatul-pârât fiind îndreptățit numai la suprafața de 320,16 mp, iar pentru diferență să i se acorde despăgubiri.

Prin decizia civilă nr. 119 din 19.02.2009, Tribunalul Dolja respins apelul declarat de apelantul petent, împotriva sentinței civile nr. 9825 din -, pronunțată de Judecătoria Craiova, în contradictoriu cu intimații Primăria municipiului C, Primarul municipiului C, Consiliul Local C - Comisia Locală de aplicare a Legii 10/2001,.

Pentru a pronunța astfel, tribunalul a reținut următoarele:

Prin dispoziția contestată s-a aprobat restituirea în natură a imobilului din C,-, compus din construcție în suprafață de 22,7. pivniță în comun în suprafață de 8,81. și teren aferent în suprafață de 411,24. impunându-se pârâtului obligația respectării prevederilor art.13 din Legea 10/2001. Pentru restul construcției deținute cu contracte de vânzare - cumpărare s-a propus acordarea de despăgubiri.

Potrivit dispozițiilor Legii 10/2001 - art. 1, restituirea imobilelor preluate abuziv de stat se face în natură. Dispoziția contestată a fost emisă cu respectarea dispozițiilor Legii 10/2001, ale Legii 112/1995 și ale normelor de aplicare a acesteia.

Reclamantul a invocat nelegalitatea actului contestat, susținând că suprafața de teren atribuită prin dispoziție este mai mare decât cea la care este îndreptățit pârâtul, invocând în favoarea sa dispozițiile art. 37 din HG 20/1996 și art. 21 din Legea 112/1995, potrivit cărora în cazul vânzării către chiriași a apartamentelor și anexelor gospodărești, dreptul de proprietate se dobândește și asupra terenului aferent.

Aceste dispoziții legale invocate de către reclamant sunt aplicabile în cazul imposibilității restituirii în natură a imobilului către fostul proprietar, dar nu sunt aplicabile în cauză, unde restituirea s-a dispus prin actul contestat, dar numai în parte, întrucât pentru o parte din construcție există contract de vânzare - cumpărare.

Potrivit art. 2 din Legea 112/1995 "Persoanele prevăzute la art. 1 beneficiază de restituirea în natură, prin redobândirea dreptului de proprietate asupra apartamentelor în care locuiesc în calitate de chiriași sau a celor care sunt libere, iar pentru celelalte apartamente primesc despăgubiri în condițiile art. 12.

În cazul apartamentelor trecute în proprietatea statului pentru care s-au primit despăgubiri, dacă sunt ocupate de foștii proprietari sau sunt libere, ele se restituie în natură. Redobândirea dreptului de proprietate este condiționată de restituirea sumei primite cu titlu de despăgubire, actualizată în condițiile prevederilor art. 13."

Prin urmare, atât Legea 112/1995 cât și Legea 10/2001 instituie principiul restituirii în natură a imobilelor preluate în mod abuziv de către stat, cu excepția cazului în care restituirea în natură nu mai este posibilă, fie datorită demolării construcției, fie datorită înstrăinării în totalitate a acesteia, în mod legal, ipoteză ce nu a fost dovedită în cauză, reclamantul neputând să indice vreo normă legală în acest sens.

Atâta timp cât restituirea în natură este posibilă, chiar și în parte, fostul proprietar este îndreptățit la aceasta, astfel că motivele de nulitate invocate de reclamant sunt neîntemeiate.

Prin dispoziția a cărei anulare se cere s-a propus acordarea de despăgubiri pentru imobilul ce face obiectul contractului de vânzare - cumpărare ce constituie titlul de proprietate al reclamantului, astfel fiind înlăturată partea din imobil proprietatea reclamantului de la restituirea în natură. În privința dreptului de folosință recunoscut reclamantului prin contract, s-a apreciat că nu se aduce atingere acestuia prin dispoziția emisă pârâtului, contractul de vânzare - cumpărare fiind opozabil pârâtului.

Împotriva ambelor hotărâri a declarat recurs petentul, criticându-le pentru nelegalitate deoarece instanțele au interpretat greșit dispozițiile Lg. 10/2001 și Lg. 112/1995, privind noțiunea de teren liber și nu s-a ținut cont de actele juridice încheiate între reclamant și Consiliul Județean, prin Sectorul de Servicii Publice.

Ulterior, reclamantul și-a completat motivele de recurs, în sensul că acestea au fost dezvoltate, având în vedere modificările Lg. 10/2001.

Curtea de APEL CRAIOVA, prin decizia nr. 848/30 iunie 2009, respins ca nefondat recursul declarat de petentul.

Pentru a pronunța astfel, tribunalul a reținut că pârâtul este fostul proprietar al imobilului situat în C,-, în prezent nr. 21, și în baza dispoziției nr. 7627/2005 i-a fost atribuită suprafața de teren aferentă imobilului, ce formează curtea imobilului compus din mai multe apartamente.

În baza Lg. 112/1995, la 17.05.1997, reclamantul a cumpărat unul din apartamentele pe care îl ocupa, în calitate de chiriaș, atribuindu-se terenul aferent construcțiilor și o cotă indiviză de teren, cu destinația cale de acces.

Având în vedere această situație de fapt, s-a apreciat că soluțiile instanțelor sunt legale și temeinice, deoarece acestea au dat o interpretare corectă atât dispozițiilor Lg. 10/2001, cât și ale Lg. 112/1995 și a Normele Metodologice de Aplicare a acestei legi.

Astfel, atât Lg. 10/2001, care dă dreptul restituirii în natură a imobilelor preluate abuziv de stat, dar și Lg. 112/1995, art. 21 cât și art. 37 din HG 20/1996 instituie principiul restituirii în natură a imobilelor preluate în mod abuziv de stat, exceptând situațiile în care restituirea în natură nu mai este posibilă, datorită demolării sau înstrăinării în totalitate a imobilului.

Cum restituirea în natură parțială este posibilă, fostul proprietar, adică pârâtul, este îndreptățit să primească în proprietate și suprafețele de teren aferente imobilului, astfel că dispozițiile emise de Primar și invocate de reclamant sunt legale, deoarece prin aceste dispoziții, în favoarea reclamantului, s-a înlăturat de la restituirea în natură a apartamentului dobândit de către reclamant.

Prin aceasta, dreptul de proprietate al reclamantului nu a devenit incert, așa cum acesta a susținut, deoarece în mod expres fost înlăturat de la restituirea în natură către pârât, acesta din urmă primind despăgubiri pentru acest apartament.

În termen legal, împotriva acestei decizii a formulat cerere de revizuire revizuientul, invocând art. 322 pct. 5 Cod pr. civ. respectiv prezentarea unor acte noi după soluționarea irevocabilă a cauzei, precum și netemeinicia hotărârii pronunțată de instanța de recurs, determinată de neanalizarea înscrisurilor depuse cu ocazia recursului.

Cererea de revizuire nu este întemeiată.

Potrivit art. 322 alin.1 Cod pr. civ. sunt supuse revizuirii hotărârile rămase definitive în instanța de apel sau prin neapelare, precum și hotărârile date de o instanță de recurs atunci când evocă fondul. Sintagma "evocă fondul " se referă la pronunțarea pe fondul cauzei a unei hotărâri în recurs, ca urmare a casării celorlalte hotărâri pronunțate în cauză, pentru greșita soluționare legală a fondului cauzei.

În speță, hotărârea atacată cu revizuire nu intră în categoria hotărârilor pronunțate de o instanță de recurs atunci când evocă fondul, instanța pronunțându-se din punct de vedere al motivelor legale asupra recursului formulat, prin respingerea acestuia.

Faptul că au fost menținute celelalte hotărâri pronunțate în fond, nu determină această hotărâre să intre în categoria hotărârilor care evocă fondul, acesta fiind soluționat prin sentința pronunțată de Judecătoria Craiova, menținută de Tribunalul Dolj.

Netemeinicia hotărârii pronunțată în recurs, invocată în cererea de revizuire, nu constituie un motiv de revizuire, potrivit art. 322 Cod pr. civ.

Revizuirea constituie o cale extraordinară de atac, prin intermediul căreia, pe baza unor fapte, împrejurări sau probe descoperite după ce judecata a avut loc, se urmărește retractarea unei hotărâri judecătorești irevocabile și efectuarea unei noi judecăți. Cazurile generale pentru exercitarea căii de atac a revizuirii sunt expres și limitativ prevăzute de lege în art. 322 Cod pr. civ. presupusa netemeinicie a hotărârilor pe baza probelor administrate cu ocazia judecării cauzei neconstituind motiv de revizuire.

Ținând cont de argumentele expuse, constatându-se că hotărârea pronunțată de Curtea de Apel în recurs nu poate fi supusă cererii de revizuire, întemeiată pe dispoz. art. 322 Cod pr. civ. urmează a se respinge această cerere.

PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge cererea de revizuire formulată de revizuientul, domiciliat în C,-, jud. D, împotriva deciziei civile nr. 848 din 30 iunie 2009, pronunțată de Curtea de APEL CRAIOVA în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații PRIMĂRIA MUNICIPIULUI C, PRIMARUL MUNICIPIULUI C, CONSILIUL LOCAL C - COMISIA LOCALĂ DE APLICARE A LEGII NR. 10/2001, cu sediul în C, str. -, nr. 7, jud. D, domiciliat în C, str. -, -atria,. B,. 5, jud.

Decizie irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de la 21 Octombrie 2009.

Președinte, Judecător, Judecător,

- - - - - - -

-

Grefier,

Red. jud. -

Tehn.

2 ex./05.11.2009

Președinte:Mihaela Loredana Nicolau Alexandroiu
Judecători:Mihaela Loredana Nicolau Alexandroiu, Nela Drăguț

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Fond funciar. Speta. Decizia 1122/2009. Curtea de Apel Craiova