Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 1121/2009. Curtea de Apel Craiova

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA I CIVILĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DECIZIE Nr. 1121

Ședința publică de la 21 Octombrie 2009

PREȘEDINTE: Mihaela Loredana Nicolau Alexandroiu

JUDECĂTOR 2: Nela Drăguț

Judecător: - - -

Grefier: -

Pe rol, judecarea recursului formulat de reclamanta împotriva deciziei civile nr. 541 din 29 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr- și a sentinței civile nr. 9994 din 17 iunie 2008, pronunțată de Judecătoria Craiova în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți, G, având ca obiect partaj judiciar.

La apelul nominal, făcut în ședința publică, au lipsit recurenta reclamantă și intimații pârâți,

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care a învederat instanței solicitarea recurentei reclamante de judecare a cauzei în lipsă, potrivit dispozițiilor art. 242 alin. 2 Cod procedură civilă, după care;

Instanța, luând act de solicitarea recurentei reclamante de judecare a cauzei în lipsă și apreciind cauza în stare de soluționare, a trecut la deliberări asupra recursului formulat în cauză.

CURTEA:

Asupra recursului civil de față;

Prin acțiunea înregistrată sub nr- la Judecătoria Craiova, reclamanta a chemat în judecată pe pârâții, și G, solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate calitatea de unică moștenitoare a reclamantei a averii succesorale rămase de pe urma lui și implicit, să se constate nulitatea absolută parțială a certificatului de moștenitor nr.143/13.12.2002.

În motivarea în fapt a acțiunii, a arătat reclamanta că de pe urma autorului a rămas o masă succesorală compusă din cota indiviză de din imobilul situat în municipiul C,-, compus din teren în suprafață de 527 mp, casă de cărămidă acoperită cu țiglă, cu 3 camere, sală, și o magazie de lemn acoperită cu azbociment.

S-a mai arătat că la data deschiderii succesiunii, respectiv 02.01.2002 aveau vocație succesorală reclamanta, în calitate de soție supraviețuitoare și, în calitate de fiică.

Totodată, a menționat reclamanta că, pentru a se consolida vocația succesorală utilă, este necesar să se exercite dreptul de opțiune în termen de 6 luni, termen ce curge potrivit dispozițiilor legale de la data deschiderii succesiunii și că numita nu și-a exercitat dreptul de opțiune succesorală, neacceptând succesiunea nici în mod expres, nici în mod tacit, astfel că în această situație s-a stins dreptul de a accepta succesiunea și cu efect retroactiv și titlul de moștenitor, numita devenind străină de moștenire, aceasta din urmă realizând primul act cu privire la moștenire la un an după deschiderea succesiunii, respectiv la data de 13.12.2002.

A învederat că ulterior, a decedat la data de 12.07.2004, iar vocație succesorală după aceasta au avut pârâții, și

Prin sentința civilă 9994 din 17 iunie 2008, pronunțată de Judecătoria Craiova, în dosarul nr-, a fost admisă excepția prescripției dreptului la acțiune pentru capătul de cerere având ca obiect nulitate certificat de moștenitor și a fost respins petitul privind nulitatea certificatului de moștenitor, ca prescris.

A fost respins petitul privind constatarea calității de unic moștenitor, formulat de reclamanta, în contradictoriu cu pârâții, și și G,ca neîntemeiat.

Analizând actele și lucrările dosarului, prima instanță a constatat că a fost învestită cu acțiunea reclamantei, prin care a solicitat constatarea calității de unic moștenitor a defunctului și nulitatea absolută parțială a certificatului de moștenitor nr.143/13.12.2002.

Că, certificatul de moștenitor este actul final al procedurii succesorale întocmit de notarul public și, deși nu cuprinde în conținutul său nici o convenție, el este întocmit pe baza acordului dintre moștenitori cu privire la calitatea și întinderea acestuia, cât și cu privire la bunurile ce compun masa succesorală. Acest acord de voință poate fi consfințit printr-un act final (încheierea finală), dacă toți moștenitorii prezenți în același timp în fața notarului, își recunosc reciproc atât calitatea de moștenitor, cât și cotele de moștenire sau bunurile ce compun masa succesorală, astfel că, la baza emiterii certificatului stă deci, convenția părților.

A mai reținut instanța de fond că, acțiunea pentru anularea certificatului de moștenitor are caracter personal și poate fi exercitată ca orice acțiune în anularea unei convenții, în termenul de prescripție de trei ani, prevăzut de art.3 din Decretul 167/1958.

Constatând că certificatul de moștenitor a fost emis în decembrie 2002, iar acțiunea în anulare a fost înregistrată în aprilie 2008, deci peste termenul de prescripție prevăzut de lege, instanța a apreciat excepția întemeiată.

În ceea ce privește acțiunea în constatarea calității de unic moștenitor, instanța de fond a respins-o ca neîntemeiată, în condițiile în care există un certificat de moștenitor eliberat în baza acordului de voință al părților, certificat ce face dovada între părți cu privire la cele ce cuprinde.

S-a constatat astfel, că certificatul de moștenitor emis în 2002 cuprinde, printre alte mențiuni, și recunoașterea reciprocă a părților în privința vocației lor succesorale și a întinderii drepturilor.

Împotriva acestei sentințe a formulat apel apelanta reclamantă motivând, în esență, că instanța de fond a plecat de la o premisă eronată, întrucât prin încălcarea principiului disponibilității a calificat capătul de cerere principal ca fiind accesoriu, iar constatarea nulității absolute a certificatului de moștenitor nu ar fi decât o consecință firească a constatării a calității de unic moștenitor.

A susținut că în mod greșit prima instanță a respins ca inadmisibilă proba testimonială, întrucât depoziția martorilor nu s-ar fi făcut contra celor constatate în mod personal de către notar, ci s-ar fi făcut veridicitatea simplelor declarații cum că, moștenirea s-a acceptat în termenul legal de către ambele persoane.

Că, s- considerat că părțile nu pot să negocieze cu privire la calitatea de moștenitor sau cota succesorală, iar pe de altă parte, convenția nu ar fi fost legal încheiată, deoarece ar fi fost încălcate dispozițiile art. 700 Cod civil. astfel că certificatul de moștenitor nu poate și nu trebuie să fie eliberat pe baza acordului de voință al părților, așa cum în mod eronat s-a apreciat.

Prin decizia civilă nr.541 din 29 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, s-a respins apelul formulat de apelanta reclamantă, în contradictoriu cu intimații pârâți, și

Pentru a decide astfel, tribunalul a reținut că prima instanță a făcut o corectă aplicare a dispozițiilor art. 88 din Legea nr.36/1995; că, până la anularea prin hotărâre judecătorească, certificatul de moștenitor face dovada deplină în privința calității de moștenitor și a cotei sau bunurilor care se cuvin fiecărui moștenitor în parte.

Că, prima instanță a calificat în mod legal ca fiind capăt principal de cerere anularea certificatului de moștenitor, deoarece, dacă s-ar fi considerat investită în principal cu acțiunea în constatarea calității de unic moștenitor, atunci acțiunea ar fi devenit inadmisibilă.

Instanța de apel a apreciat că în mod corect a fost respinsă ca inadmisibilă proba testimonială care de altfel, era inutilă și neconcludentă; că, în mod corect petitul privind anularea certificatului de moștenitor a fost respins ca prescris.

Împotriva deciziei în termen legal a declarat recurs reclamanta, susținând că este nelegală.

Critica recurentei vizează aprecierea greșită a excepției prescripției și nesoluționarea cauzei pe fond, și faptul că tot în mod greșit s-a respins ca inadmisibilă proba testimonială.

În drept, recurenta își întemeiază recursul pe dispozițiile art. 304 pct. 7 și 8 Cod pr. civilă.

Recursul este nefondat.

Instanțele au fost investite de reclamanta, în contradictoriu cu pârâții cu, și G, cu o acțiune în anularea certificatului de moștenitor nr.143/13.12.2002 emis de BNP, precum și cu constatarea calității de unic moștenitor a defunctului.

Certificatul de moștenitor este actul final al procedurii succesorale, întocmit de notarul public.

Acesta este întocmit pe baza acordului dintre moștenitori cu privire la calitatea și întinderea cotelor,cât și cu privire la bunurile ce compun masa succesorală.

Fiindcă certificatul de moștenitor are la bază o convenție, certificatul nu poate fi atacat de părți, decât cu o acțiune în anulare pentru vicii de consimțământ, astfel cum rezultă din dispozițiile art. 88 din Legea nr.36/1991, întrucât părțile sunt ținute de propriile lor manifestări de voință, exprimate în fața notarului public.

În aceste condiții, acțiunea pentru anulare certificat moștenitor are caracter personal și poate fi exercitată, ca orice acțiune în anularea unei convenții, în termenul de prescripție de trei ani, prevăzut de art. 3 din Decretul nr.167/1958.

Față de data emiterii actului contestat - anul 2002, acțiunea promovată de reclamantă corect a fost respinsă ca prescrisă, întrucât a fost promovată în anul 2008.

Menținându-se în ființă certificatul de moștenitor, corect a fost respins și capătul privind constatarea calității de unic moștenitor al reclamantei, întrucât acest petit este accesoriu celui principal, iar soarta accesoriului urmează soarta principalului.

Soluționând cauza pe excepție, nu se mai impunea administrarea de probe, așa încât, în mod corect a fost respinsă și cererea de administrare a probei cu martori.

Față de cele ce preced, întrucât în cauză nu subzistă motivele de recurs invocate, urmează ca în baza art. 312 alin. 1 Cod pr. civilă, să se respingă recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul formulat de reclamanta împotriva deciziei civile nr. 541 din 29 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr- și a sentinței civile nr. 9994 din 17 iunie 2008, pronunțată de Judecătoria Craiova în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți, și

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de la 21 Octombrie 2009.

Președinte,

- - - -

Judecător,

- -

Judecător,

- -

Grefier,

Red.Judec.-

Tehn./2 ex.

17.11.2009

Jud.fond

Jud.apel

St.

Președinte:Mihaela Loredana Nicolau Alexandroiu
Judecători:Mihaela Loredana Nicolau Alexandroiu, Nela Drăguț

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 1121/2009. Curtea de Apel Craiova