Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 192/2008. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA |
CURTEA DE APEL ORADEA |
- Secția civilă mixtă - |
Dosar nr- |
DECIZIA CIVILĂ nr. 192/2008-
Ședința publică din 07 februarie 2008
PREȘEDINTE: Stan Aurelia Lenuța | - --- | - JUDECĂTOR 2: Trif Doina |
- - | - JUDECĂTOR 3: Moșincat | |
- | - judecător | |
- grefier |
Pe rol fiind judecarea recursului civil declarat de recurentul reclamant, cu domiciliul în nr. 346 județul B, în contradictoriu cu intimata pârât, cu domiciliul în nr. 345 județul B, împotriva deciziei civile nr. 771/A/2007 din 24 septembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr-, prin care a fost păstrată în totalitate sentința civilă nr. 747 din 24 mai 2006 pronunțată de Judecătoria Beiuș în dosar nr-, având ca obiect: revendicare,
La apelul nominal făcut în ședința publică de azi se prezintă pentru recurentul reclamant, lipsă, reprezentantul său av. în substituirea av. în baza împuternicirii avocațială nr. 31/2008 emisă de Baroul Bihor - Cabinet individual, lipsă fiind intimata pârât.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei învederându-se instanței cele de mai sus, faptul că recursul este legal timbrat cu suma 9,5 lei taxă judiciară de timbru și cu timbru judiciar în valoare de 0,15 lei, după care:
Nefiind cereri sau excepții de formulat, instanța consideră cauza lămurită și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentantul recurentului reclamant solicită admiterea recursului, în principal casarea cu trimitere a deciziei atacate, iar în subsidiar rejudecarea pe fond a cauzei, cu cheltuieli de judecată, conform motivelor de recurs redactate în scris.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND
Asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prinsentința civilă nr.747 din 24 mai 2006 pronunțată de Judecătoria Beiuș în dosar nr-, a fost respinsă acțiunea formulată de reclamantul împotriva pârâtei, ca neîntemeiată.
Pentru a hotărî în acest mod, instanța de fond a reținut că proprietatea reclamantului și-a pârâtei se învecinează, iar în anul 1976, prin sentința nr. 688/1976 a fost stabilită linia de hotar dintre cele două proprietăți. La data de 25.09.1998 reclamantul a introdus o nouă acțiune având ca obiect grănițuire în dosarul 1955/R/2001, care a fost respinsă reținându-se că din anul 1976 linia de hotar dintre proprietățile părților nu a suferit modificări și nici nu poate suferi efectiv nici o modificare întrucât la stradă construcțiile formează corp comun de la data ridicării lor, iar până la grădină sunt amplasate construcții de ambele părți, care nu pot fi mișcate după cum doresc proprietarii. S-a constatat că folosința actuală a imobilelor este conformă cu folosința preluată de la antecesorii părților și care datează din perioada interbelică, iar din anul 1976 când între părți a avut loc primul proces de grănițuire, linia ce desparte cele două proprietăți este cea cadastrală. S-a mi reținut, faptul că pârâta folosește din terenul reclamantului suprafața de 164. așa cum rezultă din expertiză. Uzucapiunea începută de pârâtă este supusă principiilor dreptului real și este un mod originar de dobândire a dreptului de proprietate. Posesia pârâtei este aptă să producă efecte juridice și să facă ca acțiunea reclamantului să devină neîntemeiată.
Împotriva sentinței, în termen, a declarat apel reclamantul, timbrat dar nemotivat.
Prin decizia civilă nr. 771/A/2007 din 24 septembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr-, fost respins ca nefondat apelul declarat în cauză și păstrată în întregime sentința civilă nr. 747 din 24 mai 2006 pronunțată de Judecătoria Beiuș în dosar nr-.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de apel a constatat, din actele și lucrările de la dosar, că sentința pronunțată este temeinică și legală, deoarece între părți au existat mai multe litigii având același obiect și prin hotărâre irevocabilă -decizia civilă 631/R/2003 a Curții de apel Oradea - s-a stabilit că folosința actuală a imobilelor ce formează proprietatea părților este conformă cu folosința preluată de la antecesorii lor și datează din perioada interbelică. Pârâta a dobândit proprietatea asupra porțiunii în litigiu, prin uzucapiune.
Împotriva acestei decizii, în termen și legal timbrat cu 22,5 lei prin chitanță fiscală și timbru judiciar, a declarat recurs apelantul, olicitând admiterea acestuia, în principal casarea cu trimitere a cauzei spre rejudecare la Tribunalul Bihor, iar în subsidiar, modificarea deciziei și a sentinței în sensul admiterii apelului, admiterea acțiunii, cu cheltuieli de judecată.
Prin motivele de recurs s-a invocat că la termenul la care s-a dezbătut fondul a depus o cerere de amânare pentru a-și angaja avocat și a pregăti motivele de apel, în mod nejustificat aceasta a fost respinsă.
Este proprietar tabular al imobilelor cu nr. top. 191, 192 înscrise în CF nr. 475-, ce se învecinează cu nr. top. 189, 190 proprietatea intimatei. Între părți s-au purtat mai multe procese și, deși s-a stabilit linia de hotar, intimata ocupă o bucată din cele 2 numere topografice, expertiza concluzionând că se ocupă 164 mp.
În drept s-au invocat dispozițiile articolului 480 Cod civil, articolului 304 punctul 9, articolului 312 aliniatul 5 Cod de procedură civilă.
Intimatul pârât, deși legal citat, nu s-a prezentat pentru a-și exprima poziția.
Examinând decizia recurată, prin prisma motivelor de recurs cât și din oficiu, instanța de recurs constată următoarele:
Apelul declarat de s-a înregistrat la Judecătoria Beiuș la 20.06.2007, primul termen de judecată în apel fiind fixat pentru data de 24.09.2007, dată la care s-a formulat în scris o cerere de amânare pentru angajare avocat și pregătirea apărării. Această cerere a fost respinsă cu mențiunea că de la data depunerii apelului până la primul termen de judecată fixat, exista timp suficient pentru pregătirea apărării și angajarea unui avocat.
Conform articolului 156 aliniatul 1 Cod de procedură civilă, instanța va putea da un singur termen pentru lipsă de apărare, temeinic motivată, ori, această normă lasă la latitudinea instanței acordarea unui termen de amânare, pentru motive temeinice, fiind o normă dispozitivă nu una imperativă. Este cert că de la data înregistrării apelului au trecut mai multe luni de zile, în care apelantul putea să-și angajeze apărător, astfel că instanța de apel nu a încălcat dreptul la apărare al acestuia, cu atât mai mult cu cât cererea sa nu a fost justificată, neinvocându-se un motiv temeinic datorită căruia a fost în imposibilitatea de a-și pregăti apărarea.
Referitor la fondul cauzei, într-adevăr recurentul este proprietar tabular al imobilelor în litigiu, din care intimata folosește 164 mp, conform concluziilor expertului, dar, urmare a unor litigii anterioare, a fost stabilită linia de hotar ce desparte imobilele, linie ce datează din perioada interbelică fără a fi suferit modificări.
Astfel cum de altfel s-a reținut și de Curtea de Apel Oradea în dosarul nr. 1821/2003 în care s-a pronunțat decizia civilă nr. 631/18.06.2003, ce a avut ca obiect atât stabilirea liniei de hotar cât și revendicare, uzucapiunea poate fi invocată pe cale incidentală ca mijloc de apărare pentru a preciza acțiunea în revendicare, ori, raportat la faptul că s-a dovedit că folosința actuală este conformă cu cea preluată de la antecesori și care datează din perioada interbelică, uzucapiunea fiind un mod de dobândire a dreptului de proprietate, posesia în speță este de natură a paraliza acțiunea în revendicare, criticile fiind nefondate.
Într-adevăr, recurentul este proprietar tabular al imobilelor, dar posesia intimatei este una curățată de viciu, ce datează din perioada interbelică, posesie începută de antecesorii săi, aceasta reprezintă un mod originar de dobândire a dreptului de proprietate conform vechilor dispoziții a dreptului local austro-ungar, nefiind astfel aplicabile dispozițiile articolului 480 Cod civil.
Față de considerentele expuse, nefiind incidente dispozițiile articolului 304 Cod de procedură civilă, instanța de recurs va respinge ca nefondat recursul în baza articolului 312 Cod de procedură civilă, urmând a menține în întregime decizia recurată ca fiind legală și temeinică.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
RESPINGE ca nefondat recursul civildeclarat derecurentul reclamant, cu domiciliul în nr. 346 județul B, în contradictoriu cu intimata pârât, cu domiciliul în nr. 345 județul B, împotriva deciziei civile nr. 771/A/2007 din 24 septembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o menține în întregime.
Fără cheltuieli de judecată.
IREVOCAB I L
Pronunțată în ședința publică de azi, 07 februarie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR GREFIER
- - - - - - -
decizie: /19.02.2008
Complet fond:
Complet apel:, -
în 2 ex.: /25.02.2008
Președinte:Stan Aurelia LenuțaJudecători:Stan Aurelia Lenuța, Trif Doina, Moșincat
