Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 339/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR-
Înregistrat la data de 28.02.2008
DECIZIA CIVILĂ nr.339
Ședința publică din 27 martie 2008
PREȘEDINTE: G -
JUDECĂTOR 1: Gheorghe Oberșterescu
JUDECĂTOR 2: Daniela Calai
GREFIER: - -
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta recurentă împotriva deciziei civile nr.1053/A/12.12.2007 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâtul intimat BANCA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI - SUCURSALA T și garanta intimată DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE T, având ca obiect revendicare mobiliară.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, se prezintă avocat pentru reclamanta recurentă, lipsă fiind pârâta intimată BNR Sucursala T și garanta intimată DGFP
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care, se constată depuse la dosar prin registratura instanței la data de 19.03.2008 întâmpinarea formulată de către garanta intimată DGFP T, iar la data de 26.03.2008 întâmpinarea formulată de către pârâta intimată BNR Sucursala T, aceasta din urmă fiind calificată de către instanță concluzii scrise, având în vedere faptul că nu a fost depus în termen și câte un exemplar se comunică reprezentantului reclamantei recurente.
Avocat, în reprezentarea reclamantei recurente, învederează instanței că nu mai are alte cereri de formulat în cauză.
Nemaifiind alte cereri de formulat și excepții de invocat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.
Reprezentantul reclamantei recurente solicită admiterea recursului, arătând că tribunalul a greșit când a anulat apelul ca netimbrat, iar situația în care apelul vizează greșita soluționare a excepției, taxa judiciară de timbru este de 4 lei și nu trebuia timbrat apelul la valoare. A mai arătat că soluționarea cauzei pe excepție duce la inadmisibilitatea acțiunii pe fond.
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față constată:
Prin decizia civilă nr.1053/12.12.2007 pronunțată în dosarul nr- Tribunalul Timiș - Secția civilă a anulat ca netimbrat apelul declarat de reclamanta împotriva sentinței civile nr.6718/21.06.2007 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosarul cu același număr.
Pentru a hotărî astfel tribunalul a avut în vedere faptul că prin sentința civilă nr.6718 din 21 iunie 2007 pronunțată în dosarul nr-, Judecătoria Timișoaraa respins excepția de netimbrare a acțiunii, a respins acțiunea civilă formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâta Banca Națională a României prin BNR Sucursala T pentru lipsa calității procesuale active.
A fost respinsă cererea de chemare în garanție a Ministerului Finanțelor Publice, reprezentat de Direcția Generală a Finanțelor Publice
Nu s-au acordat cheltuieli de judecată.
Pentru a dispune astfel, instanța de fond a reținut că reclamanta s-a conformat cerințelor instanței, efectuând o minută a timbrării și a timbrat la valoarea obiectului acestui petit.
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei, instanța nu a unit-o cu fondul cauzei, apreciind ca fiind utilă audierea unor martori care nu au figurat în procesul verbal de preluare datat la 15 aprilie 1989 și care au fost nominalizați în răspunsul la întâmpinarea Băncii Naționale Române conceput de reclamantă, respectiv G și.
Așadar, cum numiții, persoană care figurează în actul de care înțelege să se prevaleze reclamanta în calitate de posesor al valutei confiscate de organele Județene T la data de 15 aprilie 1989 și martorul asistent la întocmirea acestui act, nu au putut fi audiați în cauză, neindicându-li-se adresele pentru a se confirma sau infirma prin declarațiile lor susținerile petentei, considerându-se că bunurile preluate de la primul dintre ei, respectiv suma de 88.000 mărci germane, e posibil să fi fost revendicată de el însuși într-un alt proces, și apreciindu-se că reclamanta nu și-a justificat calitatea procesuală activă, instanța a respins acțiunea, pe excepția aceasta, pentru a cărei soluționare nu a fost necesară administrarea unor probe testimoniale.
În privința celeilalte excepții invocată de pârâtă, respectiv cea a lipsei calității procesuale pasive, instanța a avut în vedere că soluționarea celei anterior menționată face inutilă pronunțarea asupra acesteia.
Și cererea de chemare în garanție as fost respinsă conform articolului 63 al.1 pr.civ. instanța nepronunțându-se în fapt asupra fondului cauzei.
Împotriva sentinței a declarat apel, solicitând admiterea apelului, desființarea hotărârii atacate, trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe, întrucât prima instanță a rezolvat procesul pe excepție.
În motivare, a arătat că cu ocazia dezbaterii cauzei, la termenul din 21.06.2007, data soluționării cauzei, reprezentantul reclamantei a învederat instanței că la fila 38 din dosar se găsește exprimată în scris poziția sa față de excepții și că potrivit dispozițiilor articolului 137.pr.civ. pentru soluționarea excepției lipsei calității procesuale active sunt necesare administrarea acelorași probe. În același înscris de la fila 38 depusă de reclamantă sunt menționate probele solicitate, inclusiv numele și adresa martorilor.
Conform celor menționate în practicaua sentinței, instanța de fond a apreciat ca inutilă probațiunea și a rămas în pronunțare pe excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei.
Reclamanta apelantă a arătat că excepția lipsei calității procesuale active face parte din categoria excepțiilor de fond, de natură mixtă, întrucât pentru rezolvarea excepției, cât și a fondului, este necesar a se administra aceleași probe potrivit dispozițiilor art.137 al.2 pr.civ. care impune unirea excepției cu fondul.
Administrarea probațiunii este necesară pentru dovedirea calității procesuale active, instanța de fond apreciind greșit inutilitatea probațiunii.
S-a mai arătat că sentința primei instanțe cuprinde elemente contradictorii ireconciliabile ca logică juridică.
În practicaua sentinței se arată în mod clar, explicit, că instanța respinge cererea de probațiune, apreciind ca inutilă probațiunea, pentru ca în motivare să se reproșeze că reclamanta nu ar fi solicitat probațiunea cu i și, rezultând din motivarea instanței că nu au putut fi audiați în cauză, neindicându-li-se adresele.
Dacă instanța ar fi pus în discuția părților probațiunea cu martorii menționați de ea, atunci ar fi putut invoca faptul că nu poate fi audiat pentru că este decedat.
Art.137 al.2 pr.civ. îngăduie unirea excepției lipsei calității procesuale active cu fondul, administrarea probei testimoniale era necesară indiferent că martorii se numesc,.
Pentru interpretarea dispozițiilor art.1191 civ. este admisibilă administrarea oricărui mijloc de probă admis de lege pentru a stabili adevărul asupra chestiunilor de fapt.
Reclamanta a arătat că în cauză trebuie să fie audiați martorii care au văzut și au participat nemijlocit la activitatea de preluare de la ea a valutei revendicate, martorii percepând realitatea.
Modalitatea de preluare a valutei a fost abuzivă, ea nu își mai poate produce efectele întrucât reclamanta nu și-a pierdut niciodată dreptul de proprietate, iar valuta deținută de stat prin BNR este fără titlu.
Reclamanta a solicitat aplicarea dispozițiilor art.6 al.2 și al.3 din Legea nr.213/1998 și dispozițiile art.11, 20, 21 din Constituția României, art.44 din aceeași constituție raportat la art.480 civ. precum și aplicarea prin analogie a dispozițiilor Legii nr.591/2004, care declară abuzive decretele de preluare, inclusiv Decretul nr.210/1960.
În drept, a invocat dispozițiile art.6, 8 și 13 din Convenția Europeană, art.1 din protocolul nr.1 CEDO, dispozițiile art.52 al.3 din Constituția României.
Intimata DGFP Taf ormulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea apelului ca neîntemeiat și menținerea ca temeinică și legală a sentinței civile pronunțată de instanța de fond (fila 26).
În motivare, intimata a arătat că dacă se are în vedere că excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului primează față de orice alte aspecte ce vizează fondul cauzei, se ajunge la concluzia că instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură și asupra celor de fond care fac de prisos, în tot sau în parte, cercetarea în fond a pricinii.
În atare condiții, instanța de fond în mod corect a avut în vedere că atâta timp cât numiții și nu au putut fi audiați în cauză, neindicându-li-se adresele pentru ca în baza declarațiilor lor să fie confirmate sau infirmate susținerile petentei, autorul acțiunii nu și-a justificat calitatea sa procesuală activă în prezentul dosar (filele 14, 15, 16).
În drept, a invocat dispozițiile art.115-118.pr.civ.
Intimata Banca Națională a României a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea apelului și menținerea ca temeinică și legală a hotărârii judecătorești atacate.
În motivare. A arătat că, potrivit înscrisurilor existente la dosar, suma de 88.000 DM a fost confiscată de la numitul, fiul lui și, născut la data de 14.05.1955 în.
Prima instanță în mod corect a apreciat a fi inutilă proba testimonială solicitată de apelantă, având în vedere că martorii propuși nu erau persoane care au participat la confiscarea propriu-zisă a sumei de bani solicitată și prin urmare, nu erau în măsură să furnizeze informații cu privire la apartenența sumei de bani solicitate.
În drept, a invocat dispozițiile art.115-118.pr.civ.
La termenul din 12.12.2007, instanța a invocat din oficiu excepția netimbrării cererii de apel, întrucât apelanta reclamantă nu a achitat taxa stabilită prin încheierea din 31.10.2007, iar cererea de reexaminare a fost respinsă prin încheierea pronunțată la data de 20.11.2007.
Întrucât apelanta reclamantă nu s-a conformat dispozițiilor instanței, în baza art.20 al.3 raportat la art.11 din legea 146/1997, instanța a anulat apelul ca netimbrat.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs în termen legal reclamanta solicitând casarea ei cu trimitere spre rejudecare conform art.312 al.3 raportat la art.304 pct.9 pr.civ. întrucât s-a soluționat procesul fără a se intra în cercetarea fondului.
În concret, s-a invocat aceea că soluția judecătoriei fiind pronunțată pe baza excepției inadmisibilității acțiunii, apelul, conform art.11 al.2 din Legea 146/1997 trebuie timbrat cu 4 lei - ceea ce a și făcut reclamanta - iar nu cu o taxă la nivelul valorii despăgubirilor pretinse astfel cum i s-a pus în vedere să plătească, motiv pentru care decizia tribunalului d e anulare ca netimbrat a apelului său este nelegală și netemeinică.
Prin întâmpinările formulate în cauză pârâții Direcția Generală a Finanțelor Publice T - Ministerul Finanțelor Publice și Banca Națională a României au solicitat respingerea ca nefondat a recursului reclamantei întrucât aceasta nu s-a conformat obligației de plată a taxei de timbru stabilit de instanță.
Examinând decizia atacată prin prisma motivelor de recurs formulate, cât și din oficiu, potrivit tuturor temeiurilor de nulitate prevăzute de art.306 al.2 pr.civ. și pe baza tuturor probelor de la dosar, se constată că recursul declarat în cauză este nefondat.
Rezultă astfel, contrar susținerilor reclamantei, că acțiunea acesteia a fost respinsă de Judecătoria Timișoara nu pe baza excepției procedurale a inadmisibilității acțiunii, ci pe cea de fond a lipsei calității procesuale active a reclamantei determinată de lipsa identificării sale cu titularul dreptului material de a fi despăgubit pentru suma în valută confiscată înainte de 1989.
Textul art.11 al.2 din Legea 146/1997 stabilește o taxă fixă de 4 lei pentru exercitarea căii de atac a apelului sau recursului însă doar împotriva unor hotărâri care s-au pronunțat pe excepția prematurității, a inadmisibilității, a prescripției sau a autorității de lucru judecat.
Cum aceste situații sunt strict și limitativ prevăzute de lege, ele nu pot fi extinse prin analogie și la alte situații de genul celei invocate de reclamantă, în care soluțiile nu discută, din orice motive, fondul acțiunii.
Prin urmare, apelul împotriva sentinței pronunțate de Judecătoria Timișoara trebuia timbrat conform dispoziției instanței cu luarea în considerare a valorii pretențiilor deduse judecății.
În al doilea rând, problema legalității stabilirii de către instanță a taxei datorate de reclamantă în apel a fost tranșată, în mod irevocabil, de către Tribunalul Timiș ca urmare a cererii de reexaminare formulată de aceasta, fiind respinsă ca nefondată o astfel de cerere.
Considerând că decizia civilă nr.1053/12.12.2007 pronunțată de Tribunalul Timiș este rezultatul corectei interpretări și aplicări a legii la cauza dedusă judecății, Curtea va respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta împotriva acesteia.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta împotriva deciziei civile nr.1053/A/12.12.2007 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, azi 27 Martie 2008.
Președinte, Judecător, JUDECĂTOR 3: Florin Șuiu
G - - - - -
Grefier,
- -
Red.DC/27.03.2008
Tehnored.MM/2 ex/08.04.2008
Instanță fond: Judecătoria Timișoara - jud.
Inst.apel: Tribunalul Timiș - jud.,
Președinte:Gheorghe OberșterescuJudecători:Gheorghe Oberșterescu, Daniela Calai, Florin Șuiu
