Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 370/2009. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
- SECȚIA CIVILĂ MIXTĂ -
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR.370/2009-
Ședința publică din 03 martie 2009
PREȘEDINTE: Pantea Viorel judecător
R - - judecător
- - - judecător
- - - grefier
Pe rol fiind pronunțarea asupra contestației în anulare formulată de contestatorii G și domiciliați în O,-, cod poștal -, județul B în contradictoriu cu intimata domiciliată în O,-, județul B, Cod poștal -, împotriva deciziei civile nr. 1026 din 11 octombrie 2007 pronunțată de Curtea de Apel Oradea în dosar nr-, cauza având ca obiect: revendicare.
Se constată că dezbaterea cauzei a avut loc la data de 24 februarie 2009, când părțile prezente au pus concluzii ce au fost consemnate în încheierea de ședință din acea zi, încheiere ce face parte integrantă din prezenta și când pronunțarea hotărârii a fost amânată pentru data de 03 martie 2009, când:
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Asupra contestației în anulare de față, constată următoarele:
Prin decizia civilă nr.1026/2007-R din 11 octombrie 2007 pronunțată de Curtea de Apel Oradea, în dosar nr-, s-a espins ca nefondat recursul civil declarat de G și împotriva deciziei civile nr.218/A din 19 martie 2007, pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care a menținut-o în întregime, cu obligarea părții recurente să plătească părții intimate suma de 600 lei cheltuieli de judecată în recurs.
Pentru a pronunța în acest mod, instanța de recurs a reținut următoarele:
Imobilele părților reprezentând în natură case și teren aferent, sunt învecinate, numerele topografice ce aparțin fiecăruia s-au format prin dezmembrarea nr. topografic inițial 2245 în nr. top. nou 2245/1 și 2245/2 însă, în evidențele cadastrale, schița întocmită cu acea ocazie nu se mai găsește nefiind operată pe hârtie.
Expertul, a avut ca punct de plecare la efectuarea lucrării tehnice dispuse în cauză, o schiță deținută de către recurenții reclamanți însă, întocmită doar după apariția Legii nr.18/1991 deși chiar recurentul în ședința publică din 18.01.2006, cu ocazia judecării cauzei în fond a recunoscut (fila 133) că situația de fapt cu privire la construcții și teren, durează din anii 1970-1975, motiv pentru care, cu aplicarea corectă a dispozițiilor legale în materie, ambele instanțe au luat în considerare raportul de contraexpertiză ce s-a fundamentat pe schița de defalcare a imobilelor aflate la fila 16 dosar fond, întocmită în perioada 1949-1973.
Așadar, față de cele expuse, raportat chiar la recunoașterea reclamantului, a depozițiilor martorilor audiați, este cert că situația în speță datează de peste 30 ani, încălcările constatate în ceea ce privește folosința intimatei se înscrie în limitele preciziilor de determinare -1,5. Chiar experții ce au efectuat raportul de contraexpertiză au concluzionat că schița prezentată de intimată este mai elocventă atât din punct de vedere al reprezentării grafice cât și al materializării pe aceasta a situației și descrierii construcțiilor, schiță ce datează într-adevăr, conform celor corect reținute de instanțe, din perioada în care construcțiile erau defalcate pe apartamente, în mod judicios făcându-se aplicarea art.584 Cod civil, criticile fiind neavenite.
Pe de altă parte, motivele de recurs nu cuprind aspecte de nelegalitate a decizie recurate ci eventual de netemeinicie, astfel că, nefiind incidente disp.art.304 Cod procedură civilă, instanța de recurs în baza art.312 alin.1 Cod procedură civilă a respins recursul ca nefondat și a menținut în întregime decizia recurată ca fiind legală și temeinică.
Reținând culpa procesuală a recurenților, în baza art.274 Cod procedură civilă, instanța de recurs i-a obligat să îi plătească intimatei 600 RON cheltuieli de judecată în recurs, reprezentând onorariu avocațial.
Împotriva acestei decizii au formulat contestație în anulare petenții G și, solicitând anularea hotărârii atacate și în consecință, admiterea recursului.
În motivarea contestației se arată că instanța nu s-a preocupat de aflarea adevărului, luând în considerare, fără nici o altă cercetare numai susținerile intimaților, excluzând expertiza care stabilea adevărul și anume cea făcută de și expertiza în construcții, care specifica faptul că terenul este sub acoperișul casei acestora.
De asemenea contraexpertiza lasă la aprecierea instanței interpretarea acesteia, fiind făcută după aprecieri pur tehnice și conform situației din teren: astfel dacă s-ar fi luat și cercetat hârtiile vechi ale OCOT s-ar fi constatat că petenții au 557 mp. iar în realitate folosesc 545 mp.
Prin precizările depuse ulterior la instanță în data de 26 ianuarie 2009, mai arată că instanțele au omis să verifice folosința de circa 30 de ani a contestatorilor, aceștia dobândind astfel uzucapiunea asupra acelui teren și totodată prin înscrierea în CF. timp de mai mult de 10 ani.
Se apreciază că suntem în prezenta unei erori materiale, cu atât mai mult cu cât s-a luat în considerare numai varianta de expertiză a intimaților.
Prin concluziile scrise depuse la dosar, intimata a invocat în principal tardivitatea contestației față de împrejurarea că aceasta a fost depusă cu depășirea termenului de 15 zile, respectiv de 1 an prevăzut de art. 319 Cod procedură civilă.
În subsidiar, apreciază contestația ca nefondată, instanțele luând în mod corect în considerare la stabilirea liniei de hotar, lucrarea de contraexpertiză.
Examinând contestația, prin prisma motivelor invocate, Curtea reține următoarele:
Referitor la excepția de tardivitate invocată de intimați, aceasta este nefondată, în cauză nefiind aplicabile termenele de 15 zile, respectiv 1 an pentru introducerea contestației, hotărârea atacată fiind una susceptibilă de executare silită, prin urmare contestația în anulare se poate face înainte de începutul executării, sau pe tot timpul executării, ori în cauză nu s-a făcut dovada pornirii executării.
În ceea ce privește fondul contestației, este de menționat faptul că potrivit art. 318 (1) Cod procedură civilă, hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale .
Prin "greșeli materiale" în sensul textului de lege mai sus evocat, se înțelege greșeli de procedură de o asemenea gravitate încât au dus la pronunțarea unei soluții greșite.
Sub acest aspect, motivele invocate de contestatori nu se circumscriu noțiunii de "greșeli materiale", ele vizând greșeli de judecată, respectiv de apreciere și interpretare a probelor, aspecte ce nu mai pot fi cenzurate într-o cale extraordinară de atac.
A da o altă soluție ar însemna să se admită un recurs la o hotărâre dată în recurs, ceea ce este inadmisibil.
Față de considerentele mai sus reținute, Curtea urmează să respingă contestația, fără cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
RESPINGE ca nefondată contestația în anulare formulată de contestatorii G și domiciliați în O,-, cod poștal -, județul B în contradictoriu cu intimata domiciliată în O,-, județul B, Cod poștal -, împotriva deciziei civile nr. 1026 din 11 octombrie 2007 pronunțată de Curtea de Apel Oradea pe care o menține în întregime.
Fără cheltuieli de judecată.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 03 martie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,
- - R - - - - -
Red.dec.- /18.03.2009
Jud.recurs: - -
Dact./23.03.2009
Ex.2
Președinte:Pantea ViorelJudecători:Pantea Viorel, Roman Florica, Bocșe Elena
