Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 42/2008. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE, LITIGII DE MUNCĂ ȘI
ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 42/
Ședința publică din 18 februarie 2008
Completul de judecată constituit din:
PREȘEDINTE: Paulina Georgescu
JUDECĂTOR 2: Vanghelița Tase
JUDECĂTOR 3: Eleonora Spiridon
Grefier - - -
Pe rol, soluționarea cererii de revizuire formulată de revizuienta, prin, cu domiciliul în C-, -Z 17,.14, județul C, în contradictoriu cu intimații, domiciliat în C-, județul C, CONSILIUL LOCAL, MUNICIPIUL C PRIN PRIMAR, ambii cu sediul în C,-, județul C, domiciliată în C,-, județul C, domiciliat în C,-, județul C, cu sediul în C, b-dul 1 - nr.21, -.18, parter, județul C, STATUL ROMÂN PRIN MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, cu sediul în B,-, sector 5 și reprezentat prin, cu sediul în C, b-dul -, nr. 18, domiciliat în C,-, județul C, domiciliat în C,-, județul C, împotriva deciziei civile nr. 520/C din 03 decembrie 2007, pronunțată de Curtea de APEL CONSTANȚA în dosarul nr-, având ca obiect revendicare imobiliară -revizuire.
La apelul nominal făcut în ședința se prezintă pentru recurenta revizuientă, asistată de avocat în baza împuternicirii avocațiale depusă la dosar, pentru intimatul răspunde avocat,în baza împuternicirii avocațiale depusă la dosar, pentru intimații Consiliul Local C și Municipiul C se prezintă avocat în substituire pentru avocat, în baza delegației de substituire depusă la dosar, intimații și, personal și asistați de avocat G, în baza împuternicirii avocațiale depusă la dosar, pentru intimata C răspunde avocat, în baza delegației de substituire pentru avocat, depusă la fila 52 dosar, lipsind intimații, Petro și Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor B, și reprezentat prin
Procedura este legal îndeplinită, conform art. 87 și urm. Cod procedură civilă.
Grefierul de ședință se referă asupra cauzei, învederând că intimatul a depus la dosar (fila 36) întâmpinare și note de concluzii, fiind comunicate șapte exemplare la data de 08 februarie 2008.
Intimatul pârât, prin apărător, a ridicat excepția tardivității cererii de revizuire.
Instanța unește excepția cu fondul și acordă părților, pe rând, cuvântul, atât asupra excepției, cât și pe fondul cererii de revizuire.
Intimatul pârât, prin apărător, având cuvântul, mai întâi asupra excepției, învederează că cererea de revizuire este tardiv formulată, în raport de prevederile art. 324 alin.1, pct.1 din Codul d e procedură civilă, potrivit cu care, în cazul cererilor întemeiate pe dispozițiile art. 322 pct.2 Cod procedură civilă, termenul de revizuire este de o lună și curge pentru hotărârile date în recurs, de la pronunțare.
Arată că, în cauză, reclamanta recurentă a introdus cererea de revizuire mai înainte de expirarea unui termen de o lună de la pronunțarea deciziei nr. 520/C din 03 decembrie 2007, dar cererea este una informă și are un caracter pur declarativ. Ulterior, la termenul din 28 ianuarie 2008, a depus o precizare prin care înfățișează motivele cererii de revizuire.
Concluzionând, solicită admiterea excepției tardivității introducerii cererii de revizuire, și pentru argumentele expuse pe larg în întâmpinare.
Revizuienta, prin apărător, pune concluzii de respingere a excepției tardivității introducerii cererii de revizuire. Invocă dispozițiile art. 322 pct.2 Cod procedură civilă și arată că cererea de revizuire a fost introdusă în termen legal.
- arată că prin precizările depuse a avut în vedere dispozițiile art. 326 din Codul d e procedură civilă, potrivit cu care cererea de revizuire se judecă potrivit dispozițiilor prevăzute pentru cererea de chemare în judecată, dezbaterile fiind limitate la admisibilitatea cererii și la faptele pe care se întemeiază.
Precizează că s-a referit și la doctrină și practică, care au statuat că art. 326 din Codul d e procedură civilă nu cuprinde dispoziții procedurale derogatorii de la dreptul comun în ce privește elementele pe care trebuie să le cuprindă cererea de revizuire.
Pe fondul cererii de revizuire, revizuienta, prin apărător, cu privire la admisibilitatea cererii de revizuire, face un scurt istoric al speței.
Arată că, urmare deciziei de casare, Tribunalul Constanțaa admis în parte acțiunea în revendicare și a obligat Statul Român să plătească reclamantei o despăgubire echivalentă valorii de circulație a terenului indiviz în suprafață de 105 și a apartamentelor înstrăinate chiriașilor conform contractului de vânzare-cumpărare nr. 224 din 13 martie 1974 încheiat între C și și contractul de vânzare-cumpărare nr. 28523 din 26 martie 1997, încheiat între C și și, la data executării hotărârii.
Consideră că instanța a încălcat principiul disponibilității și limitele investirii și a acordat ceea ce nu a cerut reclamanta.
Arată, totodată, că instanța de recurs a modificat decizia instanței de apel, pronunțându-se asupra raporturilor juridice deduse judecății, ceea ce înseamnă că a evocat fondul.
- arată că, pe excepție, a solicitat nulitatea actelor de înstrăinare pentru apartamentul lui, iar instanța era obligată să soluționeze și această excepție. De asemenea, și pentru soții și. Consideră că nu poate fi vorba despre o eroare, iar clauza ilicită rezultă clar prin acel contract de uz, care era prohibit.
Instanța a ignorat excepția nulității; nu s-a pronunțat asupra nevalabilității contractelor de vânzare-cumpărare încheiate de chiriași cu un neproprietar, lovite de nulitate, pe motiv de cauză ilicită și nu s-a pronunțat asupra pretenției reclamantei din cererea de chemare în judecată, deși în considerentele deciziei a reținut că proprietatea a fost preluată de stat în mod abuziv, fără un titlu valabil, iar principalul efect al acțiunii în revendicare îl constituie bunul în natură și liber de sarcini în patrimoniul proprietarului și numai în ipoteza în care acest lucru a devenit imposibil, ca urmare a exproprierii pentru caz de utilitate publică restituirea se va face prin echivalent.
Solicită încuviințarea cererii de revizuire și, în temeiul art. 327 Cod procedură civilă, schimbarea în parte a hotărârii atacate, în sensul admiterii revendicării și pentru terenul în suprafață de 105 și a celor două apartamente înstrăinate, astfel cum reclamanta, potrivit principiului disponibilității, a fixat cadrul procesual. Dacă se va admite cererea de revizuire, urmează să se discute recursul.
Intimatul pârât, prin apărător, revine și se referă la modul în care se eliberează hotărârile date în recurs la Curtea de APEL CONSTANȚA și arată că "de aceea au loc contestații în anulare și revizuiri și, astfel, devin mai anevoioase verificările."
Arată că, adevărata cerere de revizuire este cea depusă la prima zi de înfățișare, iar respectarea cerințelor de ordin formal trebuie de verificat.
- arată că termenul limită trebuie să fie în raport de redactarea hotărârii, iar dacă partea solicită eliberarea hotărârii pe bază de cerere scrisă, aceasta trebuie să își asume riscul.
Revizuienta, prin apărător, în replică, arată că mandatara a efectuat cerere la arhivă și se angajează ca, până la sfârșitul ședinței de judecată, să facă dovada datei la care a primit hotărârea.
Intimatul pârât, prin apărător, arată că instanța de recurs a dat eficiență dispozițiilor complementare ale art. 480 și 481 din Codul civil prin prisma art. 1 din Primul Protocol adițional la CEDO, reținând că toate acestea concură la apărarea dreptului de proprietate în integralitatea sa și în toate manifestările sale economice și sociale.
Totodată, a tras și concluzia necesară în sensul că apărarea dreptului de proprietate trebuie să fie deplină, dar realizabilă prin mijloace variate în funcție de circumstanțe și i-a acordat reclamantei o indemnitate justă și rezonabilă pentru acele componente ale bunului care nu mai pot fi restituite în natură.
Consideră că prin introducerea acțiunii, reclamanta oricum a cerut repararea dreptului său pretins încălcat.
Sub al doilea aspect, petenta arată faptul că instanța de recurs nu s-au fi pronunțat asupra nevalabilității contractelor de vânzare-cumpărare încheiate de chiriași în baza Legii nr. 4/1973 sau în baza Legii nr. 112/1995 și că astfel s-au fi comis minus petita.
Este de părere că ne aflăm în prezența unei acțiuni de revendicare de drept comun în care se compară titlurile aflate în conflict și nu în prezența unei acțiuni în constatarea nulității absolute a contractelor respective, întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 10/2001. Astfel fiind, nu se poate consideraminus petita.
Concluzionând, solicită respingerea cererii de revizuire ca nefondată; cu cheltuieli de judecată.
Pentru intimații și, are cuvântul apărătorul acestora - avocat G, mai întâi asupra excepției tardivității introducerii cererii de revizuire.
Solicită admiterea excepției pentru aceleași argumente pe care le-a avut în vedere și colegul său - avocat, pentru intimatul.
Precizează că este de acord că prevederile art. 326 Cod procedură civilă arată cum se judecă cererea de revizuire, însă nu trebuie să se facă abstracție că revizuirea este o cale extraordinară de atac.
Pe fondul cauzei, face un scurt istoric al speței.
Solicită respingerea ca nefondată a cererii de revizuire, întrucât nu sunt întrunite cerințele art. 322 pct.2 Cod procedură civilă; cu obligarea revizuientei la plata cheltuielilor de judecată reprezentând onorariu pentru avocat.
Consideră că, Curtea de APEL CONSTANȚA, prin pronunțarea deciziei nr. 520/C/2007, nu a dat ceea ce nu s-a cerut și nici nu a omis să se pronunțe asupra acțiunii în revendicare pe care a inițiat-o.
Instanța a reținut și comentat în mod corect că în cel de-al doilea ciclu procesual reclamanta nu mai putea readuce în discuție cererea sa de revendicare imobiliară în raport de familia, în condițiile în care prin sentința civilă nr. 185/2003 a Tribunalului Constanța, ca instanță de fond, acțiunea reclamantei a fost respinsă față de familia; iar în apel, prin decizia nr. 126/C/2003 a Curții de APEL CONSTANȚA, a fost admis numai în parte apelul reclamantei și strict cu privire la spațiile locative ocupate de chiriașii Petro și, fiind menținută respingerea revendicării față de cumpărătorii.
În recursul declarat de reclamanta, s-a constatat că față de familia, recursul este tardiv - decizia civilă nr. 501/C/2006 a Curții de APEL CONSTANȚA - fiind admise numai recursurile celorlalte părți litigante cu care familia nu are interese contrare.
Arată că, toate aceste aspecte procesuale și procedurale, au fost analizate pe larg în decizia a cărei revizuire se solicită.
Acest argument, coroborat cu analiza amplă a elementului bunei credințe la data cumpărării spațiului locativ, au dus la concluzia logică și legală că acțiunea în revendicare față de familia - cumpărători de bună credință, urmează a fi respinsă, menținându-se ca valabil încheiat contractul de vânzare-cumpărare nr. 28523/1997.
Consideră, totodată că, faptul că instanța de recurs a despăgubit pe reclamanta nu echivalează cu situația în care s-ar fi dat altceva decât s-a cerut, în condițiile unei jurisprudențe constante a CEDO și a existenței art.1 din Protocolul 1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Pentru intimata, are cuvântul avocat în substituire,.
Pune concluzii de admitere a excepției tardivității introducerii cererii de revizuire, în raport de dispozițiile art. art. 324 alin.1 pct.1 Cod procedură civilă, raportat la art. 303 Cod procedură civilă. Solicită cheltuieli de judecată.
Consideră că hotărârea supusă revizuirii este una prin care s-a soluționat recursul formulat de parte.
Cu privire la admisibilitatea în principiu a cererii de revizuire, solicită respingerea.
Se referă la o serie de texte de lege, la art. 1 din Protocolul 1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, precum și la. nr. 193/2007, cu privire la posibilitatea de a opta pentru despăgubiri în echivalent fără a avea acceptul expres al persoanei.
Având în vedere că este vorba despre un bun imobil, consideră că instanța a soluționat cererea de restituire și nu i-a fost adus reclamantei nici o vătămare procesuală.
Revizuienta, prin apărător, depune la dosar dovada cu data când a depus cererea la registratură, cât și dovada cu data când i-a fost comunicată hotărârea, după cum s-a angajat că depune până la sfârșitul ședinței de judecată. Solicită a se observa că cererea de revizuire a fost introdusă în termenul legal de o lună de la data comunicării hotărârii rămasă irevocabilă. Iar precizările, conform art. 326 Cod procedură civilă, au fost depuse, de asemenea, în termen.
În legătură cu ceea ce s-a susținut, arată că "Curtea de Apel nu este CEDO, ci ne aflăm într-o instanță din România." Se referă la faptul că toate hotărârile CEDO merg pe restituirea în natură.
Revine și arată că reclamanta a solicitat restituirea în natură, iar instanța a încălcat principiul disponibilității. C în mod abuziv a administrat imobilul.
Arată că revizuirea a fost exercitată pentru motivele prevăzute în art. 322 pct.2 Cod procedură civilă, și anume, instanța s-a pronunțat asupra unor lucruri care nu s-au cerut și instanța nu s-a pronunțat asupra unui lucru cerut.
Instanța de recurs nu a comparat titlurile.
Arată, din nou, că a cerut pe excepție nulitatea absolută a contractelor de vânzare-cumpărare.
Intimatul, prin apărător, se referă la decizia nr. 501/C/2006 a Curții de APEL CONSTANȚA și arată că reclamanta, prin apărător, încearcă să scoată din evidență faptul că i-a fost respins ca tardiv recursul.
Instanța rămâne în pronunțare asupra excepției tardivității declarării cererii de revizuire, cât și pe fondul cererii de revizuire.
CURTEA
Asupra cererii de revizuire de față;
La data de 18 decembrie 2007, revizuienta, prin, a formulat prezenta cerere de revizuire împotriva deciziei civile nr. 520/C din 03 decembrie 2007 a Curții de APEL CONSTANȚA.
Temeiul juridic al cererii îl formează dispozițiile art. 322 pct.2 Cod procedură civilă.
În motivarea acțiunii, revizuienta învederează instanței faptul că, prin decizia civilă nr. 520/C/2007 Curtea de APEL CONSTANȚA, ca instanță de recurs, a admis recursurile formulate de și de C, Municipiul C prin Primar, Consiliul Local C, u și, împotriva deciziei civile nr. 162/2007 a Tribunalului Constanța. Instanța de recurs a modificat hotărârea atacată, în parte, în sensul respingerii acțiunii în revendicare formulată de reclamanta, în contradictoriu cu pârâții u și pentru locuința ce a făcut obiectul contractului de vânzare-cumpărare nr. 28523/1997, încheiat cu și a obligat Statul Român să plătească despăgubiri echivalente valorii de circulație a terenului indiviz în suprafață de 105 și a apartamentelor ocupate de chiriași conform contractului de vânzare-cumpărare nr. 224 din 13 martie 1974, contracte încheiate între C și și a contractului de vânzare-cumpărare nr. 28523/1997 încheiat între C și u și, la data executării hotărârii.
Se apreciază de către revizuientă, în temeiul dispozițiilor art. 322 pct.2 Cod procedură civilă, că instanța de recurs s-a pronunțat asupra unor lucruri care nu s-au cerut, nepronunțându-se asupra unui lucru cerut.
Instanța de recurs s-a pronunțat extra petita, adică a obligat Statul Român la despăgubirea echivalentă valorii de circulație, a terenului indiviz în suprafață de 105 și a apartamentelor înstrăinate chiriașilor, conform contractului încheiat cu și pârâții u și încheiate cu
Instanța era obligată să se pronunțe în limitele investirii, iar nerespectarea textului enunțat mai sus, conduce la încălcarea principiului disponibilității procedurale.
Cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta este clar formulată, iar instanța avea obligația să se pronunțe în limitele acesteia.
Instanța s-a pronunțat asupra unor lucruri care nu s-au cerut și a omis să se pronunțe asupra nevalabilității contractului de vânzare-cumpărare a locuințelor încheiate de un neproprietar, lovite de nulitate pe motiv de cauză ilicită.
De către intimatul pârât s-a ridicat excepția tardivității cererii de revizuire în raport de prevederile art. 324 alin.1, pct.1 din Codul d e procedură civilă, potrivit cu care, în cazul cererilor întemeiate pe dispozițiile art. 322 pct.2 Cod procedură civilă, termenul de revizuire este de o lună și curge pentru hotărârile date în recurs, de la pronunțare.
S-a unit excepția cu fondul, urmând ca instanța să analizeze atât excepția invocată, cât și fondul cauzei.
Examinând criticile formulate, Curtea reține următoarele:
1.Referitor la excepția tardivității cererii de revizuire.
Revizuirea este o cale extraordinară de atac, fiind permisă de lege în cazurile limitativ determinate de dispozițiile art. 322 pct.1-9 Cod procedură civilă.
Prezenta cerere este întemeiată pe dispozițiile art. 322 pct.2 Cod procedură civilă "când instanța s-a pronunțat asupra unor lucruri care nu s-au cerut, sau nu s-a pronunțat asupra unui lucru cerut, ori s-a acordat mai mult decât s-a cerut.
În cazul textului de lege prevăzut de art. 322 pct.2 Cod procedură civilă, termenul de revizuire este de o lună și se va socoti de la pronunțarea hotărârii, conform art. 324(1)5Cod procedură civilă.
În speța de față hotărârea instanței de recurs atacată cu prezenta cerere s-a pronunțat la data de 03 decembrie 2007, iar cererea de revizuire s-a formulat la data de 18 decembrie 2007, prin urmare, în termenul prevăzut de dispozițiile art. 324 Cod procedură civilă.
Este adevărat că, ulterior, la data de 28 ianuarie 2008, cererea de revizuire a fost dezvoltată mai mult, în acestea reprezintă precizări la acțiunea principală.
Reținând că cererea de revizuire a fost formulată în termenul prevăzut de lege, excepția tardivității urmează a fi respinsă ca nefondată.
2.Referitor la fondul cererii de revizuire.
Obiectul cererii de chemare în judecată îl constituie acțiunea în revendicare formulată de prin care, în contradictoriu cu pârâții Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, Municipiul C prin Primar, Consiliul Local C, C, și u, solicită obligarea acestora să îi lase în deplină proprietate și liniștită posesie imobilul situat în C,-, compus din construcție și teren în suprafață de 500
Curtea de APEL CONSTANȚA, soluționând recursurile formulate de, Consiliul Local C, Municipiul C prin Primar, u și, C, Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor - C, prin decizia civilă nr. 520/C din 03 decembrie 2007, a respins excepția inadmisibilității recursului declarat de, prin.
A respins recursul Statului Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor Publice - C și cererea de intervenție în interes alăturat formulată de intervenienta Petro.
A admis recursurile formulate de și pârâții C, Municipiul C prin Primar și Consiliul Local C, u și și.
A modificat în parte decizia recurată, în sensul că a respins acțiunea în revendicare în contradictoriu cu pârâții u și pentru locuința ce a făcut obiectul contractului de vânzare-cumpărare 28523/1997 încheiat între aceștia și
A obligat Statul Român să plătească reclamantei o despăgubire echivalentă valorii de circulație a terenului indiviz în suprafață de 105 și a apartamentelor înstrăinate chiriașilor conform contractului de vânzare-cumpărare nr. 224 din 13 martie 1974 încheiat între C și (fila 77 fond) și a contractului de vânzare-cumpărare nr. 28523 din 26 martie 1997 încheiat între C și u și, la data executării prezentei decizii.
Curtea de Apel soluționând recursul a pronunțat o hotărâre legală față de pârâții u și.
Prin sentința civilă nr. 185/2000 a Tribunalului Constanța, acțiunea reclamantei a fost respinsă față de acești pârâți, iar în apel a fost admis numai apelul lui cu privire la spațiile locative ocupate de chiriașii Petro și. Recursul lui față de pârâții uaf ost respins ca tardiv (decizia civilă nr. 501/C/2006 a Curții de APEL CONSTANȚA ).
În această situație nu se mai poate susține că s-a acordat mai mult decât s-a cerut sau nu s-a acordat ce s-a cerut, respingerea acțiunii în revendicare a reclamantei fiind motivată pe larg în considerentele deciziei Curții de APEL CONSTANȚA.
Faptul că Statul Român a fost obligat la plata unor despăgubiri pentru spațiile înstrăinate unor cumpărători de bună credință (u și ) nu reprezintă o situație în care "s-a dat ceea ce nu s-a cerut".
Instanța de recurs, în mod corect a făcut referire la jurisprudența CEDO și la principiile de drept interne ce s-au avut în vedere în rezolvarea acțiunii în revendicare.
Acordându-i reclamantei o despăgubire valorică pentru cele două apartamente (contractul de vânzare-cumpărare nr. 224/1974 și contractul de vânzare-cumpărare nr. 28523/1997), instanța de recurs a ținut seama că aceste bunuri nu mai pot fi restituite în natură și, pentru echitate, pentru ca reclamanta să nu fie frustată în legătură cu dreptul de proprietate, aprecierea este corectă cu privire la despăgubiri.
Cu privire la terenul înstrăinat prin contractul de vânzare-cumpărare nr. 28523/1997, din care 60, au fost ulterior închiriați lui prin contract de închiriere cu C, instanța de recurs a reținut în mod corect că prin decizia civilă nr. 126/C din 15 octombrie 2003 Curtea de APEL CONSTANȚA, în apel, a dispus obligarea lui să restituie acest teren închiriat, iar instanța de recurs după casare, a dispus ca instanța de apel să reanalizeze această problemă și cu ocazia rejudecării apelului, în limita casării, instanța de apel a reținut că terenul de 60 face parte din terenul imobilului fostă proprietate a reclamantei, situat în C,-, imobil preluat fără titlu, dispunând restituirea în natură a acestui bun.
Reclamantei i s-a recunoscut, prin decizia instanței de recurs, dreptul asupra unei suprafețe de teren indiviz de 455, deținut de Municipiul C, iar diferența de 105 este proprietatea indiviză a lui.
Acțiunea inițială a reclamantei a avut ca temei juridic dispozițiile art. 480 Cod civil, instanțele procedând în mod corect la compararea titlurilor.
Obligarea Statului Român la plata unor despăgubiri pentru suprafața indiviză de 105 s-a făcut în mod corect ținând seama că cele două contracte de vânzare-cumpărare nr. 224/1974 și nr. 28523/1997, au fost încheiate cu bună credință.
În raport de considerentele arătate mai sus, se apreciază că dispozițiile art. 322 pct.2 Cod procedură civilă nu sunt îndeplinite și, în raport de cele arătate mai sus, cererea de revizuire este nefondată, urmând a fi respinsă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge excepția ca nefondată.
Respinge ca nefondată, cererea de revizuire formulată de revizuienta, prin, cu domiciliul în C-, -Z 17,.14, județul C, în contradictoriu cu intimații, domiciliat în C-, județul C, CONSILIUL LOCAL, MUNICIPIUL C PRIN PRIMAR, ambii cu sediul în C,-, județul C, domiciliată în C,-, județul C, domiciliat în C,-, județul C, cu sediul în C, b-dul 1 - nr.21, -.18, parter, județul C, STATUL ROMÂN PRIN MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, cu sediul în B,-, sector 5 și reprezentat prin, cu sediul în C, b-dul -, nr. 18, domiciliat în C,-, județul C, domiciliat în C,-, județul C, împotriva deciziei civile nr. 520/C din 03 decembrie 2007, pronunțată de Curtea de APEL CONSTANȚA în dosarul nr-.
Obligă pe revizuienți către la 714 lei cheltuieli de judecată și către u și la 1000 lei, cheltuieli de judecată.
Respinge cererea de cheltuieli de judecată, formulată de C, ca nedovedită.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 18 februarie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
- - - -
- -
Grefier,
- -
Red.dec.520/C/2007: jud.
Red.hot.revizuire jud.: /29.02.2008
gref.AB/2 ex./14.03.2008
Președinte:Paulina GeorgescuJudecători:Paulina Georgescu, Vanghelița Tase, Eleonora Spiridon
