Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 670/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
INSTANȚĂ DE RECURS
DECIZIE Nr.670
Ședința publică de la 21 mai 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Tatiana Rădulescu
JUDECĂTOR 2: Costinela Sălan
JUDECĂTOR 3: Paraschiva Belulescu Grefier: - - - -
*****
Pe rol, judecarea recV. declarat de reclamantul împotriva deciziei civile nr.591 din 23 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr- și sentinței civile nr.4120 din 28 noiembrie 2008 pronunțată de Judecătoria Tg.Cărbunești în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul pârât escu, având ca obiect revendicare imobiliară.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, a răspuns recurentul reclamant și intimatul pârât escu, prin procurator escu.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care a învederat instanței faptul că recursul este declarat în termen, motivat, timbrat, iar procurator escu, pentru intimatul pârât a depus procură generală judiciară și întâmpinare, după care;
Recurentul reclamant a solicitat încuviințarea completării probatoriului administrat în cauză cu efectuarea unei contraexpertize tehnice de specialitate, în care să se stabilească adevărata linie de hotar, conform actelor de proprietate.
Curtea respinge ca inadmisibilă cererea formulată de recurentul reclamant, având în vedere că, potrivit art.3054Cod procedură civilă, în recurs nu se pot produce probe noi, cu excepția înscrisurilor.
Instanța, constatând că nu mai sunt cereri de formulat și excepții de invocat, a apreciat cauza în stare de soluționare și a acordat cuvântul asupra recV. de față, punându-i în vedere procuratorului intimatul pârât că, în raport de dispozițiile art. 68 alin. 4 Cod procedură civilă, nu poate depune decât concluzii scrise.
Recurentul reclamant solicită admiterea recV. conform motivelor scrise, casarea ambelor hotărâri și trimiterea cauzei spre rejudecare.
Procurator escu, pentru intimatul pârât escu, arată că va depune concluzii scrise, în raport de care solicită respingerea recV.
CURTEA
Asupra recV. de față;
Prin acțiunea înregistrată sub nr- la Judecătoria Tg.Cărbunești, reclamantul a chemat în judecată pe pârâtul escu, solicitând ca prin sentința ce se va pronunța să se stabilească linia de hotar dintre proprietățile părților, să fie obligat pârâtul să-i lase în deplină proprietate terenul ocupat și să-și ridice gardul amplasat necorespunzător, iar în caz de refuz să fie autorizat reclamantul să efectueze această lucrare pe cheltuiala pârâtului.
Prin sentința civilă nr.4120 din 28.11.2008 pronunțată de Judecătoria Tg-Cărbunești în dosarul nr-, a fost respinsă excepția autorității de lucru judecat.
A fost admisă în parte acțiunea formulată de reclamantul, împotriva pârâtului escu.
S-a stabilit linia de hotar dintre proprietățile părților ca fiind linia reprezentată de amplasamentul actual al gardurilor din plasă de sârmă și lemn, ce despart proprietățile părților, edificate de pârât pe lungimea de 44,32, din drumul sătesc de la est.
Au fost respinse capetele de cerere, având ca obiect revendicare și obligație de a face.
S-a reținut că părțile dețin terenuri învecinate în comuna, sat, județul G, între acestea existând un litigiu pe porțiunea dinspre vest a terenurilor, unde pârâtul a amplasat gard, așa cum a precizat reclamantul în cererea de chemare în judecată.
Că, din raportul de expertiză întocmit în cauză de expert tehnic, a rezultat că pârâtul nu a ocupat prin amplasarea gardului din terenul reclamantului, respectând forma și dimensiunile terenurilor, reclamantul având în teren lățimea menționată în actele de reconstituire, iar linia de hotar este materializată de gardul despărțitor existent între proprietățile părților edificat de pârât pe porțiunea de vest a terenurilor, gardul despărțitor fiind edificat de reclamant.
A mai reținut instanța că excepția autorității de lucru judecat invocată de către pârât prin întâmpinarea depusă la dosar nu este întemeiată, în speță nefiind întrunite cerințele dispozițiilor art.1201 Cod procedură civilă, respectiv cele ale triplei identități.
Împotriva sentinței a declarat apel reclamantul, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.
A arătat că prima instanță a considerat în mod eronat că gardul ce desparte proprietatea sa de cea a pârâtului constituie mejdina dintre proprietăți, aceasta întrucât linia de hotar trebuie să fie dreaptă și curbă, așa cum a fixat-o instanța, iar pârâtul prin edificarea gardului a ocupat și o porțiune din terenul proprietatea sa.
A precizat că, deși a formulat obiecțiuni la raportul de expertiză, nu s-a ținut cont de acestea și nici nu i-a fost încuviințată o contraexpertiză așa cum a solicitat, pentru a se stabili corect linia de hotar conform actelor de proprietate pe care le deține.
Prin decizia civilă nr.59 din 23 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, s-a respins ca nefondat apelul declarat de apelantul reclamant.
S-a reținut că fiind identificat și măsurat terenul în litigiu prin expertiza efectuată în cauză, care a avut în vedere actele de proprietate emise părților, precum și punerea în posesie a acestora, s-a stabilit că atât apelantul reclamant cât și intimatul pârât dețin terenurile pe suprafețele care le-au fost reconstituite, pârâtul neocupând vreo porțiune de teren de la reclamant prin edificarea gardului, gard care constituie delimitarea corectă a proprietăților părților.
Tribunalul a mai reținut că prima instanță în mod corect a respins obiecțiunile la raportul de expertiză formulate de reclamant, întrucât expertul s-a conformat obiectivelor dispuse răspunzând la acestea, iar efectuarea unei noi expertize nu se justifică așa cum s-a precizat anterior, expertul făcând o identificare a suprafețelor raportată la actele de proprietate deținute de către acestea și rezultând că fiecare deține terenurile conform actelor de punere în posesie.
Împotriva ambelor hotărâri în termen legal a declarat recurs reclamantul, criticându-le pentru nelegalitate și netemeinicie.
A susținut că expertiza întocmită la instanța de fond de expert s-a realizat în raport de obiectivele stabilite de instanță, dar și în raport de o serie de alte obiective ce nu i-au fost trasate acestuia.
A arătat că în funcție de aceste obiective, expertul a concluzionat greșit că linia de hotar dintre proprietățile părților este gardul pârâtului și că acesta nu ocupă din terenul proprietatea reclamantului.
A susținut de asemenea că, a formulat obiecțiuni la raportul de expertiză atât în scris cât și verbal și a solicitat efectuarea unei contraexpertize, cerere pe care instanța a respins-o în mod nejustificat.
A solicitat efectuarea în calea de atac a rec a unei contraexpertize prin care să se stabilească adevărata linie de hotar în raport de actele de proprietate ale părților și dacă pârâtul ocupă teren din proprietatea reclamantului.
Recursul este nefondat.
Examinând lucrările dosarului, se constată că în cauză nu subzistă nici unul dintre motivele de casare sau modificare prevăzute de art. 304 pct. 1 - 9 Cod pr. civilă, hotărârile recurate nefiind afectate de nelegalitate.
Criticile formulate de recurentul reclamant vizează în principal modalitatea de efectuare a raportului de expertiză la instanța de fond de expertul, sub aspectul măsurătorilor efectuate de expert și a stabilirii liniei de hotar dintre proprietățile părților.
În același timp, recurentul critică raportul de expertiză, susținând că la întocmirea acestuia au fost avute în vedere alte obiective decât cele stabilite de instanța de judecată.
Această ultimă susținere este neîntemeiată, deoarece expertiza de specialitate întocmită la instanța de fond s-a făcut pe baza obiectivelor stabilite prin încheierea din 13 iunie 2008, expertul raportându-se strict la aceste obiective, fără a depăși limitele trasate de instanță pentru întocmirea lucrării.
Așadar, nu se poate reține că raportul de expertiză efectuat la fond s-a făcut cu încălcarea dispozițiilor art. 201 alin. 1 Cod pr. civilă, critica de nelegalitate formulată de recurentul reclamant sub acest aspect, fiind neîntemeiată.
Susținerile recurentului bazate pe măsurătorile efectuate de expert și implicit stabilirea liniei de hotar dintre proprietățile părților, țin de netemeinicia hotărârilor recurate și nu pot face obiect de cenzură pentru instanța de recurs, întrucât prin abrogarea dispozițiilor art.304 pct. 11 Cod pr. civilă, în prezent nu există temei legal pentru exercitarea controlului judiciar.
În ceea ce privește critica formulată de recurentul reclamant cu privire la respingerea cererii pentru efectuarea unei contraexpertize, Curtea constată de asemenea că este nefondată.
Din lucrările dosarului rezultă că la prima instanță cu ocazia dezbaterilor pe fond, recurentul reclamant nu a solicitat efectuarea unei contraexpertize, insistând numai asupra obiecțiunilor la raportul de expertiză întocmit de expertul.
Este adevărat că prin cererea depusă la fila 78 din dosarul de fond cuprinzând obiecțiunile la raportul de expertiză, acesta a solicitat o altă expertiză tehnică însă, în ședința din 28 noiembrie 2008 nu a mai reiterat această cerere, susținând numai obiecțiunile la raportul de expertiză.
În condițiile în care nu s-a formulat cerere pentru contraexpertiză, instanța nu se putea pronunța asupra a ceea ce nu s-a cerut.
Nici în apel reclamantul nu a insistat în cererea privind efectuarea unei contraexpertize, deoarece cererea invocată în finalul motivelor de apel nu a mai fost susținută la termenul din 23 februarie 2009, când apelantul reclamant a solicitat judecarea apelului și schimbarea sentinței în sensul stabilirii în linie dreaptă a hotarului ce desparte proprietățile celor două părți.
În atare situație, criticile recurentului cu privire la respingerea în mod nejustificat a cererii sale privind efectuarea unei contraexpertize sunt neîntemeiate și urmează a fi înlăturate.
Pentru considerentele expuse, recursul declarat de reclamant este nefondat și în baza art. 312 alin. 1 Cod pr. civilă urmează a fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de recurentul reclamant împotriva deciziei civile nr.591 din 23 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr- și sentinței civile nr.4120 din 28 noiembrie 2008 pronunțată de Judecătoria Tg.Cărbunești în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul pârât escu.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 21 mai 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - - |
Red.Judec.-
Tehn./2 ex.
27.05.2009
Jud.fond
Jud.apel
Președinte:Tatiana RădulescuJudecători:Tatiana Rădulescu, Costinela Sălan, Paraschiva Belulescu
