Obligația de a face. Decizia 874/2009. Curtea de Apel Ploiesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI

SECȚIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DOSAR NR-

DECIZIA NR. 874

Ședința publică din data de 10 noiembrie 2009.

PREȘEDINTE: Panait Marilena

JUDECĂTOR 2: Marin Eliza

JUDECĂTOR 3: Gherasim Elisabeta

Grefier - - -

Pe rol fiind judecarea recursului declarat de reclamanții, ambii cu domiciliul în P,-,. 112,. A,. 33, județul P și prin G cu domiciliul în P,-, - 11,.31, județul P împotriva deciziei civile 253/1 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu pârâta, domiciliată în V de M,-, - 6. A,. 14, județul

Cerere de recurs timbrată cu taxă judiciară de tim bru în cuantum de 20,00 lei conform chitanței fiscale cu nr. -/2009, timbru judiciar de 0,15 lei, atașate și anulate la dosar.

La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurenții-reclamanți, G personal și asistați de G, intimata-pârâtă.

Procedura îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

G având cuvântul arată că alte cereri nu mai are de formulat.

Intimata-pârâtă având cuvântul arată că alte cereri nu mai are de formulat.

Curtea ia act că alte cereri nu mai sunt de formulat și față de actele și lucrările dosarului constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.

G având cuvântul arată că în opinia sa, instanța de apel nu a făcut o judicioasă cercetare a probelor administrate în cauză. Mai mult decât atât, recurenții au solicitat completarea probatoriilor cu o nouă expertiză tehnică, dar instanța a respins această cerere ca nefondată.

Mai precizează G că susținerea instanței că din cauza proastei administrări a imobilului recurenților au rezultat degradările de care s-a făcut vorbire în acțiune nu este reală, întrucât degradările aflate în apartamentul reclamanților se află pe pereții interiori și nu pot proveni de la recurenți. Mai arată că prin pereții interiori de la sufragerie nu trec conducte de apă, așa încât apa infiltrată în aceștia nu poate proveni decât de deasupra.

Mai susține G că ulterior introducerii acțiunii, degradările s-au accentuat ca urmare a altor inundații, fapt consemnat într-un proces verbal întocmit de președintele Asociației de proprietari și de administratorul blocului.

Recurenții-reclamanți au solicitat refacerea expertizei deoarece la momentul la care expertul a fost prezent, deși reclamanții au solicitat să fie prezent din partea lor un reprezentant întrucât recurenții sunt nevăzători și nu puteau asistat în mod obiectiv la expertiză, dar acesta a refuzat în mod nejustificat, fapt care le-a creat recurenților suspiciuni cu privire la corectitudinea expertului.

Solicită admiterea recursului, casarea deciziei atacate cu trimiterea cauzei spre rejudecare la același tribunal pentru administrarea de probe noi. În subsidiar solicită admiterea recursului, modificarea deciziei atacate și pe fond admiterea acțiunii.

Intimata-pârâtă având cuvântul solicită respingerea recursului ca nefondat.

CURTEA,

Asupra recursului civil de față:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Ploiești sub nr. 5002/2006 reclamanții G și au chemat în judecată pe pârâta, solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să o oblige pe aceasta la efectuarea reparațiilor la imobilul proprietatea sa din P,-,. 112,. A,. 8,. 37, jud.

În motivarea cererii reclamanții au arătat că prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 360/2005 au devenit proprietarii apartamentului din P,-,. 112,. A,. 8,. 33, jud.

Au mai precizat reclamanții că încă înainte de a se muta în imobil au constatat că B, tavanul bucătăriei, pereții și tavanul uneia dintre loji și unul din pereții dormitorului necesitau ample reparații, exclusiv din cauza apei ce se infiltra din terasa pârâtei.

Au mai precizat reclamanții că deși au solicitat pârâtei să contribuie la reparații, nu numai că aceasta nu i-a ajutat dar nu a făcut nici măcar reparațiile absolut necesare, astfel încât au fost nevoiți să efectueze lucrări în mai multe rânduri, iar degradarea apartamentului se accentuează.

Aceste degradări pun în pericol sănătatea reclamanților și a fiicei lor.

La termenul de judecată din data de 04.09.2006 reclamanții și-au precizat obiectul cererii de chemare în judecată în sensul că pretențiile solicitate de la pârâtă sunt în cuantum de 3000 lei reprezentând contravaloarea manoperei și a materialelor, sumă cheltuită în cursul anului 2005 pentru reducerea efectelor degradării apartamentului datorată infiltrațiilor de apă de la terasa pârâtei.

Pârâta a formulat întâmpinare prin care a arătat că nu folosește apartamentul care se învecinează cu cel al reclamanților în sensul locuirii efective în acesta, iar din anul 2001 de când deține bunul nu a avut probleme cu foștii proprietari.

A mai precizat pârâta că balconul de la care reclamanții susțin că se infiltrează apa este închis, conform unei autorizații de construire cu respectarea documentației tehnice și este prevăzut cu un sistem de scurgere care face practic imposibilă infiltrarea apei.

Mai mult decât atât, așa cum a rezultat din acțiunea introductivă reclamanții au cumpărat apartamentul în ianuarie 2005, urmând a executa în aceiași perioadă lucrări de îmbunătățire, iar infiltrațiile, mucegaiul și igrasia nu pot fi decât consecința lucrărilor efectuate în timpul iernii.

Prin sentința civilă nr. 210/10.01.2007 a Judecătoriei Ploiești, s-a respins ca neîntemeiată acțiunea reclamanților.

Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că reclamanții sunt proprietarii apartamentului cu nr.33 situat în P,-,.112,.A,.8, așa cum a rezultat și din contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr.360 din 25.01.2005 de Biroul Notarilor Publici Asociați și -, iar la rândul său pârâta este proprietara apartamentului cu nr.37, situat în P,-,.112,.A,.9, așa cum a rezultat și din contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr.2344 din 25.07.2001 de Biroul Notarului Public.

A mai reținut instanța de fond că pârâta nu locuiește în apartamentul din P, aceasta locuind în realitate în orașul V de

Potrivit raportului de expertiză constructor ing. la interiorul balconului pârâtei nu s-au constatat infiltrații de apă pe pereți sau pe pardoseala din mozaic, zona fiind complet uscată.

Cu ocazia efectuării expertizei s-a efectuat proba prin turnare de apă la sifonul de pardoseală amplasat pe balcon constatându-se că apa s-a scurs în mod normal și nu s-au produs infiltrații în zona bucătăriei reclamanților.

De altfel, perimetrul de închidere al balconului pârâtei este un parapet de beton peste care s-a executat o închidere din profile metalice și geam spre exterior, iar la interiorul închiderii s-a montat prin lipire polistiren expandat placat cu rețea din împletitură de sticlă și glet pentru rigips.

Expertiza a concluzionat că nu s-a putut stabili că aceste degradări au fost cauzate din vina pârâtei.

Prima instanță nu a avut în vedere depozițiile martorilor audiați în cauză la propunerea reclamanților, întrucât, pe de o parte acestea nu s-au coroborat cu restul materialului probator administrat în cauză, iar pe de altă parte conțin susțineri contradictorii.

Împotriva acestei sentințe, în termen legal, au declarat apel reclamanții, susținând în esență că apartamentul lor este situat sub apartamentul intimatei și prezintă degradări care nu au putut fi contestate și care în mod logic nu s-au putut datora decât unei proaste administrări a apartamentului intimatei.

S-a mai arătat că apelanții au formulat obiecțiuni la expertiză dar în mod greșit instanța le-a respins, deși expertul avea obligația să verifice toate instalațiile din apartamentul intimatei.

De asemenea, s-a mai solicitat efectuarea unei noi expertize care să stabilească cu certitudine degradările și cauza producerii lor.

Tribunalul Prahova, prin decizia civilă nr. 253 din 1 aprilie 2009, constatat că apelul este nefondat, reținând că instanța de fond a apreciat în mod corect că reclamanții sunt proprietarii apartamentului cu nr. 33 situat în P,-,.112,.A,.8, iar la rândul său pârâta este proprietara apartamentului cu nr.37, situat în P,-,.112,.A,.9, însă nu locuiește în apartamentul din P, ci în orașul V de

În cauză s-a efectuat un raport de expertiză tehnică, nr. 1410/2006, expertul deplasându-se efectiv la apartamentele părților, ocazie cu care a constatat că apartamentul reclamaților prezintă anumite degradări, însă nu sunt majore, ci în mici și izolate.

Tribunalul a reținut astfel că la bucătăria reclamaților, la masca de protecție a unor coloane de scurgere s-a produs o mică în colțul perpendicular pe peretele exterior al bucătăriei, zonă în care este amplasată și o gură de aerisire și ventilație; pe peretele exterior al dormitorului există mai multe, care nu sunt umede, în izolate, iar pe tavanul camerei în jumătatea de suprafață dintre peretele exterior s-au produs în izolate; în privința balcoanelor, pereții acestora sunt placați cu lambriu de culoare maro, tavanul este placat cu polistiren ornamental șu nu prezintă degradări.

În privința garsonierei pârâtei, la balconul acesteia s-a executat o închidere din profile metalice și geam spre exterior, la interiorul închiderii s-a montat prin lipire polistiren expandat placat cu rețea de împâslitură de sticlă și glet pentru rigips. La interiorul acestui balcon nu s-au constatat infiltrații de apă pe pereți sau pe pardoseala din mozaic, zona fiind complet uscată.

De asemenea, expertul a procedat la efectuarea unei probe prin turnare de apă la sifonul din pardoseală amplasat pe balcon, constatându-se că apa se scurge în mod normal și nu se produc infiltrații în zona bucătăriei reclamanților.

Expertul a concluzionat, coroborând stadiul actual constatat la garsoniera pârâtei cu degradările constatate la apartamentul reclamanților, că degradările nu au fost cauzate din vina pârâtei.

De asemenea, nici din declarațiile martorilor audiați nu s-a putut trage concluzia că degradările apartamentului reclamanților s-au datorat comportamentului neglijent al pârâtei.

Tribunalul a constatat că într-adevăr expertul cauzei a răspuns tuturor obiectivelor stabilite de instanță, iar efectuarea unei noi expertize nu s-a impus în fața instanței de apel, motiv pentru care a respins cererea de suplimentare a probatoriilor.

În plus, s-a observat că în cauză expertul a efectuat constatări personale cu privire la starea apartamentelor în litigiu, susținerile reclamaților în sensul că apartamentul ar prezenta în realitate alte degradări nu au putut fi primite, nu au existat indicii că expertul ar fi comis infracțiunea de mărturie mincinoasă, apelanții de altfel nici nu au formulat plângere penală împotriva expertului.

În mod corect a fost interpretat de către judecătorul fondului materialul probator administrat în cauză, astfel încât tribunalul a respins apelul formulat în cauză, ca nefondat.

Împotriva sus menționatei decizii au declarat recurs reclamanții și G, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei atacate cu consecința trimiterii cauzei spre rejudecare la același tribunal pentru administrarea de probe noi. În subsidiar au solicitat admiterea recursului, modificarea deciziei recurate și pe fond admiterea acțiunii.

Au susținut în esență recurenții prin G că în opinia lor, instanța de apel nu a făcut o judicioasă cercetare a probelor administrate în cauză. Mai mult decât atât, recurenții au solicitat completarea probatoriilor cu o nouă expertiză tehnică, dar instanța a respins această cerere ca nefondată.

Au mai precizat recurenții prin G că susținerea instanței că din cauza proastei administrări a imobilului recurenților au rezultat degradările de care s-a făcut vorbire în acțiune nu este reală, întrucât degradările aflate în apartamentul reclamanților se află pe pereții interiori și nu pot proveni de la recurenți. Mai arată că prin pereții interiori de la sufragerie nu trec conducte de apă, așa încât apa infiltrată în aceștia nu poate proveni decât de deasupra.

A mai susținut susține G că ulterior introducerii acțiunii, degradările s-au accentuat ca urmare a altor inundații, fapt consemnat într-un proces verbal întocmit de președintele Asociației de Proprietari și de administratorul blocului.

Recurenții-reclamanți au solicitat refacerea expertizei deoarece la momentul la care expertul a fost prezent, deși reclamanții au solicitat să fie prezent din partea lor un reprezentant întrucât recurenții sunt nevăzători și nu puteau asistat în mod obiectiv la expertiză, dar acesta a refuzat în mod nejustificat, fapt care le-a creat recurenților suspiciuni cu privire la corectitudinea expertului.

S-a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei atacate cu trimiterea cauzei spre rejudecare la același tribunal pentru administrarea de probe noi. În subsidiar solicită admiterea recursului, modificarea deciziei atacate și pe fond admiterea acțiunii.

Intimata-pârâtă a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Curtea, examinând decizia atacată prin prisma criticilor formulat, a actelor și lucrărilor dosarului,dar și a normelor legale incidente în soluționarea cauzei, conform art. 304 rap. la art. 312 alin.1 Cod procedură civilă, va admite recursul pentru următoarele considerente:

În opinia curții cele două instanțe nu au manifestat rol activ, ignorând prevederile art. 129 Cod procedură civilă, mai exact nu au efectuat o cercetare judecătorească prin administrarea probelor concludente în speța dedusă judecății.

Cei doi recurenți, nevăzători, prin au solicitat justificat completarea probelor în apel, mai ales că obiecțiunile la raportul de expertiză au fost respinse de instanța de fond. Practic aceștia deși prezenți la efectuarea expertizei, nefiind însoțiți de un reprezentant care să le explice exact ce se consemnează în raportul de expertiză, echivalează cu neconvocarea la data și locul în care s-a întocmit lucrarea.

Este cu atât mai surprinzător acest lucru cu cât, recurenții au solicitat acest lucru avizându-l pe expert de handicapul lor, însă nu au fost luați în seamă.

Efectuarea unei alte expertize cu ocazia rejudecării se impune, cu atât mai mult cu cât, din procesul verbal întocmit de administratorul blocului rezultă că urmare altor inundații, degradările s-au accentuat, iar acestea se află pe pereții interiori ai apartamentului recurenților și este posibil ca într-adevăr infiltrările să vină de deasupra imobilului, mai ales că prin pereții din sufrageria apartamentului nu trec conducte de apă.

Așadar, curtea apreciază că se impune suplimentarea probelor de către tribunal și cercetarea mai judicioasă a celor deja administrate, la eventuala expertiză sau refacere a acesteia, recurenții să fie însoțiți de o persoană, având în vedere că sunt nevăzători grad I, prezența lor să fie obiectivă și nu formală cum s-a întâmplat cu ocazia efectuării primei expertize.

Concluzionând, curtea conform prev. art. 304 rap. la art. 312 alin.1 Cod procedură civilă, va admite recursul, va casa decizia și va trimite cauze spre rejudecare la același tribunal care nu a dat eficiență prevederilor art. 295 Cod procedură civilă suplimentând probele în apel, așa cum au solicitat recurenții.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat de reclamanții, ambii cu domiciliul în P,-,. 112,. A,. 33, județul P și prin G cu domiciliul în P,-, - 11,.31, județul P împotriva deciziei civile 253/1 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu pârâta, domiciliată în V de M,-, - 6. A,. 14, județul

Casează decizia civilă nr. 253/1 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova și trimite cauza spre rejudecare la același tribunal.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi, 10 noiembrie 2009.

Președinte, Judecători,

- - - - - -

Grefier,

- -

Red./

Tehnored./grefier CM

5 ex./ 23 nov. 2009

5002/2006- Judecătoria Ploiești

a-- Tribunalul Prahova

Operator de date cu caracter personal

Nr. notificare 3120

Președinte:Panait Marilena
Judecători:Panait Marilena, Marin Eliza, Gherasim Elisabeta

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Obligația de a face. Decizia 874/2009. Curtea de Apel Ploiesti