Obligație de a face. Decizia 12/2010. Curtea de Apel Craiova

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA I CIVILĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DECIZIE Nr. 12

Ședința publică de la 12 Ianuarie 2010

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Alexandrina Marica

JUDECĂTOR 2: Dan Spânu

JUDECĂTOR 3: Emilian Lupean

Grefier: - - -

Pe rol judecarea recursului formulat de pârâta SC MONTAJ 1 SA C împotriva deciziei civile nr. 83 din data de 6 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul Dolj în dosar nr- și a sentinței civile nr. 6708 din data de 2 mai 2008 pronunțată de Judecătoria Craiova în dosar nr-, în contradictoriu cu intimatul reclamant, având ca obiect obligație de a face.

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns intimatul reclamant, personal și asistat de avocat S., lipsind recurenta pârâtă SC MONTAJ 1 SA

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care a învederat instanței cererea de repunere pe rol a cauzei formulată de intimatul reclamant, după care;

Instanța, față de referatul grefierului de ședință și având în vedere dispozițiile art. 245 Cod procedură civilă repune cauza pe rol.

Constatând că nu au mai fost cereri de formulat sau excepții de invocat, instanța a apreciat cauza în stare de soluționare și a acordat cuvântul asupra recursului de față.

Avocat S. pentru intimatul reclamant, a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârilor atacate ca fiind temeinice și legale.

CURTEA

Prin acțiunea formulată la 03.01.2008 reclamantul a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța, să fie obligată pârâta să vândă în condițiile Legii 85/1992 locuința situată în C,-, cămin 1, camera 120,

În motivare, s-a arătat că reclamantul deține în calitate de chiriaș al pârâtei o locuință, fostă proprietate de stat. Aceasta locuință este situată în C,-, cămin 1, camera 120, D și este compusă dintr-o cameră, iar B, vestibulul, grupul sanitar și bucătăria sunt comune. Precizează că, deținând în calitate de chiriaș locuința sus-menționată, are dreptul de aoc umpăra și, în mod corelativ, pârâta are obligația de a i-o vinde, din moment ce a înțeles să-și exercite dreptul legal prevăzut de lege.

La 08.02.2008 pârâta a formulat întâmpinare, solicitând respingerea acțiunii, arătând ca SC MONTAJ 1 SA C deține căminul de nefamiliști nr. 1 din- de la înființare. În anul 1991, atunci când fostul de Generală Montaj () D, a fost reorganizat, din această reorganizare au rezultat 5 societăți. Căminul de nefamiliști a fost construit în anii 1960 din fondurile proprii ale, împreună cu alte 4 cămine și o cantină, în ele fiind cazați angajații întreprinderii.

În toamna anului 2007 Consiliul de Administrație al societății a luat hotărârea de a vinde camerele, cu respectarea dreptului de preempțiune al chiriașilor. În acest sens s-a încheiat un contract cu o societate de experți evaluatori autorizați care au expertizat si evaluat camerele, in baza prevederilor Decretului-Lege nr. 61/1990, ale Legii 85/1992, ale Legii 70/1994. Astfel, prețul stabilit de către societatea respectivă și acceptat de care pârâta proprietar nu reprezintă prețul de circulație de pe piața imobiliară, ci un preț fixat în mod independent.

Prin sentința civilă nr.6708 din 2 mai 2008, pronunțată de Judecătoria Craiova, în dosarul nr-, fost admisă acțiunea civilă formulată de reclamantul,în contradictoriu cu pârâta SC MONTAJ 1 SA

A fost obligată pârâta să vândă reclamantului în condițiile Legii Nr. 85/1992, imobilul situat în C,-, cămin 1, camera 120, județul

A fost obligată pârâta la plata către reclamant a sumei de 1082 lei cheltuieli de judecată.

Pentru se pronunța astfel, instanța reținut că părțile au încheiat un contract de închiriere în formă scrisă,respectiv contractul nr. 435/15.03.2006, pe o perioadă de 6 luni, contract ce a expirat la data de 15.09.2006. După această dată reclamantul a conținut să locuiască în imobil și să plătească chirie (astfel cum reiese din chitanța nr. -/16.11.2007), fără ca pârâta proprietar să se opună. Astfel instanța reține că raporturile locative dintre părți au fost reînnoite tacit prin acordul lor, fiind în vigoare și la data formulării acțiunii.

Instanța mai reținut că prin decizia nr.5/2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție s-a stabilit că dispozițiile Legii nr. 85/1992 privind vânzarea de locuințe și spații cu altă destinație construite din fondurile statului și din fondurile unităților economice sau bugetare de stat, republicată, sunt aplicabile și în cazul contractelor de închiriere încheiate după data intrării în vigoarea acestui act normativ.

Instanța constat că sunt incidente dispozițiile legale mai sus menționate, respectiv reclamantul este titularul contractului de închiriere cu privire la locuința situată în Căminul nr.1, camera 120, iar locuința este construită înainte de anul 1990 din fondurile unităților de stat, astfel că instanța urmează să admită acțiunea să oblige pârâta să vândă reclamantului locuința ce o ocupă în calitate de chiriaș, motivat de inexistența refuzului pârâtei de a vinde locuința, însă la prețul stabilit prin raportul de expertiză tehnică întocmit în cauză, conform prevederilor Legii nr.85/1992 R.

Împotriva acestei sentințe declarat apel pârâta MONTAJ 1 C, criticând- pentru nelegalitate și netemeinicie.

În motivare, s-a susținut că, în conformitate cu dispozițiile art. 7 alin.1 din Legea nr.85/1992, coroborate cu dispozițiile Decretului -Lege nr.61/1990, locuințele construite din fondurile unităților economice sau bugetare de stat constituiau obiectul vânzării către chiriași, prima instanța neverificând calitatea de chiriaș a reclamantului, acesta nerespectând clauza prevăzută la art. 4 din contract, neachitând chiria de 11 luni ( 11 noiembrie 2007 - 30 septembrie 2008 ), fapt ce atrage rezilierea unilaterală a contractului.

Tribunalul Dolj prin decizia nr. 83/6.02.2009 a respins apelul declarat de pârâta MONTAJ 1 C cu sediul în C,- județul D, împotriva sentinței civile nr.6708/2 mai 2008, pronunțată de Judecătoria Craiova, în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamantul, domiciliat în C,-, cămin 1, camera 120, județul D, ca nefondat.

A obligat apelanta la plata către intimat, a sumei de 500 lei cheltuieli de judecată.

Pentru a se pronunța astfel, s-a reținut că la data introducerii acțiunii reclamantul deținea calitatea de chiriaș pentru a beneficia de dispozițiile art. 7 din Legea nr. 85/1992, și Decretul Lege nr. 61/1990, în condițiile în care a operat tacita relocațiune, dat fiind faptul că reclamantul a continuat să locuiască în imobil și să achite chiria și după expirarea termenului de închiriere.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâta SC Montaj SA C criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

În primul motiv de recurs s-a criticat decizia susținându-se că în mod greșit s-as respins cererea de suspendare a cauzei dat fiind faptul că în dosarul nr- se judecă însăși existența contractului de închiriere.

În cel de-al doilea motiv de recurs s-a invocat existența unor motive contradictorii arătându-se că instanța de apel a reținut pe de o parte inexistența refuzului și implicit acordul la vânzare, iar pe de altă parte a obligat recurenta cu toate că aceasta a fost de acord cu vânzarea.

Ultima critică din recurs vizează aplicarea greșită a dispozițiilor art. 2 din Decretul Lege nr. 61/1990 și art. 7 alin. 1 din Legea nr. 85/1992, susținând că imobilul în litigiu nu poate fi considerat locuință în sensul prevederilor legale, nefiind o unitate locativă de sine stătătoare în condițiile în care imobilul este compus dintr-o cameră, iar B, vestibulul și bucătăria sunt comune.

În ședința publică de la 30 iunie 2009 apărătorul recurentei pârâte a solicitat suspendarea judecării cauzei până la soluționarea definitivă și irevocabilă a acțiunii civile privind rezilierea contractului de închiriere, ce face obiectul prezentului litigiu.

Prin încheierea de ședință pronunțată la aceeași dată, instanța a dispus suspendarea judecării recursului în temeiul art. 244 alin. 1 Cod pr.civ. în raport de sentința civilă nr. 6600/16.aprilie 2009 pronunțată de Judecătoria Craiova în dosarul nr- privind reziliere contract de închiriere, până la soluționarea irevocabilă a acestei cauze.

La data de 25.11. 2009 intimatul reclamant, a formulat cerere de repunere pe rol a cauzei, atașând decizia civilă nr. 1694/7 oct. 2009 Tribunalului Dolj, privind soluționarea recursului declarat împotriva sentinței civile nr. 6600/16.04.2009 a Judecătoriei Craiova.

Recursul este nefondat.

Examinând decizia atacată în raport de motivele de recurs se constată că hotărârea s-a pronunțat cu aplicarea corectă a legii.

Potrivit dispozițiilor art. 1 din Legea nr. 85/1992 locuințele construite din fondurile statului pot fi cumpărate de titularii contractelor de închiriere cu plata integrală sau în rate a prețului, în condițiile Decretului lege nr. 61/1990 privind vânzarea de locuințe din fondurile statului către populație și ale prezentei legi.

Conform prevederilor art. 7 alin. 1 din Legea nr. 85/1992 republicată, locuințele construite din fondurile unităților economice sau bugetare de stat până la data intrării în vigoare a prezentei legi, altele decât locuințele de intervenție, vor fi vândute titularilor contractelor de închiriere la cererea acestora cu plata integrală sau în rate a prețului, în condițiile Decretului Lege nr. 61/1990 și ale prezentei legi.

Dispoziția înscrisă în art. 7 alin. 1 din lege, impune unităților economice sau bugetare de stat obligația de a nu refuza vânzarea acestor locuințe ori de câte ori titularii contractelor de închiriere solicită cumpărarea lor în exercitarea dreptului conferit de lege.

Prin contractul de închiriere nr. 435 /15.03.2006 încheiat între pârâta SC MONTAJ 1 SA C în calitate de proprietar locator și reclamantul în calitate de locatar, s-a prevăzut durata contractului de închiriere ca fiind de 6 luni, în perioada 15.03.2006 - 15.09.2006, la pct. 3.2. din contract, menționându-se că la expirarea termenului, contractul poate fi reînnoit cu acordul părților.

Instanțele au reținut întemeiat că raporturile locative dintre părți au fost reînnoite tacit prin acordul lor, în condițiile în care reclamantul a continuat să locuiască în imobil și să plătească chirie, după cum rezultă și din chitanța nr. -/16.11.2007, fără ca pârâta să se opună, operând astfel tacita locațiune.

Instanța a aplicat corect prevederile art. 7 alin 1 din Legea 85/1992 și prevederile Decretului Lege nr. 62/1990 în condițiile în care locuința în litigiu ce a făcut obiectul contractului de închiriere, a fost construită din fondurile unității economice pârâte, putând fi vândută reclamantului în calitate de titular al contractului de închiriere, cu privire la care, prin decizia din recurs nr. 1694/7.0ct. 2009 Tribunalului Doljs -a respins acțiunea precizată formulată de SC MONTAJ 1 SA C în contradictoriu cu pârâtul, având ca obiect rezilierea contractului de închiriere nr. 435/15.03.2006.

Sunt nefondate criticile din recurs referitoare la neîndeplinirea calității de locuință pentru spațiul locativ închiriat de reclamant, în raport de art.2 din Decretul Lege nr.61/1990, în condițiile în care nu s-a făcut dovada exceptării spațiului de locuit în litigiu, de la aplicativitatea prevederilor art.7 alin 1 din Legea nr.85/1992, în raport de care, locuința în litigiu poate fi vândută reclamantului, în calitate de titular al contractului de închiriere.

De altfel, aceasta reprezintă o critică nouă, ce nu poate fi formulată direct în recurs, în raport de art.316 Cod pr.civ. raportat la art.294 Cod pr.civ.

Față de considerentele expuse, constatând că nu s-a făcut dovada că hotărârea s-ar fi pronunțat cu aplicarea greșită a legii în sensul art. 304 pct. 9 Cod pr.civ. și nici dovada existenței unor motive contradictorii în sensul art. 304 pct. 7 Cod pr.civ. texte legale invocate în recurs, în temeiul art. 312 alin. 1 Cod pr.civ. se va respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtă.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondat recursul formulat de pârâta SC MONTAJ 1 SA C împotriva deciziei civile nr. 83 din data de 6 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul Dolj în dosar nr- și a sentinței civile nr. 6708 din data de 2 mai 2008 pronunțată de Judecătoria Craiova în dosar nr-, în contradictoriu cu intimatul reclamant.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de la 12 Ianuarie 2010

Președinte,

- -

Judecător,

- -

Judecător,

- -

Grefier,

- -

Red. Jud.

2 ex/27.01.2010

Tehnored. A:

Jud. fond

Jud. apel,

Președinte:Alexandrina Marica
Judecători:Alexandrina Marica, Dan Spânu, Emilian Lupean

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Obligație de a face. Decizia 12/2010. Curtea de Apel Craiova