Obligație de a face. Decizia 132/2008. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIE ȘTI SECȚIA CIVIL ȘI PENTRU CAUZE
DOSAR NR- CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA NR.132
Ședința public din data de 5 februarie 2008
PREȘEDINTE: Elisabeta Gherasim
Judector - - -
- - -
Grefier - - -
Pe rol fiind judecarea recursului formulat de reclamanții, toți cu domiciliul ales în P, Doamna nr.63, -.2, județ P, domiciliat în P,-,.2..A,.1, județ P împotriva deciziei civile nr. 672/12 noiembrie 2007, pronunțat de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu pârâta SC cu sediul în P,-, județ
La apelul nominal fcut în ședinț public au rspuns recurenții reclamanți, prin procurator potrivit procurilor nr. 86/5 ianuarie 2005 eliberat de Biroul Notarial P și nr. 1294/17 iulie 2003 depuse la dosar, asistat de avocat din Baroul d e Avocați P, potrivit împuternicirii avocațiale din data de 31.01.2008 depuse la dosar și intimatul pârât SC P reprezentat de avocat din cadrul Baroului P potrivit împuternicirii avocațiale nr.1/15.01.2008.
Procedura îndeplinit.
Recursul este timbrat cu suma de 25,00 lei reprezentând tax judiciar de timbru potrivit chitanței nr.14984/14 ianuarie 2008 și timbre judiciare în valoare de 0,30 lei, care au fost anulate și atașate la dosar.
S-a fcut referatul cauzei de ctre grefierul de ședinț, dup care:
Prțile, având pe rând cuvântul prin aprtori, arat c alte cereri nu mai au de formulat și solicit cuvântul în dezbateri.
Curtea ia act de declarațiile prților prin aprtori, constat cauza în stare de judecat și acord cuvântul în dezbateri.
Avocat având cuvântul pentru recurenții-reclamanți, arat c hotrârile pronunțate de instanțele anterioare sunt nelegale.
Mai arat c instanța de fond a soluționat cauza pe cale de excepție, fr a pune în discuția prților acest incident procedural, înclcându-se astfel principiul contradictorialitții, iar acțiunea a fost respins cu motivarea c pârâta a dobândit servitutea de vedere pe calea uzucapiunii de lung durat.
De asemenea, precizeaz c pe fondul cauzei pârâta nu a formulat o cerere prin care s cear joncțiunea posesiilor, iar dreptul de dispoziție al reclamanților a fost dobândit și valorificat numai dup rmânerea definitiv a sentinței civile nr.13314/1997.
Apreciaz c instanța de apel în mod greșit a respins apelul declarat, reținând c "excepția este irelevant" și nu a artat în ce modalitate au fost respectate normele procedurale, fapt ce echivaleaz cu o nepronunțare pe motivul de apel formulat.
Arat în continuare c imobilul reclamanților a fost preluat de stat fr titlu, ceea ce înseamn c aceștia nu au pierdut niciodat calitatea de proprietari avut la data prelurii, pe care îns o exercit dup primirea hotrârii judectorești de restituire.
Susține c terenul pe care sunt amplasate construcțiile pârâtei a fost transmis doar cu titlu de folosinț de fostul Comitet Executiv al Sfatului Popular al Regiunii P, societatea a început amenajarea atelierelor pe baza unei autorizații provizorii, iar actuala construcție a pârâtei este alta decât cea pentru care a existat autorizația provizorie, fiind deci o construcție realizat fr autorizație.
Precizeaz c ferestrele au vedere și deschidere direct ctre proprietatea recurenților-pârâți, și astfel se poate intra în curtea acestora.
Solicit admiterea recursului, casarea deciziei Tribunalului Prahova și modificarea în parte a sentinței Judec toriei Ploie ști, în sensul admiterii acțiunii reclamanților și menținerea dispozițiilor sentinței în ceea ce privește cererea reconvențional a pârâtei.
Depune concluzii scrise.
Avocat, având cuvântul pentru intimata-pârât SC P, arat c hotrârile pronunțate în cauz de instanțele anterioare sunt temeinice și legale.
Mai arat c ferestrele de vedere sunt vechi de peste 35 de ani și în prezent
s-au înlocuit cu armuri din sticl mat, construcția fiind în proces de renovare, aspect cunoscut de reclamanți.
Consider c este nefondat critica recurenților, potrivit creia pârâta nu a dobândit servitutea de vedere asupra imobilului proprietatea lor prin efectul uzucapiunii, deoarece nu ocup imobilul în litigiu de un interval de timp suficient de mare cât s îndeplineasc termenul de prescripție achizitiv, deși aceștia au cunoștinț de actele aflate în dosarul cauzei, potrivit crora s-a ridicat construcția cu ferestrele de vedere executate din anul 1961.
Referitor la cea de-a doua critic prin care se arat c pârâta nu a formulat o cerere de joncțiune a posesiilor, apreciaz c recurenții sunt de rea credinț, deoarece susținerea nu are nici o relevanț juridic, întrucât pârâta nu a fcut dovada c ar fi ocupat ea sau antecesorii si imobilul în litigiu.
În ceea ce privește cea de-a treia critic referitoare la situația juridic a reclamanților, arat c aceștia au fost recunoscuți ca proprietari ai imobilului abia prin sentința civil nr.13314/1997 a Judec toriei Ploie ști, iar pârâta nu și-a putut exercita prerogativele dreptului de proprietate înainte ca aceast sentinț s rmân definitiv și irevocabil, astfel c un eventual termen de prescripție achizitiv nu ar putea curge împotriva acesteia decât dup anul 1997.
Cu privire la susținerea recurenților potrivit creia cauza a fost soluționat pe cale de excepție, fr a se pune în discuția prților, arat c aceștia, luând cunoștinț de conținutul întâmpinrii și adresei 108/31.01.2007, au cunoscut punctul de vedere cu privire la faptul c servitutea de vedere a fost uzucapat de pârât, prțile
judecându-se în contradictoriu cu privire la acest aspect, astfel încât nu s-a înclcat principiul contradictorialitții.
Solicit respingerea recursului ca nefondat.
CURTEA:
Deliberând asupra recursului civil de faț, constat urmtoarele;
Prin cererea înregistrat la Judec toria Ploie ști sub nr- reclamanții, și au chemat în judecat civil pe pârâta SC P solicitând ca prin sentința ce se va pronunța s fie obligat s astupe ferestrele care au vedere spre terenul proprietatea reclamanților și se afl la o distanț sub limita prevzut de lege.
În motivarea acțiunii reclamanții au artat c sunt proprietarii imobilului situat în P,-, iar societatea pârât deține în proprietate imobilul alturat, ferestrele acestuia având vedere direct spre imobilul reclamanților și aflându-se sub limita prevzut de lege.
Prin întâmpinarea cerere reconvențional depus la dosar, pârâta a solicitat respingerea acțiunii, motivat de faptul c ferestrele la care se refer reclamanta dateaz ca și imobilul construcție de peste 45 de ani, astfel c servitutea de vedere este dobândit prin titlu și prin posesie mai mare de 30 de ani. A solicitat pârâta s se dispun grnițuirea proprietților prților și obligarea reclamanților de a le lsa liber terenul pe care l-au acaparat.
La 18 aprilie 2007 instanța din oficiu a invocat excepția lipsei calitții procesuale active a pârâtei în promovarea cererii de grnițuire formulat în cadrul cererii reconvenționale.
Dup administrarea probatoriilor, Judec toria Ploie știa pronunțat sentința civil nr.3475/18 aprilie 2007 prin care admițând excepția lipsei calitții procesuale active a pârâtei SC reclamant în cererea reconvențional, a respins cererea reconvențional a acesteia ca fiind formulat de o persoan fr calitate procesual activ.
A respins pe fond acțiunea formulat de reclamanți.
Pentru a hotrî astfel instanța a reținut c pârâta este proprietara imobilul situat lâng imobilul reclamanților în P,-, având doar drept de folosinț asupra acestuia, proprietar fiind Consiliul Local P, caz în care nu poate solicita grnițuirea proprietților prților, condiții în care excepția lipsei calitții procesuale active a pârâtei în cererea reconvențional este întemeiat.
Cât privește acțiunea, instanța a reținut c ferestrele practicate la imobilul pârâtei dateaz de când exist construcția, de peste 40 de ani, astfel c servitutea de vedere a fost uzucapat de pârât, reclamanții, care dețin imobilul în baza unei sentințe din anul 1997 neputând susține c termenul de 30 de ani a început s curg pentru ei de la acea dat, întrucât hotrârea judectoreasc ce constituie titlu de proprietate pentru ei este pronunțat în cadrul unei acțiuni în revendicare și așa cum s-a stabilit de jurisprudenț reclamanții sunt considerați ca nefiind vreodat deposedați de imobil, fiind proprietari de la momentul dobândirii acestuia, respectiv de la 20 aprilie 1950 fapt ce rezult și din sentința civil nr.13314 din 7 decembrie 1997 Judec toriei Ploie ști.
Prin apelul declarat împotriva acestei sentințe reclamanții au susținut c este nelegal și netemeinic, întrucât în mod greșit s-a soluționat acțiunea pe o excepție considerându-se c pârâta ar fi uzucapat servitutea de vedere direct asupra fondului reclamanților, c aceast excepție nu a fost pus în discuția prților înclcându-se principiul contradictorialitții și c existența ferestrelor de peste 40 de ani nu poate duce la uzucaparea servituții de vedere în favoarea pârâtei din moment ce aceasta nu a folosit imobilul pe toat durata, ea putând eventual s invoce o joncțiune a posesiilor.
Pe baza acelorași probe, tribunalul a pronunțat decizia civil nr. 672/12 noiembrie 2007, prin care a respins ca nefondat apelul, reținând c este neîntemeiat critica vizând nepunerea în discuția prților a excepției întrucât o atare excepție a fost invocat prin întâmpinare, astfel c reclamanții cunoșteau de invocarea ei și își puteau formula aprrile, c în raport de probele administrate în mod corect instanța de fond a concluzionat c ferestrele au existat de la momentul existenței construcției, c servitutea de vedere este aparent și se dobândește prin titlu sau posesie de peste 30 de ani așa cum a statuat jurisprudența.
S-a considerat c instanța de fond a dat eficienț actelor depuse la dosar, toate criticile formulate de apelanți fiind neîntemeiate.
Împotriva sus menționatei decizii au declarat recurs în termen legal reclamanții, considerând-o nelegal și netemeinic, în raport de art.304 Cod pr.civil, constând în aceea c instanța a soluționat acțiune pe cale de excepție constatând c pârâta ar fi dobândit prin uzucapiune servitutea de vedere asupra imobilului proprietatea recurenților, fr a pune în discuția prților, înclcând prevederile art.129 alin.2 Cod pr.civil, înclcându-le dreptul la aprare, c sub acest aspect motivarea tribunalului este greșit pentru c apreciaz c excepția este irelevant, c pe fond soluția este rezultatul unei greșite aplicri a legii pentru c nu se poate considera c pârâta ar fi dobândit servitutea de vedere asupra imobilului proprietatea recurenților ca efect al uzucapiunii din moment ce aceasta nu ocup imobilul în litigiu, sub acest aspect pârâta nefcând nici o cerere de a se constata joncțiunea posesiilor și c în ce privește pe reclamanți aceștia au fost recunoscuți ca proprietari ai imobilului, prin sentința civil nr.13314/1997 a Judec toriei Ploie ști, fiind considerați c nu au pierdut dreptul de proprietate asupra imobilului niciodat, astfel c un eventual termen de prescripție achizitiv nu ar putea curge împotriva lor decât dup anul 1997.
Examinând decizia atacat prin prisma criticilor formulate și a dispozițiilor legale aplicabile în cauz, Curtea constat c recursul de faț este nefondat, pentru considerentele ce se vor arta în continuare astfel:
Este neîntemeiat susținerea recurenților c instanța ar fi înclcat disp.art. 129 alin.4 Cod pr.civil, principiul contradictorialitții în desfșurarea procesului civil prin nepunerea în discuția prților a excepției.
Nu era necesar punerea în discuție a excepției vizând dobândirea de ctre pârât prin uzucapiune a servituții de vedere asupra imobilului proprietatea reclamanților, deoarece aceasta a fost invocat de pârâți prin întâmpinarea depus la dosar, de care recurenții au luat cunoștinț, astfel c aveau posibilitatea s-și formuleze aprrile necesare.
Sub acest aspect motivarea tribunalului este corect în sensul c era irelevant punerea în discuție a excepției devreme ce ea fusese invocat prin întâmpinare.
Criticile ce vizeaz fondul cauzei sunt de asemenea neîntemeiate deoarece în mod corect s-a apreciat c a dobândit servitutea de vedere ca efect al uzucapiunii, susținerea recurenților în sensul c pârâții nu ocup imobilul fiind nedovedit, astfel c nicio eventual joncțiune a posesiilor nu se impunea a fost invocat de aceștia.
Cât privește pe reclamanți se constat c în mod corect tribunalul a reținut c prin sentința civil nr.13314/1997 s-a admis acțiunea în revendicare promovate de aceștia, fiind considerați c nu au fost niciodat deposedați de imobil astfel c și-au menținut calitatea de proprietari, de la momentul dobândirii acestuia respectiv din 20 aprilie 1950.
Pentru considerentele artate, recursul de faț este nefondat urmând a fi respins ca atare, în cauz nefiind incidente motivele de casare sau de modificare a hotrârii prev.de art.304 Cod pr.civil.
Urmeaz a se lua act de declarația intimaților c nu solicit cheltuieli de judecat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenții reclamanți, și împotriva deciziei civile nr. 672 din 12 noiembrie 2007 pronunțat de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimata pârât SC
Ia act c intimata nu solicit cheltuieli de judecat.
Irevocabil.
Pronunțat în ședinț public, azi 5 februarie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Elisabeta Gherasim, Eliza Marin Rodica Duboșaru
- - - - - -
GREFIER,
- -
Red.EM/BA
2 ex./7.02.2008
7947/2005 Jud.
a- Trib.
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr.3120
Președinte:Elisabeta GherasimJudecători:Elisabeta Gherasim, Eliza Marin Rodica Duboșaru
