Obligație de a face. Decizia 1431/2009. Curtea de Apel Ploiesti
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI
Dosar nr- ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA nr. 1431
Ședința publică din data de 18 iunie 2009
PREȘEDINTE: Violeta Dumitru
JUDECĂTORI: Violeta Dumitru, Cristina Mihaela Moiceanu Lucian
- -
Grefier -
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de pârâta Uniunea Județeană P - Filiala Frăția, cu sediul în P, nr.10,.1, județul P, împotriva sentinței civile nr.3171 din 12 decembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimata-reclamantă, domiciliată în P,-,.24,.B,.23, județul
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurenta-pârâtă Uniunea Județeană P-Filiala Frăția reprezentată avocat din cadrul Baroului P și intimata-reclamantă reprezentată de avocat din cadrul aceluiași barou.
Procedura legal îndeplinită.
Recurs scutit de plata taxei de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință după care:
Avocat pentru intimata reclamantă depune la dosar întâmpinare la motivele de recurs la care atașează chitanța fiscală nr. 330 din 10 iunie 2009 reprezentând onorariu apărător în valoare de 700 lei, după care, având cuvântul arată că nu mai are cereri noi de formulat în cauză și solicită cuvântul pentru dezbateri.
La rândul său avocat având cuvântul pentru recurenta pârâtă arată de asemenea, că nu mai are cereri noi de formulat în cauză și solicită cuvântul asupra recursului.
Curtea ia act că părțile nu mai au cereri noi de formulat în cauză, față de actele și lucrările dosarului constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra recursului.
În susținerea recursului formulat avocat pentru recurenta pârâtă arată că sentința pronunțată fost dată cu încălcarea dispozițiilor legale incidente în cauză, respectiv OG 158/17.11.2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate și OUG nr. 148/2005 privind indemnizația pentru creșterea copilului până la împlinirea vârstei de doi ani.
Potrivit art. 12 din HG 158/17.11.2005 indemnizația pentru incapacitate temporară de muncă se suportă de către angajator din prima în cincea zi de incapacitate temporară de muncă, din Bugetul fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, începând cu ziua următoare celor suportate de angajator.
Așa fiind suma ce-i revenea pentru cele 5 zile fost achitată și trimisă reclamantei prin mandat poștal la 6 iunie 2008. Pentru restul perioadei s- depus documentația necesară la Casa de Asigurări de Sănătate pentru vira în cont sumele necesare pentru reclamantă, dar această instituție nu virat până în prezent nicio sumă.
Întrucât recurenta nu are decât un singur salariat nu este posibil ca suma ce-i revine acesteia să fie reținut din CASS depus la Casa de Asigurări.
Cu privire la capătul de cerere privind obligarea la plata indemnizației pentru creșterea copilului, potrivit OUG 148/2005 și a HG nr. 1025/2006 aceasta se achită de către fostele direcții de muncă, actuala Agenție de Prestații Sociale
Se arată astfel, că instanța de fond în baza rolului său activ trebuia să introducă în cauză în calitate de pârâte instituțiile care potrivit legii trebuie să achite aceste sume, pentru ca hotărârea să le fie opozabilă.
Pentru aceste considerente se solicită admiterea recursului, casarea sentinței nr. 3171/12.12.2008 și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond, în vederea introducerii în cauză instituțiilor responsabile la plata sumelor solicitate.
Avocat având cuvântul pentru intimata reclamantă solicită respingerea recursului ca nefondat, menținerea hotărârii pronunțată de instanța de fond ca temeinică și legală.
Se arată că începând cu luna aprilie 2008 intimata reclamantă solicitat plata indemnizației de maternitate întrucât aceasta avea dreptul la concediu pentru sarcină și lăuzie, conform art. 23 alin. 1 din OG nr. 158/2005; potrivit art. 36 alin. 3 lit. coroborat cu art. 1 lit a din aceeași OG nr. 158/2005, plata indemnizației se face de lunar de către angajatorul persoanelor asigurate care desfășoară activitate pe bază de contract individual de muncă.
Recurenta reclamantă a refuzat permanent sub diferite motive să plătească aceste indemnizații, astfel că și după nașterea copilului aceasta nu a primit nicio sumă de bani.
În replică apărătorul recurentei pârâte arată că era necesar ca reclamanta să solicite la instanța de fond introducerea în cauză a instituțiilor responsabile la plata sumelor solicitate.
La rândul său apărătorul intimatei reclamante arată că este necesar ca recurenta să se îndrepte cu acțiune către aceste instituții. Cu cheltuieli de judecată.
CURTEA
Reclamanta, fostă a chemat în judecată pe pârâta Uniunea Județeană P - Filiala Frăția solicitând obligarea pârâtei la plata concediilor medicale și a indemnizației pentru maternitate pe perioada ianuarie - iunie 2008.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat a îndeplinit la pârâtă funcția de secretară, iar începând cu data de 1 ianuarie 2006 funcția de asistent de gestiune și pe timpul sarcinii a avut mai multe concedii medicale ce nu i-au fost achitate, după cum nu i-a fost achitată nici indemnizația de maternitate, precizând că minorul s-a născut la 3 iunie 2008.
Ulterior, reclamanta și-a completat acțiunea în sensul că a solicitat și indemnizația de maternitate pentru luna iulie 2008.
Prin sentința civilă nr.3171/12.12.2008 Tribunalul Prahovaa admis acțiunea și a obligat pârâta să plătească reclamantei drepturile salariale reprezentând indemnizație concediu medical și indemnizație de maternitate în sumă de 2.864 lei net, conform raportului de expertiză, cu 1.000 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință tribunalul a reținut că reclamanta este salariata pârâtei, conform contractului individual de muncă înregistrat sub nr.-/12.08.1996 la Direcția de Muncă și Protecție Socială, calitate confirmată și prin adeverința nr.02/21.01.2008 emisă de pârâtă în care se arată că aceasta îndeplinește funcția de asistent de gestiune.Față de concediile medicale depuse la dosar de reclamantă și față de disp.nr.OUG158/2005, tribunalul a constatat că acțiunea este întemeiată întrucât pârâta nu a depus nicio dovadă în sensul că ar fi achitat reclamantei contravaloarea concediile medicale din perioada sarcinii și nici indemnizația de maternitate.
În baza art.274 pr.civ. tribunalul a obligat pârâta să plătească reclamantei suma de 1.000 lei cheltuieli de judecată, reprezentând onorariul apărătorului.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta, criticând-o ca netemeinică și nelegală cu motivarea că a fost pronunțată cu încălcarea legii.
Susține recurenta că nu au fost respectate disp. art.12 din HG 158/2005.
Mai arată recurenta că a achitat reclamantei sumele aferente primelor 5 zile de concediu medical și a formulat cerere la CJAS pentru virarea restului sumelor, dar nu a primit nici un răspuns.
Mai arată recurenta că plata indemnizației pentru creșterea copilului cade în sarcina și că instanța de fond trebuia să introducă în cauză această pârâtă.
Intimata a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca legală și temeinică a hotărârii de fond.
Analizând actele și lucrările dosarului, sentința atacată și motivele de recurs, curtea va constata că recursul este nefondat.
Intimata-reclamantă este salariata pârâtei, conform contractului individual de muncă înregistrat sub nr.-/12.08.1996 la Direcția de Muncă și Protecție Socială, calitate confirmată și prin adeverința nr.02/21.01.2008 emisă de pârâtă în care se arată că aceasta îndeplinește funcția de asistent de gestiune.
Așa cum corect a reținut instanța de fond, în baza probelor administrate, reclamanta avea dreptul la plata indemnizațiilor de concediu medical și a celei pentru maternitate.
Potrivit disp. art.36 alin.3 lit.a coroborat cu art.1 lit.A din OG 158/2005 plata indemnizațiilor solicitate de reclamantă în prezenta cauză se face de către angajator persoanelor asigurate, care desfășoară activitate pe bază de contract individual de muncă.
Astfel corect instanța de fond a admis acțiunea așa cum a fost formulată.
Recurenta are posibilitatea de a se îndrepta ulterior către instituțiile care alocă fondurile bugetare în domeniu pentru acoperirea sumelor necesare plății indemnizațiilor în discuție.
Față de aceste considerente, curtea, văzând disp. art.304, 3041și 312 alin.1 pr.civ. va respinge recursul ca nefondat.
În baza disp. art.274 pr.civ. curtea va obliga recurenta la 700 lei cheltuieli de judecată către intimată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat pârâta Uniunea Județeană P - Filiala Frăția, cu sediul în P, nr.10,.1, județul P, împotriva sentinței civile nr.3171 din 12 decembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimata-reclamantă, domiciliată în P,-,.24,.B,.23, județul
Obligă recurenta la 700 lei cheltuieli de judecată către intimată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, astăzi 18 iunie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Violeta Dumitru, Cristina Mihaela Moiceanu Lucian
- - - - - -
GREFIER,
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr.3120
Red./MD
2 ex/23.06.2009
f- al Trib.
Președinte:Violeta DumitruJudecători:Violeta Dumitru, Cristina Mihaela Moiceanu Lucian