Obligație de a face. Decizia 198/2010. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIE Nr. 198
Ședința publică de la 15 Februarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ionela Vîlculescu
JUDECĂTOR 2: Maria Cumpănașu
JUDECĂTOR 3: Stela Popa
Grefier - -
Pe rol, judecarea recursului formulat de pârâții Gh.G, și împotriva deciziei civile nr.414 din data de 15 decembrie 2009,pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă, având ca obiect obligația de a face.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, au răspuns recurentul pârât Gh.G personal și asistat de avocat care reprezintă și pe recurenții pârâți, și intimata reclamantă personal.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care a învederat: depunerea, în copie a chitanței nr.-/05.02,2010 în cuantum de 17,5 lei taxă judiciară de timbru și 1,5 lei timbru judiciar pentru a face dovada achitării taxei judiciare de timbru, cât și cererea, primită prin faxul instanței, prin care avocat, apărător al recurenților pârâți, a solicitat lăsarea cauzei la a doua strigare, pentru a avea posibilitatea de a se prezenta, după care:
Avocat, pentru recurenții pârâți, a depus originalul chitanței prin care s-a achitat taxa judiciară de timbru și o dezvoltare a motivelor de recurs, pe care le-a comunicat și părții adverse.
Intimata reclamantă nu a solicitat termen pentru a observa înscrisurile depuse.
Instanța, constatând că nu mai sunt cereri de formulat sau excepții de invocat, a acordat cuvântul asupra recursului.
Avocat, pentru recurenții pârâți, a susținut că în mod greșit cele două instanțe au admis în parte excepția autorității de lucru judecat și nu în totalitate având în vedere că există tripla identitate cu cauza ce a format obiectul dosarului nr.6922/2005. A precizat că nu se mai justifică acordarea daunelor cominatorii având în vedere că, hotărârea a fost pusă în executare.
Față de motivele scrise și dezvoltate oral, a solicitat, în principal admiterea recursului, casarea deciziei și trimiterea cauzei, spre rejudecare, la instanța de apel, iar în subsidiar, admiterea recursului, modificarea deciziei în sensul admiterii apelului, iar pe fond respingerea acțiunii, cu cheltuieli de judecată.
Intimata reclamantă a solicitat respingerea recursului ca nefondat. A depus concluzii scrise.
CURTEA
Asupra recursului civil de față:
Prin acțiunea civilă înregistrată sub nr- la Judecătoria Tg-J, reclamanții și au chemat în judecată pe pârâții Gh G, și solicitând ca prin sentința ce va pronunța să se fie obligați pârâții să se conformeze dispozitivului sentinței civile nr.6308/24.10.2005 pronunțată de Judecătoria Tg-J în dosarul nr.6922/2005 în sensul de a-și retrage acoperișul imobilului casă de locuit prin desființarea ultimului rând de țiglă pe toată latura aflată spre proprietatea reclamanților astfel încât picătura streșinii să cadă pe terenul pârâților, sub sancțiunea plății de daune cominatorii în cuantum de 30 lei pentru fiecare zi de întârziere în executarea acestei obligații.
Prin sentința civilă nr. 4492 din 18.06.2009 pronunțată de Judecătoria Tg.- în dosarul nr-, a fost admisă în parte excepția autorității de lucru judecat invocată de pârâții Gh G, și și s- respins pe cale de excepție capătul de cerere din acțiunea civilă formulată de reclamanții și, având ca obiect obligarea pârâților de a se conforma dispozițiilor sentinței civile nr.6308/24.10.2005 pronunțată de Judecătoria Tg-J în dosarul nr.6922/2005 în sensul retragerii unui rând de țiglă de la acoperișul casei de locuit situată în comuna, sat, jud.
A fost admis capătul de cerere referitor la plata daunelor cominatorii și s-au obligat pârâții Gh G, și la plata de daune cominatorii în cuantum de 50 lei pentru fiecare zi de întârziere în executarea obligației instituite prin nr.6308/24.10.2005 pronunțată de Judecătoria Tg-J în dosarul nr.6922/2005.
Au fost obligați pârâții Gh G, și la plata către reclamanții și a sumei de 454 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, s-a reținut că prin sentința civilă nr.1516/27.02.2001 pronunțată de Judecătoria Tg-J în dosarul nr.5207/2000 s-a dispus grănițuirea proprietății familiei de proprietatea familiei, stabilindu-se limita de hotar dintre aceste proprietăți, precum și obligația familiei de a permite familiei să construiască gardul despărțitor pe limita de hotar astfel cum a fost stabilită în raportul de expertiză întocmit în cauză. La pronunțarea acestei hotărâri judecătorești s-au avut în vedere actele de proprietate deținute de părți și emise în procedura prevăzută de legea 18/1991 (titlul de proprietate nr.-/27.12.1993 pentru familia și titlul de proprietate nr.-/6.08.1996 pentru familia ), expertul numit de către instanță având în vedere dimensiunile prevăzute în procesele verbale de punere în posesie. Ulterior, prin nr.6308/24.10.2005 pronunțată de Judecătoria Tg-J în dosarul nr.6922/2005 a fost admisă acțiunea civilă promovată de reclamanții și împotriva pârâților G, Gh G, și, fiind obligați aceștia din urmă,să-și retragă acoperișul imobilului casă de locuit situat în comuna, sat, jud.G prin desființarea ultimului rând de țiglă pe toată latura aflată spre proprietatea reclamanților astfel încât picătura streșinii să cadă pe terenul lor". S-a avut în vedere faptul că, deși printr-o hotărâre judecătorească anterioară ( nr.7623/5.09.2002 pronunțată de Judecătoria Tg-J) familia a fost obligată să monteze la acoperișul proprietatea lor parazăpezi și jgheaburi colectoare pentru apele pluviale, aceștia nu și-au îndeplinit obligația nici după ce s-a instituit în sarcina lor o amendă civilă de 200.000 lei ROL pentru fiecare zi de întârziere, pârâții prelungind acoperișul imobilului spre proprietatea reclamanților prin montarea unui rând de țiglă, ceea ce a avut drept efect încălcarea liniei de hotar stabilite prin nr.1516/2001 pronunțată de Judecătoria Tg- Nici după rămânerea definitivă a acestei hotărâri judecătorești pronunțate în dosarul nr.6922/2005 familia nu s-a conformat dispozițiilor instanței, dispoziții cu privire la care a fost somată în dosarul de executare nr.35/E/2007 al BEJ C format ca urmare a punerii în executare de către reclamanții și.
Instanța a reținut că reclamanții au făcut dovada existenței în sarcina pârâților a unei obligații instituite printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă, precum și a demersurilor pe care le-a realizat în vederea obținerii executării acestei obligații, demersuri determinate de atitudinea familiei care refuză să execute dispozitivul sentinței civile nr.6308/24.10.2005 pronunțată de Judecătoria Tg-J în dosarul nr.6922/2005.
În drept s-a motivat soluția pe dispozițiile art.1073 civ. conform cărora debitorul poate fi constrâns la îndeplinirea obligației prin aplicarea unei amenzi civile stabilite pentru fiecare zi de întârziere până la executarea obligației prevăzute în titlul executoriu.
Împotriva sentinței au declarat recurs, (calificat ulterior ca apel )pârâții Gh G, și, și au depus la dosarul cauzei titlul de proprietate eliberat la 24.04.2009 susținând că potrivit acestui act streașina casei este pe terenul lor și picătura streașinii cade tot pe acesta și nu pe terenul reclamanților.
Au arătat că în mod greșit au fost obligați la plata daunelor cominatorii, întrucât la 24.04.2009 le-a fost eliberat un titlu de proprietate ce nu a fost avut în vedere la stabilirea liniei de hotar și că reclamanții aveau posibilitatea să ceară autorizarea lor să execute lucrarea, dar refuză să facă o astfel de cerere știind că în realitate picătura streșinii casei pârâților nu cade pe terenul său.
Prin decizia civilă nr.414 din 15 decembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Gorjs -a respins, ca nefondat, apelul și au fost obligați pârâții la 400 lei cheltuieli de judecată în apel.
Instanța de apel a reținut că în privința primului capăt de cerere, în mod corect s-a reținut autoritatea de lucru judecat, fiind întrunite cerințele art.1201 civ. iar admiterea capătului de acțiune privitor la daune cominatorii este justificată față de refuzul pârâților de a-și îndeplini obligația de a-și retrage acoperișul casei prin desființarea ultimului rând de țiglă - obligație stabilită prin sentința civilă nr.6308/2008 a Judecătoriei Tg.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs pârâții, susținând că trebuia admisă excepția autorității de lucru judecat în privința ambelor petite ale acțiunii, întrucât sunt interdependente.
Au mai susținut că trebuia respins capătul de cerere privitor la plata de daune cominatorii întrucât au demontat țiglă de pe ultimul rând al acoperișului, astfel că cererea a rămas fără obiect.
La data de 15 februarie 2010, recurenții au depus o dezvoltare a motivelor de recurs prin care au susținut că prin expertiza efectuată în dosarul ce a avut ca obiect grănițuirea există o mențiune conform căreia - picătura de la streașina casei pârâților cade pe terenul acestora și că acoperișul casei lor nu a suferit modificări ulterioare.
Au mai arătat că au intervenit modificări în privința terenului lor intravilan ca urmare a emiterii titlului de proprietate nr.-/25.04.2009 și procesului verbal de punere în posesie nr.13 din 12.03.2009 - acte în baza cărora a formulat o nouă acțiune în grănițuire.
Privitor la acordarea daunelor cominatorii au susținut că soluția este greșită, întrucât reclamanții aveau posibilitatea să ceartă autorizarea de a executa lucrarea de demontare a ultimului rând de țiglă de la acoperișul casei pârâților.
Intimata reclamantă a formulat concluzii scrise prin care a solicitat respingerea recursului. A considerat legală soluția de obligare a pârâților la plata de daune cominatorii întrucât nu și-au îndeplinit obligația stabilită prin sentința civilă nr.6308/2005.
Recursul este nefondat.
În mod corect instanțele nu au reținut excepția autorității de lucru judecat în privința capătului de cerere prin care reclamanta a solicitat obligarea pârâților la plata de daune cominatorii.
O asemenea cerere nu a făcut obiectul unei judecăți anterioare - asupra căreia instanțele să se fi pronunțat printr-o hotărâre irevocabilă.
Acest petit al acțiunii s-a formulat pentru prima dată în acest litigiu pentru refuzul pârâților de a-și executa obligația, stabilită prin hotărârea judecătorească anterioară,de retragere a acoperișului casei de locuit prin desființarea ultimului rând de țiglă pe toată latura aflată spre proprietatea reclamanților - astfel că în privința acestei noi cereri nu sunt întrunite condițiile prevăzute de art.1201 civ.
Cât privește soluția dată pe fond acestei cereri, aceasta este motivată de instanțe atât în fapt cât și în drept.
Așa cum au fost definite în doctrină și jurisprudență - daunele cominatorii sunt mijloacele juridice puse la îndemâna creditorului pentru a constrânge pe debitor să execute în natură obligațiile de a face ori de a nu face și constau într-o sumă de bani pe care debitorul trebuie să o plătească pentru fiecare zi de întârziere ori pentru o altă unitate de timp până la executarea obligației.
În speță s-a reținut că pârâții nu și-au îndeplinit obligația de a face stabilită prin sentința civilă nr.6308/2005 a Judecătoriei Tg.J, atât pe baza procesului verbal încheiat de executorul judecătoresc investit cu executarea silită a sentinței de mai sus, cât și prin expertiza tehnică efectuată în cauză.
În drept s-au indicat dispozițiile art.1073 cod civil.
În privința aplicabilității daunelor cominatorii în dreptul nostru civil și după completarea dispozițiilor codului d e procedură civilă prin introducerea unei secțiuni speciale consacrată executării silite a altor obligații de a face sau obligațiilor de a nu face, prin OUG 138/2000 - atât instanța de contencios constituțional cât și instanța supremă au statuat prin decizia nr.70/2004 și respectiv decizia nr.XX din 12 decembrie 2005.
În cauză se justifică aplicarea daunelor cominatorii pentru că se pune în discuție neexecutarea unei obligații de a face, s-a dovedit refuzul debitorului de a executa clar exprimat iar obligația nu poate fi adusă la îndeplinire pe cale silită ori prin autorizarea creditorului pentru că lucrarea de desființare a ultimului rând de țiglă trebuie efectuată la acoperișul casei pârâților - deci la un imobil al pârâților și nu se poate realiza fără consimțământul acestora.
Celelalte critici formulate de recurenți prin "dezvoltarea motivelor de recurs" pe lângă faptul că s-au formulat după expirarea termenului de motivare a recursului prevăzut de art.303 cod procedură civilă și nu constituie motive de ordine publică spre a fi posibilă punerea lor în discuție din oficiu conform art.306 alin.2 din codul d e procedură, nu se pot lua în examinare și pentru că vizează aspecte de fond asupra cărora instanțele au statuat prin hotărâri irevocabile.
Nu se pot repune în discuție în cadrul procesual de față chestiuni privitoare la grănițuirea proprietăților ori privitoare la servitutea de picătură a streșinii pentru că s-ar nesocoti puterea de lucru judecat a hotărârilor pronunțate în acele litigii - chiar dacă recurenții pretind că au intervenit modificări în privința terenului lor intravilan.
Față de toate aceste considerente și în baza art.312 pr.civ. urmează a se respinge, ca nefondat, recursul pârâților.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâții Gh.G, și împotriva deciziei civile nr.414 din data de 15 decembrie 2009,pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă, având ca obiect obligația de a face.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 15 Februarie 2010.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
19.02.2010
Red.jud.-
Tehn./2 ex.
Președinte:Ionela VîlculescuJudecători:Ionela Vîlculescu, Maria Cumpănașu, Stela Popa
