Obligație de a face. Decizia 285/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMANIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA NR. 285
Ședința publică de la 28 martie 2008
PREȘEDINTE: Costel Drăguț președinte instanță
JUDECĂTOR 2: Daniela Vijloi
JUDECĂTOR 3: Marian Budă președinte secție
Grefier: -
Pe rol, soluționarea recursului declarat de pârâtul domiciliat în com., sat, jud. G împotriva deciziei civile nr.436 din 6 noiembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații reclamanți și domiciliați în com., sat, jud. G, având ca obiect obligația de a face.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au răspuns recurentul pârât, asistat de avocat, în calitate de intimat reclamant și procurator al intimatei reclamante .
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care;
Avocat, pentru recurentul pârât, a depus la dosar concluzii scrise și un set de planșe fotografice.
Se comunică intimatului reclamant un exemplar al actelor depuse de către apărătorul recurentului pârât, avocat.
Intimatul reclamant a depus la dosar întâmpinare la motivele de recurs; a precizat că nu solicită acordarea unui nou termen de judecată pentru observarea actelor ce i-au fost comunicate azi în instanță, fiind de acord cu judecarea cauzei.
De asemenea, avocat, pentru recurentul pârât, a arătat că nu solicită acordarea unui nou termen de judecată pentru observarea întâmpinării formulată de către intimații reclamanți, fiind de acord cu judecarea cauzei.
Instanța, constatând că nu mai sunt cereri de formulat, a apreciat cauza în stare de soluționare și a acordat cuvântul asupra recursului.
Avocat, pentru recurentul pârât, a susținut ca prim motiv de recurs, motivul întemeiat pe dispozițiile art.304 pct.9 Cod procedură civilă care vizează greșita aplicare a dispozițiilor art. 607 Cod civil.
A precizat că, deși s-a arătat că plantația a cărei desființare a fost solicitată de către reclamanți a fost făcută aproximativ cu 100 de ani în urmă de către bunicii recurentului pârât - stare de fapt dovedită cu declarațiile martorilor audiați în cauză - ambele instanțe nu au verificat dacă în cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 607 Cod civil.
Consideră că, din probatoriul administrat în cauză, recurentul pârât a făcut dovada că există obiceiuri locale care permit plantarea pomilor fructiferi la o distanță mai mică de 2 de linia de hotar.
Un alt motiv de recurs este cel întemeiat pe dispozițiile art.304 pct.7 Cod procedură civilă, considerând că instanța de apel nu a arătat temeiul de drept în baza căruia au fost înlăturate în totalitate susținerile recurentului pârât în sensul că nu este singurul proprietar al terenului pe care sunt plantați arborii.
În raport de cele arătate, a pus concluzii de admiterea recursului și modificarea ambelor hotărâri pronunțate în cauză în sensul respingerii acțiunii, cu cheltuieli de judecată.
Intimatul reclamant a solicitat respingerea recursului ca nefundat, conform întâmpinării depusă la dosar, cu cheltuieli de judecată.
CURTEA
Asupra recursului civil de fata,
Din examinarea lucrarilor dosarului, constata urmatoarele:
Prin sentinta civila nr. 1737 din 2.05.2007 pronuntata de Judecatoria Tg. Carbunesti in dosarul nr-a fost admis capatul de cerere privind obligatia de a face al actiunii formulate de reclamantii si impotriva paratului, fiind obligat paratul sa curete arborii si pomii, respectiv pruni si salcami ale caror crengi depasesc linia de hotar dintre proprietatile partilor, iar in caz de refuz, fiind autorizati reclamantii sa execute aceasta lucrare pe cheltuiela paratului.
A fost respins capatul de cerere privind servitutea, fiind obligat paratul la plata sumei de 627,50 lei cheltuieli de judecata catre reclamanti.
Pentru a pronunta aceasta sentinta, prima instanta a retinut ca prin contractul de intretinere autentificat sub nr. 3601/07.06.2004 incheiat intre, in calitate de intretinuta si reclamantii si, pe de alta parte, in calitate de intretinatori, acestia din urma au dobandit in proprietate mai multe suprafete de teren situate in comuna satul, judetul G, printre care si terenul in suprafata de 2562 mp, cu vecinii: DN 67 la rasarit, la apus, la miazazi si la miazanoapte, care se învecinează cu terenul proprietatea pârâtului, existând gard doar pe o lungime de 67,37 care pleacă din șoseaua națională în partea de est, gard situat pe partea de nord a terenului pârâtului, direcția curelei nefiind dreaptă.
Prin sentința civilă nr. 350/14.02.2006 pronunțată de Judecătoria Tg.Cărbunești în dosarul nr. 3502/2005 rămasă definitivă prin respingerea ca nefondat a apelului declarat de pârât (decizia civilă nr. 366A/03.05.2006 pronunțată de Tribunalul Gorja fost admisă acțiunea formulată de reclamanți împotriva pârâtului și stabilită linia de hotar dintre proprietățile părților ca fiind linia situată între DN 67 la est și la vest, astfel încât lățimea terenului reclamanților să fie de 4,2. fiind obligat pârâtul să lase în deplină proprietate și liniștită posesie reclamanților suprafața, având forma de triunghi cu înălțimea de 1,45 și baza de 102,89 și vecinii: N, E și V- rest proprietate reclamanți, S- proprietate pârât.
Sentința civilă mai sus menționată a fost pusă în executare, fiind încheiat la data de 04.12.2006 proces verbal de către executorul judecătoresc.
Având în vedere că arborii și pomii fructiferi au fost plantați sau răsăriți anterior stabilirii liniei actuale de hotar dintre proprietățile părților și dobândirii calității de proprietari a reclamanților, instanța a apreciat că nu se impune desființarea arborilor și a pomilor.
Împotriva sentinței au declarat apel reclamanții și pârâtul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Apelanții reclamanți au criticat sentința în sensul că instanța în mod greșit a schimbat obiectul cererii, pronunțându-se pe ceea ce nu s-a cerut, în cererea principală fiind solicitată tăierea arborilor plantați pe om distanță mai mică de 2 de linia de hotar și nicidecum curățarea acestor arbori, linia de hotar fiind stabilită printr-o sentință anterioară.
În apelul pârâtului a fost criticată sentința cu privire la faptul că în mod greșit a fost admisă acțiunea reclamanților, având în vedere că prin întâmpinare pârâtul a arătat că pomii fructiferi au fost plantați cu aproximativ 100 ani în urmă de bunicul său, la o distanță de 1. și respectiv 1,5., iar arborii sunt comuni, fiind întrunite disp. art. 609 civ., răsăriți pe linia de hotar, solicitând să fie absolvit de plata cheltuielilor de judecată, întrucât prin întâmpinarea depusă la dosarul cauzei a fost de acord să curețe arborii sau să-i taie, dacă așa se va hotărî.
Prin decizia nr. 436 din 6 noiembrie 2007, Tribunalul Gorja respins ca nefondat apelul paratului si a admis apelul declarat de reclamanti.
A schimbat in parte sentinta, in sensul ca a admis si capatul de cerere privind desfiintarea plantatiei de pomi si a obligat paratul sa-si desfiinteze plantatia de pomi fructiferi si salcami individualizata in raportul de expertiza, in caz de refuz fiind abilitati reclamantii sa efectueze aceasta lucrare pe cheltuiala paratului.
Tribunalul, analizând motivele de apel invocate, a constatat că apelul reclamanților este fondat, acțiunea fiind pentru desființarea plantației pe care o are pârâtul la o distanță mai mică de 2 de linia de hotar, iar al doilea capăt de cerere l-a reprezentat obligarea pârâtului să-și curețe arborii și pomii aflați în apropierea liniei de hotar ce desparte proprietățile, iar în caz de refuz să fie autorizați reclamanții să facă lucrările pe cheltuiala pârâtului, instanța schimbând obiectul cererii a obligat pe pârât să curețe arborii și pomii, respectiv prunii și salcâmii aloe căror crengi depășesc linia de hotar și a autorizat pe reclamanți să execute lucrarea pe cheltuiala pârâtului, respingând capătul de cerere privind servitutea, cu motivarea că arborii și pomii fructiferi au fost plantați sau răsăriți anterior stabilirii liniei actuale de hotar dintre proprietăți și dobândirii calității de proprietari a reclamanților.
Față de dispoz. art. 607. civ. acțiunea reclamanților a fost apreciata ca fiind fondată și sub aspectul desființării plantației de pomi fructiferi și plantați sau răsăriți la o distanță mai mică de 2 de la linia despărțitoare a celor două proprietăți, acțiunea fiind admisibilă și sub acest aspect.
În ceea ce privește apelul pârâtului, tribunalul a apreciat că acesta este nefondat, apărările acestuia în sensul că plantația de pomi fructiferi este ce peste 100, fiind înființată de bunicul său la o distanță de 1- 1,5. de linia de hotar, conform obiceiului locului, ce nu a fost probat de pârât, iar în ceea ce privește obligația de a face, s-a invocat că pomii sunt comuni pe hotar, fiind incidente disp. art. 609 civ. sunt nedovedite, din raportul de expertiză rezultând adevărata situație de fapt cu referire la plantația de pomi și salcâmi.
Tribunalul a mai retinut că nu sunt incidente disp. art. 609 civ. și nu are nici o relevanță faptul că plantația este foarte veche și este anterioară dobândirii dreptului de proprietate al reclamanților, disp. art. 607 civ. stabilind cert că, nu e iertat a sădi arbori care cresc înalți decât în depărtarea hotărâtă de regulamente particulare sau de obiceiurile constante și recunoscute și în lipsă de regulamente și obiceiuri în depărtare de 2.de la linia despărțitoare a celor două proprietăți pentru arborii înalți și de pentru celelalte plantații și garduri vii.
Nici în ceea ce privește critica cu referire la cheltuielile de judecată, aceasta nu a fost gasita fondată, retinandu-se că prin apărarea invocată în întâmpinare pârâtul de fapt a facut o opoziție clară la acțiunea reclamanților, căzând în pretenții ca urmare a pronunțării sentinței apelate, fiind incidente disp. art. 274.pr.civ.
Impotriva acestei decizii a formulat recurs paratul, criticand-o pentru nelegalitate, in temeiul art. 304 pct. 6, 7, 8 si 9.civ.Cod Penal, solicitand, intr-o prima teza, admiterea recursului si modificarea ambelor hotarari judecatoresti in sensul respingerii in intregime a actiunii promovate de catre cei doi reclamanti, iar intr-o teza subsidiara, casarea deciziei si trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul Gorj in vederea cercetarii fondului cauzei.
In expunerea de motive, recurentul a criticat decizia sub aspectul neindicarii in fapt si in drept a motivelor pentru care tribunalul a inlaturat in totalitate apararea formulata in intampinare, prin care a sustinut vechimea de peste 100 de ani a plantatiei, obiceiul locului, faptul ca in zona in care sunt prunii nu a fost si nu este gard intre cele doua proprietati, precum si dobandirea acestui drept printr-o posesie de 30 de ani.
Instanta de apel a facut o motivare succinta asupra situatiei de fapt, apreciaza recurentul, insusindu-si integral sustinerile reclamantilor, iar in drept a facut o referire formala la prevederile art. 607.civ. fara a motiva de ce nu a retinut existenta unui obicei local in a sadi arbori la o distanta mai de 2.
Recurentul a mai criticat lipsa de rol activ a instantei de apel care nu a administrat probe suplimentare in vederea stabilirii celor aratate in intampinare, ceea ce este de natura sa conduca la concluzia ca nu s-a cercetat fondul cauzei.
A depus la dosarul cauzei copia contractului de intretinere autentificat sub nr. 3601 din 07.06.2004, copia unui raport de expertiza extrajudiciara, inscrisuri sub semnatura privata, copii ale unor acte de stare civila, copia sentintei civile nr. 350 din 14 februarie 2006 pronuntata de Judecatoria Tg. Carbunesti.
Prin intampinarea formulata la data de 28 marite 2008, intimatii reclamanti au solicitat respingerea ca nefondat a recursului, sustinand, in esenta, ca sub aspectul stabilirii liniei de hotar dintre proprietati, aceasta a fost stabilita printr-o hotarare irevocabila; probele administrate in cauza au demonstrat ca arborii sunt plantati la o distanta mai de 2 de linia de hotar; apararile privind obiceiul locului nu au fost probate nici la instanta de fond si nici in apel.
Examinand recursul, prin raportare la motivele invocate, Curtea urmeaza sa constate ca acesta este fondat, pentru considerentele care se vor arata in continuare.
Recurentul a incadrat criticile formulate in cazurile de modificare prevazute de art. 304 pct. 6, 7, 8 si 9.civ.Cod Penal insa, din dezvoltarea motivelor de recurs invocate, Curtea a apreciat ca se impune a se retine un alt temei juridic al acestora, respectiv cel decurgand din art. 304 pct. 5.civ.Cod Penal, din perspectiva caruia urmeaza a fi analizate sustinerile recurentului, de vreme ce se tinde la desfiintarea deciziei tribunalului.
Reclamantii si au solicitat instantei obligarea paratului sa respecte distanta plantatiilor, speta punand, asadar, in discutie dispozitiile art. 607.civ. relative la servitutea privind distanta plantatiilor, care consta in interdictia de a planta arbori inalti la o distanta mai de 2 fata de linia despartitoare a doua proprietati, respectiv mai de 0,5 in cazul altor plantatii, daca nu exista obiceiuri locale care sa prevada altfel.
Chiar si in cazul in care arborii se afla plantati la o distanta regulamentara, dar crengile lor se intind peste proprietatea vecina, proprietarul arborilor poate fi obligat sa taie respectivele crengi, potrivit art. 608 alin. 2.civ.
Pe parcursul procesului, paratul s-a aparat invocand obiceiul locului in sadirea de arbori la distante mai mici decat cele legale, precum si incetarea obligatiei de a respecta distanta plantatiilor prin uzucapiunea de 30 de ani.
cu solutionarea apelurilor reclamantilor si paratului, tribunalul era dator sa examineze cauza si prin raportare la sustinerile si mijloacele de aparare invocate de catre parat, justetea solutiei de respingere a apelului nefiind argumentata in mod convingator.
Din considerentele deciziei recurate, se constata ca tribunalul s-a limitat la a concluziona ca paratul nu a probat obiceiul locului si ca nu are nicio relevanta vechimea plantatiei de pomi.
Sub acest din urma aspect, rationamentul instantei este gresit pentru ca obligatia de a respecta distanta plantatiilor inceteaza cand proprietarul arborilor sau altor plantatii a dobandit dreptul de a planta la o distanta mai decat cea legala printr-o servitute contrara, caz in care fostul fond aservit devine fond dominant, iar fostul fond dominant devine fond aservit, obligat sa suporte existenta plantatiilor de pe fondul vecin la o distanta fata de hotar inferioara celei stabilite de Codul civil.
O astfel de servitute contrara, care face sa inceteze servitutea legala poate fi obtinuta prin uzucapiunea de 30 de ani, intrucat servitutea privind distanta plantatiilor este o servitute continua si aparenta ( art. 622, 623.civ.).
Aprecierea instantei de apel, in sensul ca in cauza nu s-a probat obiceiul locului in a sadi arbori la distante mai mici decat cele legale si lipsa de relevanta a vechimii plantatiei, ar fi contrara dreptului la un proces echitabil, cu toate garantiile procesuale pe care o procedura judiciara le antreneaza si care implica, intre altele, dreptul la aparare, dreptul de a administra probe, exigente care decurg din art. 6 al Conventiei Europene a Drepturilor Omului, instanta de apel solutionand cauza fara a lamuri aspectele mai sus mentionate si a da eficienta dispozitiilor art. 129 alin. 5.civ.
Cod PenalPentru considerentele expuse, Curtea, va retine incidenta prevederilor art. 312 pct. 5.civ.Cod Penal, cu referire la art. 304 pct. 5.civ.Cod Penal, constatand ca instanta de apel a solutionat procesul fara a intra in cercetarea fondului, astfel ca va fi casata decizia atacata si se va dispune trimiterea cauzei spre rejudecare instantei de apel care, in conditiile art. 295.civ.Cod Penal, va putea sa administreze si alte probe utile cauzei pentru stabilirea temeiniciei pretentiilor in raport de obiectul cererii de chemare in judecata si cu apararile paratului apelant.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâtul domiciliat în com., sat, jud. G împotriva deciziei civile nr.436 din 6 noiembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații reclamanți și domiciliați în com., sat, jud. G, având ca obiect obligația de a face.
Caseaza decizia recurata si trimite cauza spre rejudecare la Tribunalul Gorj.
Decizie irevocabila.
Pronunțată în ședința publica de la 28 Martie 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, |
Red. -
Ex.4/14.04.2008
Jud.fond
Jud.apel
Președinte:Costel DrăguțJudecători:Costel Drăguț, Daniela Vijloi, Marian Budă
