Obligație de a face. Decizia 974/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIE Nr. 974
Ședința publică de la 19 2008
PREȘEDINTE: Nela Drăguț
JUDECĂTOR 2: Mariana Mudava
JUDECĂTOR 3: Mihaela Loredana
Grefier: -
Pe rol, judecarea recursului formulat de reclamanții, domiciliați în comuna, sat, nr. 210, jud. G, împotriva deciziei civile nr. 317 din 15 septembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr- și a sentinței civile nr. 3288 din 25 aprilie 2008, pronunțată de Judecătoria Tg. J în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți, domiciliați în comuna, sat, nr. 208, jud. G, având ca obiect obligație de a face.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, a răspuns recurentul reclamant, personal, lipsind recurenta reclamantă și intimații pârâți,.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință care a învederat instanței depunerea de către recurenții reclamanți a unui set de înscrisuri și note scrise; de asemenea, s-a învederat depunerea întâmpinării de către intimatul pârât, după care;
Recurentul reclamant a depus la dosar o planșă fotografică.
Nemaifiind cereri de formulat sau excepții de invocat, instanța, constatând cauza în stare de soluționare, a acordat cuvântul asupra recursului.
Recurentul reclamant a solicitat admiterea recursului așa cum a fost formulat și obligarea pârâților să-și modifice acoperișul în forma propusă de reclamanți.
CURTEA
Asupra recursului civil de față:
Prin acțiunea formulată la Judecătoria Tg. J, reclamanții și, în contradictoriu cu pârâții și au solicitat instanței ca, prin sentința ce se va pronunța, să se dispună obligarea pârâților la retragerea peretelui din scândură de pe partea de est și implicit a acoperișului din tablă al unui șopron de aproximativ 10 în perimetrul terenului său cu suprafața de 519 mp, specificat în actul de partaj voluntar autentificat sub nr. 2876/2002, cu cheltuieli de judecată.
Reclamanții și-au precizat acțiunea ( fila 9), în sensul că solicită retragerea de către pârâți a peretelui șopronului în perimetrul suprafeței de 400 mp. în loc de 519 mp, întrucât actul de partaj voluntar are valoare declarativă și nu constitutivă, suprafața reală fiind cea care a fost înregistrată și confirmată de Primăria, conform adresei nr. 1213/2002, respectiv suprafața de 4 ari (400 mp).
Pârâții au formulat întâmpinare, prin care au solicitat respingerea cererii de chemare în judecată, invocând excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților deoarece nu există identitate între persoana reclamanților și cel care ar fi titularul dreptului afirmat și că, deși, instanța a pus în vedere reclamanților să depună la dosar actul de partaj, titlul de proprietate sau adeverința de proprietate pentru terenul aferent construcției, reclamanții nu și-au îndeplinit această obligație.
De asemenea, pârâții au solicitat respingerea acțiunii ca nefondată și neîntemeiată întrucât atât peretele din scândură, cât și acoperișul din tablă al șopronului sunt construite pe proprietatea pârâtului și respectă în totalitate linia de hotar stabilită anterior prin hotărâri judecătorești definitive și irevocabile, iar prin actul de partaj voluntar din anul 2003 s-a repartizat în lotul pârâtului suprafața de 519 mp. document ce a fost înscris în cartea funciară, după ce în prealabil a fost întocmită documentația cadastrală avizată și recepționată de OJCGC
Prin sentința civilă nr. 3288/25.04.2008, pronunțată de Judecătoria Tg. J, în dosarul nr-, a fost admisă în parte acțiunea civilă formulată de reclamantul și pe fond a fost obligat pârâtul să modifice latura estică a acoperișului construcției anexă în sensul montării de parazăpezi, jgheaburi și burlane, astfel încât apa din precipitații să se scurgă de pe această construcție pe proprietatea pârâtului.
De asemenea, s-a respins acțiunea civilă formulată de reclamanta pentru lipsa calității procesuale active, precum și acțiunea civilă formulată de reclamantul împotriva pârâtei pentru lipsa calității procesuale pasive, cu motivarea că atât reclamanta cât și pârâta nu au calitatea de proprietar a celor două terenuri învecinate.
În ceea ce privește fondul cauzei, instanța de fond a avut în vedere disp. art. 615 cod civil coroborate cu prevederile art. 480 Cod civil, în conformitate cu care proprietarul trebuie să se bucure și să dispună de un bun în mod exclusiv și absolut, iar din starea de fapt reținută a reieșit că se impune obligația de a face menționată anterior cu atât mai mult cu cât linia de hotar dintre cele două proprietăți a fost stabilită definitiv și irevocabil prin sentința civilă 5233/2003.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel apelanții reclamanți și criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.
În motivarea cererii de apel s-a arătat că instanța de fond în mod greșit a obligat pârâtul să modifice latura estică a acoperișului și să monteze parazăpezi, jgheaburi și burlane, întrucât ei au solicitat să-și retragă acoperișul de tablă al șopronului în interiorul terenului lor de 400.p pentru a nu se mai scurge precipitațiile de pe latura de est a acoperișului acestuia pe latura de vest a acoperișului și peretelui de la casa lor; că în mod greșit au fost admise cele două excepții privind lipsa calității procesuale active și pasive și că în mod greșit s-a dispus compensarea cheltuielilor de judecată.
Tribunalul Gorj, prin sentința civilă nr. 317 din 15.09.2008, a respins ca nefondat apelul civil declarat de apelanții reclamanți și împotriva sentinței civile nr. 3288/25.04.2008, pronunțată de Judecătoria Tg. J, în dosarul nr-.
Pentru a se pronunța astfel, s-au reținut următoarele:
Instanța de fond în mod corect a făcut aplicarea disp. art. 615 Cod civil, care reglementează servitutea de picătură a streșinilor în sensul că, orice proprietar are obligația să-și facă streașina casei sale în așa fel încât apele ce rezultă din precipitații să nu cadă pe terenul vecinului său.
În stabilirea obligației de a face în sarcina pârâtului, instanța de fond a avut în vedere practica judecătorească, iar aprecierea locului de scurgere a apelor s-a făcut ținând cont de linia de hotar stabilită prin sentința civilă nr. 5233/2003, dintre cele două proprietăți, iar din momentul în care pârâtul, în calitate de proprietar vecin, a fost obligat să instaleze lucrări prin care apele de ploaie să se scurgă pe terenul său. Nu se mai poate pune problema dobândirii acestei servituți, însă modul de așezare a celor două proprietăți poate determina existența servituții naturale de scurgere a apelor.
În ceea ce privește cele două excepții instanța de fond, în mod corect le-a admis, întrucât, conform disp. art. 576 și urm. Cod civil, dreptul de servitute este o sarcină impusă unui fond pentru uzul și utilitatea unui imobil de către proprietar și doar proprietarul lor li se permite să stabilească servituțile naturale și legale atâta timp cât acestea nu vor impune proprietarului fondului supus servituții obligația săvârșirii unui act personal și nu vor fi contrare ordinelor publice, iar reclamanta și pârâta nu au calitatea de proprietar a celor două fonduri învecinate.
De asemenea instanța de fond a făcut o corectă aplicare a disp. art. 274 și urm. Cod pr. civilă raportat și la disp. art. 584 și urm. Cod civil, astfel că, toate cheltuielile trebuie să fie suportate deopotrivă de ambele părți și dreptul exercitat de către un proprietar vecin nu poate să constituie o exercitare abuzivă a propriului său drept care să devină împovărătoare pentru proprietatea celuilalt vecin.
În termen legal, împotriva ambelor hotărâri au declarat recurs reclamanții, considerându-le nelegale și netemeinice deoarece nu au fost obligații pârâții să-și modifice acoperișul într-o singură apă în forma unui triunghi dreptunghic, fiind judecată cauza în afara obiectului investirii, având în vedere că reclamanții nu solicitat montarea de jgheaburi și parazăpezi, fiind aplicabile dispoz. art. 304 pct. 6 Cod pr. civ.; pe de altă parte nu au fost acordate cheltuielile de judecată.
Criticile formulate nu sunt întemeiate, având în vedere următoarele considerente:
Instanța de fond a respins acțiunea formulată de, pentru lipsa calității procesuale active a acesteia, deoarece nu are calitatea de proprietar al terenului aservit, soluția fiind menținută în apel.
În prezentul recurs, nu a formulat critici legate de lipsa calității procesuale active, ci numai critici raportate la modul de soluționare al cauzei în fond. Neavând calitate procesuală activă, acest reclamant nu poate invoca motive de recurs legate de fondul cauzei, ci numai raportat la calitatea sa procesuală în cauză. Respectând dreptul de dispoziție al părții, instanța de recurs nu va analiza acest aspect procesual, deoarece ar depăși cadrul legal impus de motivele de recurs.
În ceea ce privește fondul cauzei, se constată că instanța a fost investită cu o acțiune în servitute privind picătura streșinilor, prin care reclamanții solicitau retragerea acoperișului din tablă a unui șopron, proprietatea pârâtului, având în vedere că datorită amplasării greșite și a modificării șopronului, în sensul înălțării lui, s-a schimbat panta de scurgere a apelor pluviale spre curtea reclamanților.
Instanța a fost investită cu o acțiune în servitutea privind picătura streșinilor, prin care reclamanții solicitau retragerea acoperișului din tablă al unui șopron, proprietatea pârâtului, având în vedere că datorită amplasării greșite și a modificării șopronului în sensul înălțării lui, s-a schimbat panta de scurgere a apelor pluviale spre curtea reclamanților.
Judecătoria, soluționând cauza, a făcut aplicarea dispoz. art. 615 Cod civil, obligând pârâtul să monteze parazăpezi, jgheaburi și burlane, astfel încât apa din precipitații să se scurgă pe proprietatea pârâtului.
Art, 615 Cod civil prevede că proprietarul este dator a-și face streașina casei sale, astfel încât apele din ploi să se scurgă pe terenul său, sau pe ulițe, iar nu pe locul vecinului său.
Această servitute numită picătura streșinilor comportă deci obligația proprietarului unui fond de a construi streașina casei, astfel încât apa rezultată din ploi sau zăpezi să cadă pe propriul său teren nu pe fondul învecinat, proprietarul fiind responsabil pentru eventuale prejudicii suferite de vecin pentru modul eronat de construire al streșinii.
Prin urmare, legea se referă la streașina casei, picătura apei trebuind să cadă de pe aceasta în proprietatea pe care se află casa, această situație neimplicând însă chiar demolarea acoperișului și refacerea acestuia, așa cum solicită reclamantul, ci această servitute putându-se asigura prin montarea de parazăpezi, jgheaburi și burlane pe casă, astfel încât apa să se scurgă în proprietatea pârâtului.
Instanța a soluționat cauza potrivit obiectului cu care a fost investită, chiar dacă reclamanții nu au solicitat expres montarea de jgheaburi și burlane, această soluție încadrându-se în rezolvarea legală a servituții privind picătura streșinii.
În ceea ce privește cheltuielile de judecată, se constată că instanțele au făcut un calcul corect al acestora, cu respectarea dispoz. art. 274 Cod pr. civ.
Urmează ca, față de considerentele de mai sus și cu aplicarea dispoz. art. 312 Cod pr. civ. să se respingă ca nefondat recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de reclamanții, domiciliați în comuna, sat, nr. 210, jud. G, împotriva deciziei civile nr. 317 din 15 septembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr- și a sentinței civile nr. 3288 din 25 aprilie 2008, pronunțată de Judecătoria Tg. J în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți, domiciliați în comuna, sat, nr. 208, jud.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 19 2008.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
-
Grefier,
Red. jud. -
Tehn.
2 ex./28.11.2008
Președinte:Nela DrăguțJudecători:Nela Drăguț, Mariana Mudava, Mihaela Loredana
