Partaj bunuri comune. Jurisprudență. Decizia 1410/2008. Curtea de Apel Oradea
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
Secția Civilă mixtă
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 1410/2008-
Ședința publică din 09.10.2008
PREȘEDINTE: Trif Doina
JUDECĂTOR 2: Moșincat Eugenia
JUDECĂTOR 3: Stan Aurelia
Grefier:
Pe rol fiind soluționarea recursului civil declarat de recurentul pârât cu domiciliul în de,-, - 1,. 3,. 11, județul B, în contradictoriu cu intimata reclamantă cu domiciliul în O,-, - 17,. 20, județul B, împotriva deciziei civile nr. 200/A din 19.03.2008, pronunțată de Tribunalul Bihor, în dosar nr-, prin care s-a păstrat în totalitate sentința civilă nr. 838 din 18.09.2007, pronunțată de Judecătoria Marghita în dosar nr-, având ca obiect partaj.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă reprezentanta intimatei reclamante, avocat, în baza împuternicirii avocațiale nr. 358 din 29.09.2008, emisă de Baroul Bihor - Cabinet Individual, lipsă fiind restul părților.
Procedura de citare a părților este completă.
S-a făcut referatul cauzei învederându-se instanței că procedura de citare a părților este completă, prezentul recurs este legal timbrat, fiind achitată taxa judiciară de timbru în sumă de 9,5 lei și timbru judiciar în valoare de 0,15 lei, precum și faptul că, s-au depus la dosar, prin serviciul registratură, la data de 29.09.2008, motivele recursului, iar la data de 03.10.2008, întâmpinare formulată de intimata reclamantă, după care:
Reprezentanta intimatei reclamante arată că nu are alte probe de propus sau cereri de formulat în cauză.
Instanța, nemaifiind de administrat alte probe în cauză, închide faza probatorie și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentanta intimatei reclamante solicită a se constata nulitatea recursului ca nemotivat în termenul legal, iar pe fond, respingerea recursului conform întâmpinării, cu cheltuieli de judecată.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND,
Asupra recursului civil de față, instanța constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 838/18 septembrie 2007 pronunțată de Judecătoria Marghitas -a admis acțiunea înaintată de reclamanta împotriva pârâtului pentru partaj bunuri comune.
S-a constatat că sub durata căsătoriei părțile au dobândit cu titlu de bun comun imobilul apartament cu două camere situat în loc. de, Str -, - 72, înscris în Cf nr 2172 de la nr top, 1439/2/12, având o valoare de circulație de 46 800 lei.
S-a stabilit că la achiziționarea imobilului contribuția a fost de 80% din partea reclamantei și de 20 % din partea pârâtului.
S-a dispus sistarea comunității de bunuri prin atribuirea imobilului către reclamantă.
A fost obligată reclamanta la 9 360 lei sultă în favoarea pârâtului.
S-a dispus intabularea imobilului în cartea funciară pe numele reclamantei în cotă de 1/1.
Pentru a hotărî astfel instanța de fond a reținut că părțile au fost căsătoriți, căsătoria fiind încheiată la data de 22.08.2002. La data de 1.02.2005 prin sentința civilă nr. 52/2005 a Judecătoriei Marghitas -a desfăcut căsătoria ca urmare a divorțului părților.
După încheierea căsătoriei părțile au cumpărat un apartament cu două camere și dependințe situat în loc. de, Str -, - 72, înscris în CF nr 2172 de, nr top 1439/5/12, cu prețul de 110 0000 000 lei.
În urma aprecierii materialului probator administrat în cauză, instanța de fond a reținut că banii plătiți pentru apartamentul de mai sus au provenit din următoarele surse: Mama reclamantei a vândut un teren cu suma de 50 000 000 lei iar banii primiți i-a dat soților pentru întregirea sumei necesare achiziționării apartamentului. Acest lucru a fost dovedit cu înscrisul sub semnătură privată intitulat contract de vânzare cumpărare depus în copie la fila 57 din dosarul cauzei, declarația martorilor, H-. De asemenea mama reclamantei a avut un depozit de 10 000 000 lei de Credit -Marca, depozit pe care l-a lichidat iar banii i-a dat pentru achiziționarea apartamentului. Acest fapt s-a dovedit cu interogatoriul pârâtului, declarațiile martorilor, H-. Reclamanta a avut un depozit de 5 000 000 lei la aceeași cooperativă de credit pe carte l-a desființa și a folosit banii pentru completarea prețului apartamentului. Împrejurarea de mai sus a fost dovedită cu interogatoriul pârâtului, copia contractului de credit nr 278/17.04.2003 depusă la filele 54-56 din dosarul cauzei, declarațiile martorei. Diferența de 45 000 000 lei s-a achitat din resurse comune în următorul context: La două luni după căsătorie pârâtul a avut un accident în urma căruia și-a pierdut capacitatea de muncă fiind pensionat de invaliditate. În aceste condiții veniturile familiei se compuneau din salariul pe care reclamanta angajată în muncă îl realiza la locul său de muncă și pensia pentru incapacitate de muncă pe care o prime pârâtul.
S-a mai reținut că pârâtul nu contribuia la bugetul familiei, cu întreaga pensie pe care o primea, întrucât era debitor al unei pensii de întreținere pe care o datora unui copil dintr-o căsătorie anterioară.
În consecință, instanța a reținut o contribuție majoritară a reclamantei la achiziționare imobilului bun comun, respectiv o contribuție de 80% iar în ce-l privește pe pârât o contribuție de 20%.
Ca modalitate de împărțeală se reține că ambii foști soți au cerut ca imobilul să fie atribuit reclamantei cu obligarea la sultă în favoarea pârâtului, conform cotei lui de contribuție avută al achiziționarea imobilului. În vederea calculului sultei s-a reținut că proba prin care părțile au înțeles să stabilească valoarea de circulație a imobilului, este o comunicare a Birului Notarial potrivit căreia, valoarea imobilului stabilită de către un expert evaluator, este de 46.800 lei.
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal a formulat apel apelantul solicitând schimbarea hotărârii apelate în sensul admiterii acțiunii și constatării că sub durata căsătoriei părțile au dobândit cu titlul de bun comun imobilul din litigiu în cotă egală de fiecare; să se dispună atribuirea acestuia către reclamantă cu obligarea sa la plata unei sulte în cuantum de 50% din valoarea imobilului către apelant cu obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată în toate instanțele.
Prin decizia civilă nr. 200/A din 19.03.2008, pronunțată de Tribunalul Bihor, în dosar nr- s-a respins ca nefondat apelul civil introdus de apelantul domiciliat în loc. de -,.11, județul B în contradictoriu cu intimata domiciliată în O,-, -.17,.20, județul B și cu reședința în loc. Marca nr. 181, județul S împotriva sentinței civile nr. 838 din 18 septembrie 2007 pronunțată de Judecătoria Marghita, pe care a păstrat-o în totalitate.
A fost obligat apelantul la cheltuieli de judecată în cuantum de 1.000 lei în favoarea intimatului.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de apel a avut în vedere următoarele considerente.
Instanța de fond a pronunțat o hotărâre legală și temeinică, făcând o analiză corectă a ansamblului probator administrat în cauză și reținând în mod corect situația de fapt.
Astfel, în mod corect s-a reținut ca aspect esențial faptul că o parte importantă din bani și anume suma de 60.000.000 lei folosiți la cumpărarea apartamentului din litigiu au provenit de la mama reclamantei, care a vândut un teren și și-a desființat un depozit CEC în acest sens.
Relevante sub acest aspect sunt declarațiile martorilor (fila 43) și - (fila 42).
Declarația martorului pe lângă faptul că nu este susținută de alte probe, nu este de natură să ducă la stabilirea unei situații de fapt contrare întrucât martorul nu a fost în măsură să releveze aspecte obiective ci și-a exprimat doar o poziție subiectivă și anume a apreciat că toți banii cu care a fost plătit apartamentul erau ai pârâtului.
Mai mult, martorul a arătat că cele declarate le știe din spusele pârâtului, ceea ce o dată în plus pune sub semnul întrebării obiectivitatea depoziției martorului.
Nici martorul nu a cunoscut aspecte legate de proveniența banilor, ci a arătat doar faptul că atunci când pârâtul a avut accident s-a făcut o strângere de ajutoare pentru el, însă acest fapt nu este suficient pentru a concluziona că acești bani au folosit la cumpărarea apartamentului.
În ceea ce privește venitul realizat de cele două părți, în mod corect s-a reținut de către instanța de fond că venitul apelantului pârât a scăzut ca urmare a accidentului de muncă, fiind pensionat pentru invaliditate, iar din cuponul de pensie depus la dosarul cauzei rezultă că acesta avea un venit de aprox. 2.400.000 lei lunar (fila 58 la dosar) și nu de 10.000.000 lei - cum se susține în motivele de apel.
Față de ansamblul considerentelor expuse mai sus, tribunalul a constatat că instanța de fond a pronunțat o hotărâre legală și temeinică, motiv pentru care în temeiul art. 296 Cod proc. civilă, apelul a fost respins ca nefodat.
În temeiul art. 274 Cod proc. civilă, reținând culpa procesuală a apelantului Tribunalul îl va obliga pe acesta la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 1.000 lei în favoarea intimatei, reprezentând onorariu avocat.
Împotriva acestei decizii, în termen legal, a declarat recurs apelantul, fără invoca ce solicită și din ce motive.
Ulterior, la data de 29.09.2008, recurentul depus la dosar motivele de recurs arătând că apartamentul s-a cumpărat la 09.04.2003, în contract nu s-a indicat care dintre soți plătit mai mult. Intimata a schimbat ușa de intrare fără drept, fără a-l anunța, abuziv s-a apreciat că imobilul aparține acesteia iar bunurile comune nu sunt încă partajate.
A fost angajat la - de, avea salariu mai mare iar când a fost accidentat a primit de la sindicat ajutor bănesc. A avut intimata o relație extraconjugală anterior divorțului, a contestat paternitatea copilului rezultat din această relație.
În drept s-au invocat dispozițiile art. 673 Cod procedură civilă, OUG nr. 138/2000.
Intimata, prin avocat a invocat excepția de nulitate a recursului solicitând cheltuieli de judecată.
Examinând decizia recurată prin prisma excepției de nulitate recursului, instanța de recurs constată următoarele:
Potrivit art. 302 indice 1 alin. 1 lit. c Cod procedură civilă, cererea de recurs va cuprinde sub sancțiunea nulității, motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor, sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat, ori, în speță motivele s-au depus doar la data de 29.09.2008, termenul de 15 zile expirând la 25.05.2008.
Având în vedere faptul că recurenta nu a respectat dispozițiile legale susmenționate, nearătând care sunt motivele de nelegalitate ale deciziei, decât după expirarea termenului legal, cu încălcarea art. 303 alin. 1, 2 Cod procedură civilă, instanța de recurs în baza art. 302 indice 1 alin. 1, art. 3003 alin. 1, 2 Cod procedură civilă va anula recursul urmând a menține în întregime decizia recurată ca fiind legală și temeinică.
Reținând culpa procesuală a recurentului, în baza art. 274 Cod procedură civilă instanța de recurs îl va obliga să-i plătească intimatei 1500 RON cheltuieli de judecată în recurs, reprezentând onorariu avocațial.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Constată nulitatea recursului civil introdus de recurentul pârât cu domiciliul în de,-, - 1,. 3,. 11, județul B, în contradictoriu cu intimata reclamantă cu domiciliul în O,-, - 17,. 20, județul B, împotriva deciziei civile nr. 200/A din 19.03.2008, pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o menține în totul.
Obligă partea recurentă să plătească părții intimate suma de 1.500 lei cheltuieli de judecată în recurs.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 09.10.2008.
Președinte Judecător Judecător Grefier
- - - - - -
- redactat decizie în concept - judecător - - - - 22.10.2008
- judecător fond -
- judecători apel -, -
- dact. gref. - 23.10.2008 - 2 ex.
Președinte:Trif DoinaJudecători:Trif Doina, Moșincat Eugenia, Stan Aurelia