Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 1411/2008. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
Secția Civilă mixtă
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 1411/2008-
Ședința publică din 09.10.2008
PREȘEDINTE: Trif Doina
JUDECĂTOR 2: Moșincat Eugenia
JUDECĂTOR 3: Stan Aurelia
Grefier:
Pe rol fiind soluționarea recursului civil declarat de declarat de recurentul reclamant cu domiciliul în, nr. 55, județul B, în contradictoriu cu intimații pârâți, ambii cu domiciliul în, nr. 21, județul B, de la reședința din O,-, - 8,. 6, județul B, împotriva deciziei civile nr. 102/A din 07.02.2008, pronunțată de Tribunalul Bihor, în dosar nr-, prin care s-a păstrat în întregime sentința civilă nr. 5813 din 08.10.2007, pronunțată de Judecătoria Oradea, în dosar nr. 4847/2005, având ca obiect partaj judiciar.
La apelul nominal făcut în cauză, se prezintă recurentul reclamant personal, reprezentanta recurentului reclamant, avocat, în baza împuternicirii avocațiale nr. 33/2008, emisă de Baroul Bihor - Cabinet Individual și reprezentantul intimaților pârâți, avocat, în baza împuternicirii avocațiale nr. 31/2008, emisă de Baroul Bihor - Cabinet Individual, lipsă fiind restul părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei învederându-se instanței că procedura de citare a părților este completă, prezentul recurs este legal timbrat, fiind achitată taxa judiciară de timbru în sumă de 27,35 lei și timbru judiciar în valoare de 1,15 lei, după care:
Reprezentanții părților arată că nu au alte probe de propus sau cereri de formulat în cauză.
Instanța, nemaifiind de administrat alte probe în cauză, închide faza probatorie și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentanta recurentului reclamant solicită admiterea recursului conform petitului, desființarea și casarea hotărârilor pronunțate de instanța de fond și cea de apel, trimiterea cauzei spre rejudecare la Judecătoria Oradea, cu cheltuieli de judecată în cuantum de 2.145 lei ocazionate în toate fazele procesuale.
Reprezentantul intimaților pârâți solicită respingerea recursului ca neîntemeiat, cu cheltuieli de judecată în cuantum de 600 lei reprezentând onorariu avocațial. Apreciază că hotărârile pronunțate de instanța de fond și cea de apel au fost date cu respectarea prevederilor legale. Apreciază că reclamanții aveau obligația să identifice toți coproprietarii și să solicite introducerea acestora în cauză.
În replică, reprezentanta recurentului reclamant arată că și intimații pârâți aveau obligația de identifica toți coproprietarii și să solicite introducerea acestora în cauză.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND,
Asupra recursului civil de față, instanța constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 5813 din 08.10.2007, pronunțată de Judecătoria Oradea, s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive invocate din oficiu, s- respins acțiunea civilă formulată de reclamantul, împotriva pârâților și, fără cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarele:
În fapt, așa cum rezultă din înscrierea de sub din CF nr. 49, reclamantul a dobândit dreptul de proprietate asupra cotei de 1900/3374 părți din terenul cu nr. topo. 103, cu titlu de moștenire după defunctul, intabulat pentru aceeași cotă parte sub. Dreptul de proprietate al antecesorului reclamantului a fost dobândit cu titlu de reconstituire a dreptului de proprietate, conform înscrierii de sub, în baza titlului de proprietate nr. 631/1995 din 05.01.1995.
Reclamantul nu a înțeles să cheme în judecată și pe ceilalți coproprietari de CF, pentru sistarea indiviziunii în contradictoriu cu aceștia. Pârâții din prezenta cauză nu au calitatea de coproprietari înscriși în Cartea Funciară.
La termenul din 08.10.2007, pârâții prin avocat au depus la dosarul cauzei certificatele de calitate de moștenitor nr. 52/02.03.2006, nr. 102/03.05.2006 și
103/03.05.2006 eliberate de BNP, prin care se atestă că moștenitorii defuncților decedat la 25.04.1926, decedată la 08.02.1916, și decedat la 25.11.1885, sunt, și. Defuncții și nu sunt înscriși în CF. Defunctul este înscris în CF sub. Prin certificatul de calitate de moștenitor nu s-a făcut dovada transmiterii cotei de proprietate deținută de către defunctul în favoarea pârâților din prezenta cauză, menționându-se în certificat că nu s-au declarat bunuri la masa succesorală.
Astfel, pârâții nu au calitate procesuală pasivă în prezenta cauză. Chiar dacă pârâtul ar avea calitate procesuală pasivă în ceea ce privește cota de 6/36 părți din imobilul în litigiu, pe care defunctul, antecesorul pârâtului, a dobândit-o prin cumpărare de la proprietarul de sub B1, așa cum rezultă din înscrierea de sub din CF, chemarea în judecată doar a pârâtului face ca acțiunea reclamantului să fie și nefondată, deoarece sistarea de indiviziune se poate face doar în contradictoriu cu toți coproprietarii de CF sau cu moștenitorii acestora. Or, în mod cert, pârâtul nu are calitate procesuală pasivă în cauză după nici unul din ceilalți coproprietari de CF. De asemenea, nici soția pârâtului, respectiv, nu are calitatea de moștenitor după nici unul din coproprietarii înscriși în CF.
Întrucât în cauză pârâții nu au dobândit încă nici un drept de proprietate asupra vreunei părți sau cote părți din imobil, și nu sunt întabulați în CF, aceștia nu au până în prezent calitate procesuală pasivă în prezenta cauză, instanța urmează să admită excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților.
Întrucât reclamantul a refuzat să cheme în judecată pe toți proprietarii de CF sau pe moștenitorii acestora, acțiunea reclamantului este și nefondată, împărțeala neputându-se face decât în prezența tuturor persoanelor care au un drept de proprietate asupra bunului de împărțit. Potrivit art. 6732. Pr. Civ. reclamantul avea obligația să arate în cererea de partaj persoanele între care urmează a avea loc împărțeala.
Până la efectuarea sistării de indiviziune, este prematură cererea de a-i obliga pe pârâți să lase reclamantului în deplină proprietate și posesie suprafața nr. topo. nou format, de 1900 mp.
Pentru toate considerentele mai sus expuse, instanța a respins acțiunea formulată de reclamant.
Fără cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, a declarat apel reclamantul, solicitând în principal, trimiterea cauzei spre rejudecare, iar în subsidiar schimbarea sentinței apelate, în sensul admiterii acțiunii așa cum a fost formulată, cu cheltuieli de judecată în fond sau apel.
Prin decizia civilă nr. 102/A din 07.02.2008, pronunțată de Tribunalul Bihor, în dosar nr-, s-a respins ca nefondat apelul civil introdus de apelantul domiciliat în, nr. 55, cod poștal -, jud. B, în contradictoriu cu intimații, ambii domiciliați în, nr. 21, cod poștal -, jud. B, iar și cu reședința în O,-, - 8,. 6, cod poștal -, jud. B, împotriva sentinței civile nr. 5813 din 08.10.2007 pronunțată de Judecătoria Oradea, pe care o păstrează în totalitate.
A fost obligată partea apelantă să plătească părților intimate suma de 500 lei, cheltuieli de judecată în apel - onorariu avocat.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de apel a avut în vedere următoarele considerente:
Terenul cu nr. top. 103 din CF 49 a fost cooperativizat, formând obiectul Legii nr. 18/1991, astfel încât toți vechii coproprietari de CF ai acestuia trebuie să fie în prezent înscriși în cartea funciară în baza unui titlu de proprietate eliberat în baza Legii 18/1991.
Nu s-a probat faptul că pârâții intimați și ar deține un titlu de proprietate eliberat în baza Legii 18/1991, chiar neintabulat în cartea funciară, prin care să li se ateste un drept de proprietate asupra unei cote părți din imobilul litigios, dobândit în calitate de moștenitor a unuia din vechii proprietari de CF, astfel încât, în mod corect prima instanță a reținut că aceștia nu ar avea calitatea procesuală pasivă, un certificat de calitate de moștenitor nu poate suplini aceste lipsuri în condițiile date.
Sistarea stării de coproprietate se poate face doar între titularii acestui drept și nu între prezumtivi titulari.
Față de cele arătate, tribunalul în baza art. 296 Cod procedură civilă a respins ca nefondat apelul civil introdus de apelantul în contradictoriu cu intimații, împotriva sentinței civile
nr. 5813 din 08.10.2007 pronunțată de Judecătoria Oradea, pe care a păstrat-o în totalitate.
În baza art. 274 Cod procedură civilă, a obligat apelantul aflat în culpă procesuală, să plătească părților intimate suma de 500 lei, cheltuieli de judecată în apel, constând în onorariu avocat.
Împotriva acestei decizii, în termen, legal timbrat, a declarat recurs apelantul solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei cu trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond, în subsidiar, admiterea acțiunii în sistarea de indiviziune astfel cum fost formulat, cu cheltuieli de judecată.
Prin motivele de recurs s-a invocat că nu s-au analizat complet și corect motivele de apel, s-au reluat ideile greșite ale instanței de fond, contrar practicii și literaturii de specialitate, soluțiile fiind de altfel contrare probelor administrate. S- consemnat în practica ceea ce nici reclamantul și nici avocatul nu a afirmat, de a nu se proceda la numirea unui expert ci dimpotrivă, au solicitat numirea, adresa la biroul local de experți fiind deja la dosar.
La 12.02.2007 s-au depus obiectivele pentru expert, s-a încuviințat proba, biroul local a comunicat lista cu experții iar când trebuia numit expertul, avansul fiind achitat, s-a ridicat din oficiu excepția lipsei calității procesuale a pârâților, nu s-a acordat termen pentru ca părțile să se pronunțe, s-a respins acțiunea pe excepție.
Este neîntemeiată excepția întrucât pârâții au calitate procesuală fiind succesori ai foștilor proprietari CF nr. 49, iar dacă sunt și alții, pârâții sunt în măsură a învedera instanței cine sunt, ori, aceștia nu au invocat că nu sunt urmații proprietarilor de carte funciară.
Reclamantul este proprietar în CF nr. 49 sub B 20 asupra a 1900 mp, pârâții au ocupat o parte din el susținând că aparține antecesorilor, deci, au calitate procesuală, sunt singurii vinovați de toate litigiile, nu au titlu de proprietate, au prezentat doar un certificat de calitate moștenitor din care reiese calitatea lor procesuală chiar dacă nu s-au întabulat în CF, pierzând toate litigiile pe care le-au intentat.
În drept s-au invocat dispozițiile art. 304 pct. 6, 7, 8, 9, 673 li urm. Cod procedură civilă, art. 4 din Legea nr. 247/2005.
Intimații au solicitat respingerea recursului, cu cheltuieli de judecată.
Examinând decizia recurată prin prisma motivelor de recurs cât și din oficiu, instanța de recurs constată următoarele:
Potrivit extrasului de carte funciară - fila 8 dosar fond - recurentul este proprietar al cotei de 1900/3374 părți din imobilul înscris în CF nr. 49, nr. top. 103, reprezentând în natură arabil în intravilan în suprafață de 3374 mp, drept dobândit cu titlu de moștenire în anul 2003.
Titlul de proprietate nr. 631/1995 emis în baza Legii nr. 18/1991 antecesorului recurentului prin care i s-a reconstituit și suprafața de teren în litigiu, a fost menținut prin sentința civilă nr. 5386/2005 a Judecătoriei Oradea, reținându-se că ( reclamant în acel dosar) nu dovedit că are calitatea de moștenitor al defunctului.
Analizând copia xerox colii de carte funciară în care este cuprins și nr. topografic în litigiu - filele 62 - 64 - se reține faptul că acesta a format dreptul de coproprietate al mai multor persoane din care o mare parte a familiei (, ) și a familiei, terenul însă făcând obiectul Legii nr. 18/1991, iar în prezent doar antecesorul recurentului fiind întabulat în baza acestuia pe o cotă parte de 1900 mp.
La dosarul de fond - fila 76 - s-a depus certificatul de moștenitor nr. 52/2006 eliberat de notar public, conform căruia moștenitorii defunctului, decedat la 25.04.1926, sunt, la fila 77 certificatul de moștenitor nr. 103/2006 din care reiese că după, decedat la 25.11.1885, au calitatea de moștenitori, și, la fila 78 certificatul de moștenitor nr. 102/2006 din care reiese că după defuncta decedată la 08.02.1916 au rămas aceiași moștenitori.
Astfel cum corect au reținut ambele instanțe, chiar dacă s-ar accepta ideea că - intimat - are calitatea de moștenitor al celui ce avea înscrisă în favoarea sa o cotă de 6/36 părți din imobil - B 1 - în coala de carte funciară mai sunt înscriși și alți coproprietari ce nu au fost chemați în judecată, ori, sistarea indiviziunii presupune chemarea în judecată tuturor coproprietarilor întabulați în cartea funciară sau ai moștenitorilor lor.
Este adevărat faptul că, în măsura în care moștenitorii nu sunt întabulați dar au această calitate, pot fi chemați în judecată pentru partaj chiar dacă sunt neîntabulați în cartea funciară, însă, în speță pe de-o parte nu au fost chemați în judecată nici măcar toți moștenitorii acestora iar pe de altă parte, terenul făcând obiectul Legii nr. 18/1991 urmează fi reconstituit în favoarea moștenitorilor tuturor coproprietarilor de carte funciară, sau în caz de transmitere a dreptului în favoarea dobânditorilor.
Contrar celor susținute de recurent, atât art. 673 indice 2 Cod procedură civilă cât și practica, literatura juridică de specialitate au opinat că nu se poate proceda la sistarea stării de coproprietate referitor la un imobil, în măsura în care nu sunt chemați în judecată coproprietarii sau moștenitorii acestora, chiar neîntabulați în cartea funciară.
Nu s-a făcut dovada faptului că cei chemați în judecată în calitate de pârâți au calitatea de moștenitori ai coproprietarilor întabulați în cartea funciară, mai mult, alături de în acele certificate de moștenitor mai figurează și alți moștenitori nechemați în judecată, criticile fiind nefondate.
Chiar dacă de-a lungul timpului pârâții au ocupat o parte din teren și s-au erijat în calitate de moștenitori ai foștilor proprietari tabulari, aceste aspecte nu le conferă în speță calitate procesuală pasivă.
Referitor la neîncuviințarea probei cu expertiza judiciară, față de cele expuse, chiar dacă în speță biroul local a comunicat o listă cu experți pentru desemnare în vederea efectuării unui raport de specialitate, acest aspect nu este de natură schimba starea de fapt și de drept arătată mai sus, proba nefiind astfel utilă cauzei, iar în măsura în care s-ar fi încuviințat, doar partea recurentă ar fi fost pusă în situația plății acesteia fără a-i fi utilă în cauză.
Față de toate considerentele expuse, nefiind aplicabile dispozițiile art. 304 Cod procedură civilă, instanța de recurs, în baza art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă va respinge ca nefondat recursul, urmând a menține în întregime decizia recurată ca fiind legală și temeinică.
Reținând culpa procesuală a recurentului, în baza art. 274 Cod procedură civilă, instanța de recurs îl va obliga să le plătească intimaților 600 RON cheltuieli de judecată în recurs, reprezentând onorariu avocațial.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
RESPINGE ca nefondat recursul civil declarat de declarat de recurentul reclamant cu domiciliul în, nr. 55, județul B, în contradictoriu cu intimații pârâți, ambii cu domiciliul în, nr. 21, județul B, de la reședința din O,-, - 8,. 6, județul B, împotriva deciziei civile nr. 102/A din 07.02.2008, pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o menține în întregime.
Obligă partea recurentă să plătească părții intimate suma de 600 lei cheltuieli de judecată în recurs.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 09.10.2008.
Președinte Judecător Judecător Grefier
- - - - - -
- redactat decizie în concept - judecător - - - - 15.10.2008
- judecător fond -
- judecători apel - ,
- dact. gref. - 15.10.2008 - 2 ex.
Președinte:Trif DoinaJudecători:Trif Doina, Moșincat Eugenia, Stan Aurelia
