Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 18/2009. Curtea de Apel Craiova

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA I CIVILĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DECIZIE Nr. 18

Ședința publică de la 12 Ianuarie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Gabriela Ionescu

JUDECĂTOR 2: Tania Țăpurin preșdinte secție

JUDECĂTOR 3: Costel Drăguț președinte instanță

Grefier -

Pe rol, judecarea recursului declarat de pârâtul împotriva deciziei civile nr. 392 din 01 septembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosar nr-, și a sentinței civile nr. 14772 din 5 noiembrie 2007, pronunțată de Judecătoria Craiova în dosar nr- (nr. în format vechi 16090/2006), în contradictoriu cu reclamantele, având ca obiect partaj judiciar.

La apelul nominal, făcut în ședința publică, a răspuns avocat, reprezentând recurentul pârât, lipsind intimatele reclamante,.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care Curtea, constatând cauza în stare de soluționare a acordat cuvântul asupra recursului.

Avocat, pentru recurentul pârât, a susținut oral motivele de recurs formulate în scris, arătând că instanța de apel în mod greșit a făcut aplicarea prevederilor art. 6739. întrucât realizarea lotizării nu ar trebui să împovăreze părțile. Astfel, deși recurentul a realizat îmbunătățiri pe terenul în suprafață de 2000.p situat în T 6 P 30 și 31, acest teren nu i-a fost atribuit în lot. A pus concluzii de admitere a recursului, casarea deciziei și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de apel pentru completarea probatoriului. În subsidiar, a pus concluzii de admitere a recursului, modificarea deciziei și omologarea raportului de expertiză în varianta a II-

După încheierea dezbaterilor, s-a prezentat avocat, pentru intimatele reclamante, și a depus concluzii scrise.

CURTEA

Asupra recursului civil de față;

Prin acțiunea civilă înregistrată la 11 sept.2006 reclamantele și au chemat în judecată pârâtul, solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună ieșirea din indiviziune, pentru suprafața de 4,15 ha teren extravilan situat pe teritoriul comunei, sat, jud. D, cu obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii, reclamantele au susținut că sunt moștenitoarele autorului, căruia i s-a reconstituit drept de proprietate pentru suprafața de 4,35 ha, din care 4,15 ha teren extravilan, fiind eliberat titlul de proprietate nr. 1514-45408.

La data de 27.11.2006, reclamantele au formulat cerere de complinire a masei partajabile, solicitând introducerea la masa bunurilor succesorale ce urmează a fi împărțite și a suprafeței de 2000 mp teren intravilan, care se regăsește în TP nr. 1514-45408 la 6, P 30.

Prin încheierea de admitere în principiu pronunțată la data de 27.11.2006, instanța a dispus admiterea acțiunii de partaj succesoral, s-a constatat deschisă succesiunea defunctului, decedat la data de 15.09.1978, cu ultimul domiciliu în com., jud.

S-a constatat că masa succesorală se compune din terenuri extravilane și intravilane în suprafață totală de 4,35 ha, înscrise în TP nr. 1514-45408/05.10.1999.

S-a constatat că moștenitori legali cu vocație succesorală au rămas reclamantele și pârâtul, în calitate de descendenți de grad I, fiecare având o cota-parte ideală din masa succesorală de câte 1/3.

Prin încheierea de admitere în principiu-suplimentară pronunțată la data de 29.01.2007, s-a constatat că din eroare a fost cuprins în masa succesorală terenul extravilan în suprafață de 9.200 mp, situat în satul, com., jud. D și înscris în nr. 1514-45408/05.10.1999, la 48, P 23 și s-a dispus scoaterea acestui bun imobil din masa succesorală, întrucât a fost înstrăinat de cei trei moștenitori.

Prin sentința civilă nr. 14772 din 5 noiembrie 2007, pronunțată de Judecătoria Craiova, în dosarul nr-, fost admisă acțiunea, a fost omologat raportul de expertiză tehnică judiciară topografică, întocmit de expert-inginer -, în varianta

S-a dispus ieșirea din indiviziune a părților.

Au fost atribuite reclamantei următoarele bunuri: imobilele-terenuri extravilane și intravilane înscrise în TP nr. 1514-45408/05.10.1999, în valoare totală de 218.814,27 lei, respectiv: suprafața de 3.333,33 mp, situat în T 78, P 21, cu vecinătățile: N-, E-De 660, S- și V-De 665, în valoare de 43.500 lei; suprafața de 3.200 mp, situat în T 68, P 26, cu vecinătățile: N-, E-, S- și V- Dc 543, în valoare de 41.760 lei; suprafața de 2.266,67 mp, situată în T 73, P4, cu vecinătățile: N-, E-De 79, S- și V-De 552, în valoare de 29.580 lei; suprafața de 2.266,67 mp, situat în T 81, P 7/1, cu vecinătățile: N-DN 384(E 574), E-, S-G și V-, în valoare de 74.006,67 lei și suprafața de510 mp, situată în T 6, P 31 și 32, cu vecinătățile: N-Dc 81, E-, S-DN 385 (E 574) și V-, în valoare de 29.967,60 lei.

Au fost atribuite reclamantei următoarele imobile-terenuri extravilane și intravilane înscrise în TP nr. 1514-45408/05.10.1999, în valoare totală de 218.814,27 lei, respectiv_ suprafața 3.333,33 mpsituată în T 78, P 21, cu vecinătățile: N-, E-De 660, S- și V-De 665, în valoare de 43.500 lei; suprafața de 3.200 mp, situată în T 68, cu vecinătățile: N-, E-Dc 552, S- și V-, în valoare de 41.760 lei; suprafața de 2.266,67 lei, situată în T 73, P 4, cu vecinătățile: N-, E-De 79, S- și V- De 552, în valoare de 29.580 lei; suprafața de 2.266,67 mp, situată în T 81, P7/1, cu vecinătățile:N-DN 384 (E 574), E-Primărie, S-G și V-, în valoare de74.006,67 lei și suprafața de 510 mp, situată în T 6, și 32, cu vecinătățile: N-Dc 81, E-, S-DN- 384 (E 574) și V-, în valoare de 29.967,60 lei.

Au fost atribuite pârâtului, următoarele imobile-terenuri extravilane și intravilane înscrise în TP nr. 1514-45408/05.10.1999, în valoare totală de 234.686,47 lei, respectiv: suprafața de 300 mp, situată în T 64, P 128, cu vecinătățile: N-G, E-Pr 459, S- și V-, în valoare de 3.915 lei; suprafața de 3.333,33 mp, situată în T 78, P 21, cu vecinătățile:, E-De 660, S- și V-De 665, în valoare de 43.500 lei; suprafața de 2.266, 67 mp, situată în T 73, P4, cu vecinătățile: N-, E-De 79, S- și V-De 552, în valoare de 29.580 lei; suprafața de 800 mp, situată în T 64, P 127, cu vecinătățile: N- G, E-, S- și V-G, în valoare de 10.440 lei; suprafața de 1.200 mp, situată în T 64, P 140, cu vecinătățile: N-, E-Pr 487, S-Școala și V-Școala, în valoare de 15.660 lei; suprafața de 2.266,67 mp, situată în T 81, P 7/1, cu vecinătățile:N-DN 384 (E 574), E-, S-G și V-, în valoare 74.006,67 lei și suprafața de 980 mp, situată în T 6, P 31 și 32, cu vecinătățile: N- și, E-, S-DN 384 (E 574) și V-, în valoare de 57.584,80 lei.

A fost obligat pârâtul să plătească reclamantei sultă în sumă de 5.290,73 lei și reclamantei sultă în sumă de 5.290,73 lei.

Au fost obligate reclamantele să plătească pârâtului suma de 420,50 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei declarat apel pârâtul, criticând modalitatea de atribuire a bunurilor.

Prin decizia civilă 392 din 1 septembrie 2008 Tribunalului Doljs -a respins apelul ca nefondat.

Pentru a se pronunța astfel, tribunalul a reținut că posesia exercitată de coindivizari asupra bunurilor supuse partajării nu este prevăzută de art. 673 indice 9.pr.civ între criteriile ce trebuie avute în vedere la formarea și atribuirea loturilor, că acest criteriu nu trebuie absolutizat și nu poate fi în nici un caz avut în vedere ca singurul criteriu sau ca un criteriu prioritar la formarea și atribuirea loturilor.

S-a arătat că prima instanță s-a orientat spre varianta de lotizare care să respecte criteriul posesiei, dar fără să ignore dispozițiile art. 741 Cod Civil, urmărind ca fiecare să primească atât teren extravilan, cât și intravilan, de aproximativ aceleași dimensiuni și valoare.

Tribunalul apreciat că adoptarea unei variante de lotizare conform celor solicitate de apelant, prin care acesta să primească întregul teren din intravilan, precum și în întregime suprafața de 6800 din tarlaua 81, parcela 7/1, ar presupune că intimatelor reclamante să le fie atribuite în lot numai suprafețe de teren în extravilan, fără primi suprafețe din terenul extravilan din zona gară (de o valoare mai mare ), împărțire ce ar fi de natură a încălca dispozițiile art. 741 Cod Civil.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâtul, motivând că în mod greșit tribunalul a apreciat că nu se impune efectuarea unei noi expertize, pentru a se stabili o altă variantă de lotizare. S-a arătat că instanța nu a ținut seama de toate criteriile legale de atribuire a bunurilor, a dat eficiență doar criteriului împărțirii în natură a bunurilor, fără a ține seama de posesia lor.

Recurentul a susținut că instanța trebuia să administreze toate probele pentru a stabili variante de lotizare care să satisfacă interesele tuturor părților, respectând îmbunătățirile efectuate de părți și fără a împovăra copărtașii prin plata unor sulte prea mari.

S-a arătat că decizia este nelegală sub aspectul nerespectării dispoz. art. 673/9, că pe suprafața de 2000. teren intravilan recurentul a edificat gospodăria proprie, fiind pus în situația de a-și înjumătăți gospodăria.

La data de 12 ian. 2009 intimatele au formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului.

Recursul nu este fondat pentru următoarele considerente.

Potrivit art. 167, probele se încuviințează și se administrează numai dacă instanța consideră că ele pot să ducă la dezlegarea pricinii. Proba trebuie să fie utilă, concludentă și pertinentă.

În apel, care este o cale devolutivă de atac, instanța poate încuviința refacerea sau completarea probelor administrate la prima instanță sau poate dispune administrarea unor noi probe, în acest sens fiind dispozițiile art. 295 alin. 2

Având obligația de a soluționa procesul cu celeritate, în condițiile art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, instanța de apel trebuie să dispună completarea probelor doar dacă situația de fapt nu a fost pe deplin lămurită la prima instanță sau dacă apreciază că anumite probe sunt incomplete, au fost defectuos administrate ori au fost eronat respinse de instanța anterioară.

În aceste condiții, se apreciază că tribunalul a aplicat corect dispozițiile legale arătate atunci când a respins cererea de completare a raportului de expertiză, pentru realizarea unei noi variante de lotizare a bunurilor, deoarece prin expertiza efectuată la judecătorie s-a stabilit valoarea fiecărui bun, s-au propus două variante de lotizare și instanța avea posibilitatea de a stabili, pe baza datelor din raportul de expertiză, o nouă variantă de lotizare. Nimic nu obliga la administrarea unei probe suplimentare, iar criticile aduse de apelant, regăsite în parte și în obiecțiunile depuse în fața primei instanțe, se puteau soluționa fără a se cere expertului să realizeze o altă variantă de lotizare.

Instanța apreciază, de asemenea, că au fost respectate dispozițiile art. 673/9 privind criteriile legale de atribuire a bunurilor la partaj.

Partajul presupune o repartizare concretă a bunurilor, în materialitatea lor, iar la formarea loturilor trebuie să se aibă în vedere prev. art. 741 civ. art. 673/5 și art. 673/9

Art. 673/5 alin. 2 teza I dispune că instanța va face împărțeala în natură, aceasta constituind chiar un principiu al partajului. Față de prev. art. 741 civ. instanța trebuie să dea în fiecare lot, pe cât se poate, aceeași cantitate de bunuri mobile, imobile, de drepturi sau creanțe de aceeași natură, evitând, pe cât posibil, împărțeala excesivă a imobilelor.

Criteriile legale prevăzute de art. 673/9 nu sunt stabilite într-o ordine de preferință, astfel că toate aceste dispoziții trebuie aplicate coroborat, pentru a se respecta drepturile tuturor copărtașilor și a se face o împărțeală echitabilă.

În speță, părțile se aflau în indiviziune cu privire la suprafața de 2000. teren intravilan și 32 300. teren extravilan.

Varianta de lotizare aleasă de instanțele de fond cu privire la repartizarea în loturile tuturor părților de terenuri intravilane și extravilane este stabilită cu aplicarea corectă criteriilor legale de atribuire a bunurilor și a dispozițiilor art. 741 civ. deoarece era firesc să se atribuie fiecărei părți terenuri din ambele categorii, cât timp suprafața de 2000. teren din intravilan este suficient de mare pentru formarea unor gospodării separate.

Astfel, din schița anexă la raportul de expertiză, rezultă că pe acest teren, parcelat în titlul de proprietate în două parcele de categoria curți construcții ( 600.) și, respectiv, arabil intravilan, (1400m.p. ) se află amplasate construcții doar în partea dinspre drumul județean C - B, de la sudul terenului, ceea ce permite ca în partea de nord terenului arabil, care are ieșire la drumul comunal, să se constituie o altă gospodărie.

Recurentului i s-a atribuit suprafața de 980. teren intravilan, și anume partea ocupată de construcții, care constituie o unitate locativă suficient de mare pentru mediul rural, respectându-se în acest fel și criteriul folosinței bunurilor.

În ipoteza în care acestuia i se atribuia întreaga suprafață de teren din intravilan, de o valoarea mai mare decât terenul din extravilan, pentru egalizarea loturilor părților puteau fi imaginate două variante de lotizare. Prima variantă era cea în care recurentului i se atribuia și o parte din terenul extravilan, așa cum solicită, suficient de mare pentru a se utiliza terenul potrivit scopului său, însă într-o astfel de ipoteză sulta datorată de reclamant era foarte mare. A doua variantă era ca recurentului să nu i se atribuie teren în extravilan, pentru a plăti o sultă mai mică, însă această variantă nici nu a fost solicitată de recurent și nici nu ar răspunde criteriilor stabilite de art. 741 civ. Prin valorificarea criticilor pârâtului recurent ar însemna să se aibă în vedere doar interesul acestuia, ceea ce ar însemna o încălcare a dreptului de proprietate al reclamantelor.

Concluzia care se impune este aceea că instanța de fond a realizat o partajare a terenului astfel încât fiecare copărtaș să aibă în loturi terenuri din ambele categorii, în suprafețe suficient de mari pentru a se utiliza terenul agricol potrivit destinației sale, respectându-se și valoarea de circulație a fiecărei parcele.

Criticile aduse în recurs apar astfel ca nefondate în raport de prev. art. 304, decizia din apel fiind dată cu respectarea legii.

Potrivit art. 312 recursul se va respinge ca nefondat.

În temeiul art. 274 pr.civ. va fi obligat recurentul la plata sumei de 1500 lei cheltuieli de judecată către intimate constând în onorariu avocat

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul formulat de recurentul pârât împotriva deciziei civile nr.392 din 01.septembrie.2008 pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul - în contradictoriu cu intimații reclamanți ,.

Obligă apelantul la plata sumei de 1500 lei, cheltuieli de judecată, către intimate.

Decizie irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de la 12 ianuarie 2009.

Președinte,

- -

Judecător,

- -

Judecător,

- -

Grefier,

Red./tehnored. jud. GI

2ex/-

Jud. Apel -,

Jud.fond -

Președinte:Gabriela Ionescu
Judecători:Gabriela Ionescu, Tania Țăpurin, Costel Drăguț

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 18/2009. Curtea de Apel Craiova