Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 228/2008. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI SECȚIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE
DOSAR NR- CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA Nr.228
Ședința publică din data de 27 februarie 2008
PREȘEDINTE: Maria David
JUDECĂTORI: Maria David, Elena Costea Constanța Pană
- C -
Grefier - - -
Pe rol fiind judecarea recursului formulat de reclamanta domiciliată în P,-,. 3..34, județul P, împotriva deciziei civile nr. 376 din 23 noiembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu pârâtul domiciliat în P,str. - nr.67,.72,.8 Județul
Recursul a fost timbrat cu taxa judiciară de timbru în cuantum de 10 lei conform chitanței nr. 42449/31.01.2008, timbre judiciare de 0,30 lei anulate și atașate la dosar.
La apelul nominal făcut în ședința publică, la ultima strigare, au răspuns recurenta reclamantă Pizza personal și asistată de avocat din cadrul baroului P conform împuternicirii avocațiale nr. 3/2008, intimatul pârât personal și asistat de avocat - - conform împuternicirii avocațiale nr. 353/2008.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință,după care se învederează că recurenta reclamantă a depus la dosar, prin serviciul registratură, precizări la motivele de recurs, înregistrate sub nr. 1957/20.02.2008.
Se înmânează intimatului pârât, prin apărător, copie de pe precizări la motivele de recurs.
Avocat - - pentru intimatul pârât solicită acordarea unui nou termen pentru a lua la cunoștință de precizările la motivele de recurs.
Curtea invocă excepția nulității precizărilor la motivele de recurs având în vedere că acestea au fost depuse peste termenul de 15 zile.
Avocat având cuvântul pentru recurenta reclamantă solicită respingerea excepției invocate întrucât precizările depuse se referă la unele erori de cifre, de sultă.
Avocat - - având cuvântul pentru intimatul pârât solicită admiterea excepției invocate.
Avocat având cuvântul pentru recurenta reclamantă arată că alte cereri nu mai are de formulat solicitând cuvântul în dezbateri.
Avocat - - având cuvântul pentru intimatul pârât arată că alte cereri nu mai are de formulat solicitând cuvântul în dezbateri.
Curtea ia act de declarația părților, consideră cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Avocat având cuvântul pentru recurenta reclamantă susține oral motivele de recurs, arătând că decizia recurată este nelegală și motivele de recurs se încadrează în dispozițiile art.304 pct. 9 Cod procedură civilă.
Susține că a fost omologat raportul de expertiză, în condițiile în care expertul a procedat la efectuarea expertizei fără citarea apelantei reclamante, nu a fost înregistrat la Biroul de expertiză tehnică, nu este semnat de expert atât conținutul explicațiilor, cât și schițele anexe.
Arată că terenul unde sunt amplasate construcțiile este în, iar în varianta propusă și omologată linia despărțitoare traversează treptele, ceea ce implică o modificare structurală a acestora sau realizarea unei intrări pe o altă latură a imobilului.
Potrivit art. 673 pct.9 Cod procedură civilă, la formarea și atribuirea loturilor instanța va ține seama și de mărimea cotei părți ce se cuvine fiecăreia din masa succesorală, faptul că unii dintre coproprietari, înainte de a cere împărțeala, au făcut construcții sau îmbunătățiri.
Prin încheierea de admitere în principiu se atestă faptul că din imobilul casă de locuit și anexe apelanta reclamantă are un procent de 75% iar intimatul pârât 25%, în situația în care apelanta reclamantă împreună cu defuncții au edificat imobilul în cote egale, intimatul pârât neavând nicio contribuție la data edificării imobilului casă de locuit și anexe.
Solicită admiterea recursului, casarea deciziei recurate cu trimiterea cauzei spre rejudecare pentru efectuarea unei noi expertize având în vedere că apelanta reclamantă nu a fost citată conform art. 208 (1) Cod procedură civilă.
Avocat - - având cuvântul pentru intimatul pârât răspunde punctual la motivele de recurs invocate de apelanta reclamantă, arătând că toate criticile menționate sunt neconcludente, instanța de apel respectând îndrumările cuprinse în decizia de casare nr. 286/2007 a Curții de Apel Ploiești.
Critica privitoare la necitarea apelantei reclamante este nefondată având în vedere că atât expertiza constructor cât și expertiza topometrică s-au făcut în aceeași zi, ambii experți făcând deplasarea în teren în același moment, situație necontestată de către recurenta reclamantă.
Cât privește motivele 2 și 3 de recurs ce se referă la modalitatea concretă de formare și atribuire a loturilor ce compun masa succesorală, apreciază că în mod corect instanța de apel, după casare a omologat varianta I din raportul de expertiză topometrică.
Solicită respingerea recursului ca nefondat, menținerea deciziei recurate ca fiind temeinică și legală. Cu cheltuieli de judecată.
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față:
Prin încheierea de admitere în principiu pronunțată la data de 07.10.2003 Judecătoria Buzăua admis în parte, în principiu actiunea civilă formulată de reclamanta, în contradictoriu cu pârâtul, a admis în parte și în principiu cererea reconvențională formulată de același pârât, a constatat că de pe urma defunctei decedată la 28.12.2000 rămas ca avere succesorală un imobil casă de locuit cu anexe și suprafața de 1000 mp teren aferent situat în com. sat., jud. B, 40 acțiuni nominative la SC CÂMPINA, iar ca moștenitori reclamanta și pârâtul cu cote de fiecare din masa succesorală.
A mai reținut instanța ca pasiv al succesiunii suma de 18 milioane lei ce se va imputa în mod egal asupra lotului celor doi moștenitori, reținând că aceasta a fost suportată numai de către reclamantă.
Curtea de Apel Ploiești prin decizia civilă nr.719 din 11.03.2004 a admis apelul formulat de reclamantă, a modificat în parte încheierea instanței de fond în sensul că a reținut la masa succesorală cota de 50% din construcții, restul de 50% reprezentând contribuția proprie a reclamantei ce va fi dedusă în favoarea acesteia și a adăugat la pasivul succesoral suma de 5.000.000 lei cheltuieli efectuate cu ultima boală a defunctei suportate de reclamantă.
Prin sentința civilă nr.2302/2006 a Judecătoriei Buzăus -a admis acțiunea formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâtul, s-a dispus partajarea masei succesorale rămase de pe urma def. prin omologarea raportului de expertiză refăcut întocmit de exp. și și au fost atribuite reclamantei imobilul casă de locuit cu anexe cu suprafața de 1000 mp teren aferent situat în loc., com., jud.B, în valoare de 113.588.800 lei, 20 acțiuni nominative deținute de defunctă la SC SA CÂMPINA.
Prin aceeași sentință au fost atribuite pârâtului 20 acțiuni deținute de defunctă la aceeași societate și a fost obligată reclamanta să plătească sultă pârâtului în valoare de 11.769.400 lei în termen de 2 luni, s-au compensat în parte cheltuielile de judecată și a fost obligat pârâtul la 3.000.000 lei cu acest titlul către reclamantă.
Pentru a pronunța această sentință, s-a reținut că sunt incidente disp.art.728 cod civil, art.6731și următoarele Cod pr.civilă, precum și situația de fapt stabilită prin încheierea de admitere în principiu din 7.10.2003 astfel cum a fost modificată prin decizia nr.719/2004 a Curții de Apel Ploiești.
În ceea ce privește reactualizarea sumelor reținute cu titlu de pasiv succesoral, instanța reținut că pârâtul a fost de acord cu reactualizarea făcută, conform adresei de la fila 35 și a stabilit ca pasiv succesoral suma de 48.454.100 lei ce urmează a se imputa egal asupra loturilor celor două părți.
S-a reținut că la atribuirea imobilului casă de locuit, instanța de fond a avut în vedere criteriile prev. de art.6739Cod pr.civilă și faptul că reclamanta deține o cotă parte mai mare din construcție și a atribuit acesteia integral construcția și terenul aferent de 1000 mp, reținând că partajarea acesteia nu se poate face în natură întrucât s-ar ajunge la exploatarea ineficientă de către părți.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâtul, apreciind-o ca nelegală și netemeinică.
În dezvoltarea motivelor de apel pârâtul a arătat că prin încheierea de admitere în principiu s-a stabilit că pasivul succesoral a fost de 18.000.000 suportat de către reclamantă, la care, în apelul ce s-a declarat împotriva acestei încheieri instanța a adăugat 5.000.000 lei cheltuieli făcute de reclamantă cu ultima boală a defunctei și după ce s-a primit dosarul din apel, instanța de fond a făcut o reactualizare a pasivului succesoral pe care l-a suportat, la 48.454.100 lei, fără să motiveze cum a făcut calculul adausului.
O altă critică este, în ceea ce privește omologarea variantei de atribuire a bunurilor imobile reclamantei pe motiv că, reclamanta are cotă de din construcții, iar terenul este atribuit amândoura, pe motiv că împărțirea ar însemna o exploatare ineficientă a acestuia.
Referitor la efectuarea expertizelor, apelantul a arătat că au fost făcute obiecțiuni ce au fost admise, dar ulterior fără să fie intervenit ceva nou, instanța a revenit asupra refacerii expertizelor, cu toate că s-a reținut că nu a avut cunoștință de ziua când experții s-au deplasat pentru măsurători și evaluări.
A mai susținut apelantul că instanța și-a format greșit convingerea că terenul nu se poate partaja în natură, întrucât terenul agricol și se pot împărți în două părți.
De asemenea, o altă critică, este că sulta de numai 11.769.400 lei pentru o casă cu 8 camere și dependințe, precum și un teren de 987,14 mp intravilan cu de vie, pomi fructiferi și curte, este de neînțeles cum a putut fi calculată.
Prin decizia nr.354/2006 s-a admis apelul formulat de pârâtul, s-a schimbat în parte sentința apelată, în sensul că a obligat intimata reclamantă la plata sumei de 24.846.900 lei ROL cu titlu de sultă către apelantul pârât, ca urmare a înlăturării actualizării pasivului succesoral.
Pentru a pronunța această decizie, s-a reținut că prin încheierea de admitere în principiu din 7.10.2003 s-a constatat că, de pe urma defunctei a rămas ca avere succesorală un imobil casă de locuit cu anexe și suprafața de 1000 mp teren aferent situat în com., sat., 40 acțiuni nominative la SC CÂMPINA și ca moștenitori reclamanta și pârâtul cu cote de fiecare din masa succesorală, iar ca pasiv s-a reținut suma de 18 milioane lei ce se va imputa egal asupra loturilor părților.
De asemenea, s-a reținut că prin decizia nr.719/2004 Curtea de Apel Ploieștia admis apelul reclamantei, a modificat în parte încheierea de admitere în principiu în sensul că a reținut la masa succesorală cota de 50% din construcție, restul de 50% reprezentând contribuția proprie a reclamantei, ce va fi dedusă în favoarea acesteia și a adăugat la pasivul succesoral suma de 5.000.000 lei.
A apreciat instanța de apel, că încheierea de admitere în principiu astfel cum a fost modificată de Curtea de Apel Ploiești, a intrat în puterea lucrului judecat și instanța de fond nu putea interveni peste conținutul acesteia și nu putea actualiza pasivul succesoral cu indicele de inflație, motiv pentru care tribunalul a dispus înlăturarea actualizării efectuată de instanța de fond pentru că a intervenit peste puterea lucrului judecat în privința pasivului succesoral.
Referitor la celelalte două motive de apel, s-a reținut că sunt nefondate, întrucât rapoartele de expertiză întocmite în cauză nu sunt afectate de nulitate, iar atribuirea făcută de instanța de fond pentru întregul imobil este corectă.
Împotriva acestei decizii a formulat recurs pârâtul pentru următoarele motive:
O primă critică este că soluția instanței de fond, mai ales cea cu privire la atribuirea exclusivă reclamantei a bunurilor imobile este nelegală, deoarece art.6735al.2 cod pr.civilă obligă la împărțirea în natură a bunurilor chiar dacă reclamanta are un drept mai mare.
Referitor la efectuarea expertizelor, recurentul arată că, a făcut obiecțiuni care au fost admise, însă, ulterior instanța a revenit asupra refacerii expertizelor, cu toate că s-a reținut că nu a avut cunoștință de ziua când experții s-au deplasat pentru măsurători și evaluări, situație în care s-au făcut constatări contrare realității.
Chiar expertiza topografică reține unele probleme cu privirie la împărțirea suprafeței de 384, 4 mp dar nu și cu restul terenului.
Consideră recurentul că atribuirea exclusivă a terenului reclamantei este contrară chiar expertizei topografice.
O altă critică este că motivarea făcută de către instanța de apel, în sensul că terenul și locuința nu sunt partajabile în natură, este contrară raportului de expertiză topografică și chiar din locuință i se pot atribui trei încăperi întrucât aceasta are 8 camere și două intrări.
Consideră recurentul că cea mai gravă nesocotire a motivelor de apel se referă la efectuarea expertizei constructor fără a fi anunțat, ceea ce atrage nulitatea expertizei conform art.312 alin.5 cod pr.civilă, fiind incidente disp.art.304 pct.9 cod pr.civilă.
În dezvoltarea acestui motiv de recurs, se arată că nu există semnătura sa pe dovada de convocare de către expertul constructor, iar în obiecțiunile formulate a motivat pe larg nulitatea raportului de expertiză, necesitatea efectuării unei alte expertiză rezultă din valoarea redusă de 82.790.000 lei ROL a construcției și anexelor, astfel că era necesară refacerea raportului de expertiză pe care instanța a dispus-o, iar ulterior a revocat-o nejustificat.
S-a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare pentru efectuarea unei noi expertize construcții.
Prin decizia nr. 286 din 13 martie 2007, Curtea de apel Ploiești Admite recursul formulat de pârâtul, împotriva sentinței civile nr.2302 din 10 mai 2006, pronunțată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu intimata reclamantă, a casat decizia nr.354/2006 a Tribunalului Buzău și a trimis cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
Pentru a pronunța astfel, curtea a constatat că este fondată prima critică a recurentului, în sensul că nu a avut loc o împărțire în natură conform art.6735alin.2 cod pr.civilă, atribuind toate bunurile imobile intimatei reclamante, dând prioritate unui singur criteriu și anume acela că, reclamanta are o cotă mai mare din valoarea bunurilor succesorale, încălcând și disp.art.741 cod civil care prevede că împărțirea se face în natură.
Ca atare, în mod nelegal ambele instanțe au greșit când au motivat că nu este posibilă împărțirea în natură din moment ce expertul constructor, stabilește două variante de lotizare, iar în varianta a II a i se atribuie și recurentului încăperi din casa de locuit.
Referitor la expertiza topografică, se va reține că expertul a arătat că numai terenul curți-construcții este dificil de parcelat în două loturi egale și distincte, pe când terenul arabil și vie poate fi împărțit în două loturi.
În consecință, instanțele anterioare au greșit atunci când au atribuit numai reclamantei atât locuința cât și întregul teren, pe când recurentului nu i s-a atribuit nici un bun în natură ci doar sultă, deși experții au propus și variante de împărțire în natură.
Chiar și valoarea bunurilor imobile este mult prea mică față de valoarea de piață a acestora, motiv pentru care se impune refacerea celor două expertize topografică și constructor, urmând ca experții să evalueze imobilele la valoarea de circulație a acestora, să propună variante de lotizare în natură pentru cele două părți și să se dispună citarea tuturor părților la efectuarea expertizei.
Cauza a fost înregistrată la tribunal sub nr- și rejudecând apelul după casare cu trimitere a constat că este întemeiat iar prin decizia civilă nr. 376 din 23 noiembrie 2007 Tribunalul Buzăua admis apelul formulat de pârâtul, a schimbat în parte sentința civilă nr. 2302/2006 a Judecătoriei Buzău în sensul că dispune omologarea variantei 1 raportului de expertiză și în parte a raportului de expertiză astfel:
Atribuie reclamantei lotul nr. 1 compus din teren respectiv 493,5. conform anexei 1 valoare de 6381 lei, casa de locuit și anexa edificată pe acesta în valoare de 8926 lei și plătește pârâtului sulta de 1580 lei.
Primește de la pârât sulta de 1150 lei, sumă ce se va actualiza în funcție de rata inflației începând cu data de 11.03.2004 până la pronunțarea prezentei decizii.
Atribuie pârâtului lotul nr.2 respectiv teren respectiv 493,5. conform anexei 1 în valoare de 6381 lei și majorări în valoare de 818 lei și plătesc sultă pârâtei suma de 1580 lei.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamanta, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, susținând că a fost omologat raportul de expertiză în condițiile în care expertul a procedat la efectuarea expertizei fără citarea acesteia prin carte poștală recomandată conform art. 208 (1) Cod pr. civilă, iar raportul de expertiză nu a fost înregistrat la Biroul de Expertize tehnice, nu este semnat de expert atât conținutul explicațiilor, cât și schițele anexate.
A mai susținut recurenta-reclamantă că a formulat și obiecțiuni la acest raport de expertiză, raport care este incomplet ca de altfel și schițele anexate, construcțiile fiind marcate pe schiță prin două figuri geometrice, fără a se menționa distanța dintre linia despărțitoare dintre cele două loturi.
O altă critică vizează modalitatea de formare și atribuire a loturilor, instanța nu a respectat încheierea de admitere în principiu irevocabilă la care reclamanta are un procent de 75%, iar pârâtul de 25% la imobilul casă de locuit și nici dispozițiile art. 6739Cod pr.civilă, imobilul nefiind comod partajabil în natură.
Prin ieșirea din indiviziune în maniera dispusă de instanța de apel s-au încălcat dispozițiile expuse de art. 67310Cod pr. civilă, în sensul că nu este admisă împărțeala în natură în cazul în care s-ar cauza o scădere importantă a valorii bunului indiviz, în cazul de față instanța a omologat o expertiză incompletă.
Se solicită pentru motivele invocate admiterea recursului, casarea deciziei din apel cu trimiterea cauzei spre rejudecare în vederea efectuării unei noi expertize complete cu respectarea dispozițiilor art. 208 (1) Cod pr.civilă.
Intimatul-pârât a formulat întâmpinare prin care solicitat respingerea recursului ca nefondat, răspunzând punctual tuturor criticilor invocate de recurenți, criticile acestora fiind nefondate deoarece a participat personal la efectuarea expertizelor, nu a mai insistat în obiecțiunile la raportul de expertiză, în mod corect a fost omologată varianta nr.1 din raportul de expertiză topometrică, prin care se realizează o echitabilă împărțeală în natură a bunurilor succesorale.
Curtea examinând decizia recurată prin prisma criticilor invocate, actelor și lucrărilor dosarului, precum și a dispozițiilor legale ce au incidență în soluționarea cauzei, constată că recursul este fondat pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare:
Cu privire la precizările la motivele de recurs depuse la data de 21 februarie 2008, așa cum s-a arătat și în practicaua deciziei ele nu vor mai fi analizate, fiind depuse peste termenul de 15 zile de la comunicarea deciziei din apel, sunt motive noi, astfel că sunt lovite de nulitatea prevăzută de art. 306 alin.1 Cod pr.civilă.
Sunt fondate însă criticile recurentei-reclamante referitoare la necitarea procedurală conform dispozițiilor art. 208 (1) Cod pr. civilă la momentul efectuării raportului de expertiză din apel, care arată că "dacă pentru expertiză este nevoie de o lucrare la fața locului ea nu poate fi făcută decât după citarea părților prin carte poștală recomandată, cu dovadă de primire, arătând zilele și orele când începe și continuă lucrarea. Dovada de primire va fi alăturată lucrării expertului".
Dispozițiile legale mai sus citate sunt incidente în cauza de față deoarece expertul nu a făcut aceste dovezi de citare, ceea ce atrage nulitatea raportului de expertiză.
Citarea părților pentru efectuarea expertizei la fața locului constituind o garanție a dreptului de apărare a acestora, întrucât li se crează posibilitatea de a da expertului lămuriri necesare și totodată, de a-i cere să facă toate constatările legate de obiectivele fixate pentru expertiză, este nelegală hotărârea care se bazează pe o expertiză la fața locului fără citarea părților.
obligația citării părților, textul mai sus invocat cuprinde dispoziții de formare pentru acestea, astfel încât nerespectarea acestei obligații este sancționată cu nulitatea relativă a raportului de expertiză, care trebuie invocată în condițiile art. 108 alin.3 Cod pr.civilă, dispoziții legale respectate și în speța de față, deoarece verificând actele și lucrările dosarului se poate vedea (fila 44 dosar apel) că reclamanta a invocat această nulitate în apel înainte de a pune concluzii în fond.
Pentru toate considerentele mai sus expuse, curtea în baza dispozițiilor art. 312 alin.3 Cod pr.civilă, coroborate cu art. 304 pct.9 Cod pr.civilă va admite recursul, va casa decizia recurată cu trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță pentru refacerea raportului de expertiză.
Cu ocazia rejudecării cauzei, instanța de apel va avea în vedere și celelalte critici ale recurentei-reclamante referitoare la modalitatea de formare și atribuire a loturilor, cu respectarea dispozițiilor art. 6739și art. 67310Cod pr.civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de reclamanta domiciliată în P,-,. 3..34, județul P, împotriva deciziei civile nr. 376 din 23 noiembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu pârâtul domiciliat în P,str. - nr.67,.72,.8 Județul
Casează decizia recurată cu trimiterea cauzei spre rejudecare Tribunalului Buzău.
Irevocabilă.
țată în ședința publică azi, 27 februarie 2008.
Președinte, JUDECĂTORI: Maria David, Elena Costea Constanța Pană
- - C - - -
Grefier,
- -
Red.CP
Tehn. NM
3.ex./12.03.2008
fond.3434/2003 Judecătoria Buzău,
fond.
a- Tribunalul Buzău
;
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr.3120
Președinte:Maria DavidJudecători:Maria David, Elena Costea Constanța Pană
