Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 24/2008. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA CIVILA, CAUZE MINORI, FAMILIE, CONFLICTE DE MUNCA, ASIGURARI SOCIALE
DECIZIE Nr. 24
Ședința publică de la 16 Ianuarie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Elena Pașcan
JUDECĂTOR 2: Camelia Viziteu
JUDECĂTOR 3: Niculina Țiț
Grefier - -
****************************
La ordine a venit spre soluționare recursul promovat de reclamantul, împotriva deciziei civile nr.177 din 25 mai 2007, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică s-a prezentat recurentul asistat de av., și intimata lipsă fiind celelalte părți.
Procedura fiind legal îndeplinită, s-a expus referatul oral asupra cauzei după care:
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța a constatat cauza în stare de judecată și a acordat cuvântul pe fond.
Av. având cuvântul a precizat că recursul este întemeiat fapt pentru care își menține în totalitate motivele de recurs.
Primul motiv de recurs se referă la faptul că în mod nelegal s-a dispus anularea certificatului de moștenitor nr.1217.
Instanța de fond a considerat că s-au făcut suficiente dovezi care au arătat că pârâta a dovedit calitatea sa de moștenitor.
Răspunsul dat de reclamant la a treia întrebare din interogatoriu - fila 65 fond - " tatăl meu"este o probă ce nu se poate corobora cu declarația martorei, care deși nu cunoaște când au murit părinții pârâtei, știe că aceasta nu a fost lăsată să locuiască în cauză de către reclamant.
Nu există dovezi că s-ar fi acceptat moștenirea de către intimată.
În ce privește al doilea motiv de recurs, arată că la masa succesorală nu au fost incluse toate îmbunătățirile efectuate la casă, ca de exemplu- gardul două porți și acoperișul.
Solicită admiterea recursului, modificarea hotărârii de fond, respingerea cererii reconvenționale și includerea îmbunătățirilor efectuate la imobil ( acoperiș, două porți, gard).
Fără cheltuieli de judecată.
Intimata având cuvântul a solicitat respingerea recursului și menținerea hotărârii tribunalului, precizând că totul trebuie împărțit în mod egal.
S-au declarat dezbaterile închise, instanța reținând cauza în pronunțare.
CURTEA
- deliberând-
Asupra recursului civil de față:
Prin încheierea din 17 martie 2004 pronunțată în dosarul nr.345/2004, Judecătoria Moineștia constatat deschisă succesiunea defunctei, decedata la 10.04.1982 și a constatat că masa succesorala se compune din 1410 mp teren arabil situat în comuna, satul Câmpeni, Județul B, una casă de locuit compusă din două camere, chilie, o magazie, 5030 mp teren fânaț, în continuarea celui arătat anterior, 0,20 ha la pct. " ", 0,36 ha pct. "" 0,75 ha teren pct. "", 0,72 ha "Pârâul " 0,24 ha teren pct. " ".
Moștenitorii cu vocație succesorala sunt, descendenți, cu câte o cotă de 1 / 2 fiecare.
S-a constatat că masa succesorala rămasă după defunctul decedat la 23.03.1999, se compune din 1/2 din moștenirea după și un apartament situat în M, str.- -, - 1,.92, Județul Moștenitorul acestuia este cu o cotă de 1 / 1 în calitate de descendent.
S-a constatat că masa succesorală rămasă după defuncta, decedată la 15. XI.2002 se compune din 1 / 2 din moștenirea rămasă după defuncta, culeasă de către în calitate de nepot de frate ( 1 / 3 ) și -, ( câte 1 / 3 fiecare) în calitate de colaterali privilegiați.
Au fost respinse cererile privind pasivul succesoral după defuncta și reținerea îmbunătățirilor la casa supusă partajului, cerere formulată de reclamantul.
La admiterea în principiu a acțiunii de ieșire din indiviziune formulată de reclamantul prima instanța a avut în vedere certificatul de moștenitor din 17.XI.1986 și adeverința de rol a defunctei, depozițiile martorilor audiați în cauză.
Împotriva încheierii de admitere în principiu din 17.03.2004 au declarat apel reclamantul și pârâta, după cum urmează:
Reclamantul a criticat respingerea capătului de cerere privind îmbunătățirile la casa inclusă în masa de partaj și impozitul pe casă, a căror valoare o precizează ca fiind în cuantum de 50 mii lei.
Pârâta a criticat încheierea sub mai multe aspecte:
1.prin memoriul depus la fila 10 dosar fond pârâta a solicitat în mod expres ieșirea din indiviziune de pe urma părinților săi și, cerere cu caracter reconvențional asupra căreia instanța s-a pronunțat.
2.de asemenea, prin cererea depusă la fila 42 dosar, pârâta a solicitat anularea certificatului de moștenitor eliberat pe numele reclamantului în anul 1986 de către fostul notariat de Stat B, cerere neluată în considerare de către instanța la pronunțarea încheierii de admitere în principiu.
3.instanța a acordat mai mult decât s-a cerut prin cererea introductivă, reținând la masa de partaj o serie de imobile.
4.la dezbaterea succesiunii defunctei nu s-a ținut seama de faptul că aceasta a avut din căsătoria cu un număr de cinci descendenți:, -, și G (predecedat, 14.XI.1967). Astfel, trebuia introdusă în cauză moștenitoarea fiului predecedat, respectiv soția supraviețuitoare -.
5.în ceea ce privește cheltuielile de înmormântare după defuncta, instanța a apreciat în mod greșit probatoriul administrat în cauză.
Curtea de APEL BACĂU, prin decizia civilă nr. 1366 din 21 octombrie 2006, admis ambele apeluri, a dispus anularea încheierii apelate și a reținut cauza spre rejudecare.
S-a reținut că instanța nu a soluționat cererea reconvențională a pârâtei, referitoare la ieșirea din indiviziune după și și anularea certificatului de moștenitor.
În baza art.I pct.2 lit.b din nr.OG 65/2004, coroborat cu art.II din Ordonanță astfel cum a fost modificat prin Legea nr.493/2004, Curtea a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Bacău, instanță devenită competentă să soluționeze cauza.
În urma suplimentării probatoriilor ce înscrisuri, depoziții testimoniale, introducerea în cauză a pârâtei, soție supraviețuitoare a defunctului G, Tribunalul Bacău prin decizia civilă nr.177/25 mai 2007 hotărât astfel:
A admis în principiu, în parte, acțiunea principală a reclamantului în contradictoriu cu pârâții prin procurator și.
A admis în parte cererea reconvențională a pârâtei și în consecință:
A anulat certificatul de moștenitor nr.1217/17 noiembrie 1986 în ceea ce privește calitatea de moștenitor după defuncta și cotele cuvenite acestora
A constatat că la data de 29.07.1959 s-a deschis succesiunea defunctului.
A constatat că în calitate de moștenitor al acestuia a rămas în calitate de soție supraviețuitoare cu o cotă de 1/1 din succesiune.
A constatat că masa succesorală rămasă de pe urma acestuia se compune din: o casă compusă din două camere, chiler și magazie de lemne, suprafața de 1410 mp teren arabil situat în comuna, satul Câmpeni și cota de 1 / 2 din dreptul de proprietate asupra următoarelor suprafețe de teren: 5030 mp teren fânaț ( teren regăsindu-se 6100 mp la punctul"Acasă", 0,36 ha teren arabil la punctul, 0,72 ha fânaț la punctul Pârâul; 0,20 ha teren fânaț la punctul; 0,24 ha fânaț la punctul -Dealu și 0,75 ha fanat la punctul " La " sau "Codrul ".
A constatat că la data de 10.04.1982 s-a deschis succesiunea defunctei.
A constatat că in calitate de moștenitori ai acesteia au rămas, și - în calitate de descendenți de gradul I cu cote: cota ideala de 1/4 fiecare.
A constatat că masa succesorală rămasă la decesul defunctei se compune din dreptul de proprietate asupra următoarelor imobile:
- o casă compusă din două camere, chiler și magazie din lemn situată în comuna, satul, Județul
- 0,75 ha în punctul " In sat acasă",
- 0,36 ha teren arabil la punctul "";
- 0.72 ha fânaț la punctul "Pârâul ";
- 0.20 ha fânaț la punctul " ",
- 0.24 ha teren fânaț la punctul "-Dealu ";
- 0.75 ha teren fânaț la punctul "La mobilă" ( Codrul ).
A constatat că la imobilul casă situat în comuna, satul Câmpeni, defunctul a efectuat următoarele îmbunătățiri: a edificat garduri și porți noi, o sobă de teracotă, acoperirea casei cu eternită, racordarea la rețeaua de curent electric și de apă, o prispă, a montat dușumele într-o cameră și un hol.
A constatat că la data de 15 noiembrie 2002 s-a deschis succesiunea defunctei.
A constatat că în calitate de moștenitori ai defunctei au rămas:, - și în calitate de colaterali privilegiați: ( primele două în calitate de surori și cel de-al treilea în calitate de nepot de frate, ce vine la sucesiune prin reprezentarea defuncților: decedat la data de 22.03.1999) fiecăruia dintre moștenitori revenindu-le câte o cotă ideală de 1 /3 din succesiunea defunctei.
A constatat că masa succesorală rămasă la decesul defunctei este compusă din cota ideală de 1,4 din bunurile ce au fost reținute în masa succesorală după defuncta.
A constatat că la data de 22.03.1999 s-a deschis succesiunea defunctului.
A constatat că în calitate de moștenitor al acestui defunct a rămas în calitate de descendent de gradul I cu o cotă ideală de 1/1 din succesiune.
A constatat că masa succesorală rămasă de pe urma defunctului se compune din cota ideala de 1/4 din dreptul de proprietate asupra bunurilor reținute în masa succesorală după defuncta și din dreptul de proprietate asupra unui imobil apartament situat în M, strada - - -. 1,.92 Județul
Cota ideala de 1/4 din succesiunea defunctei și cea de 1/3 din succesiunea defunctei, cote cuvenite numitei - decedată la data de 13.03.2007 vor reveni reclamantului și pârâtei.
A constatat că pârâta nu are calitatea de moștenitor a nici unui defunct, după care s-a solicitat ieșirea din indiviziune.
A respins ca prescris dreptul la acțiune în ce privește pasivul succesoral de pe urma defuncților și.
A respins ca nefondat capătul de cerere din acțiunea principală referitor la constatarea unui drept de creanță reprezentând cheltuieli cu impozitul și cu întreținerea casei, bun succesoral.
A respins ca nefondată cererea privind pasivul succesoral rămas după defuncta, din reconvențională
S-a dispus efectuarea a două expertize topocadastrală și construcții civile.
Pentru a decide astfel, tribunalul a reținut următoarele:
Prin certificatul de moștenitor nr.1217/17 noiembrie 1986 eliberat de către Notariatul de Stat Județean B s-a constatat calitatea de moștenitor după defuncții () decedată la data de 10.04.1982, a lui și în calitate de descendenți de gradul I, revenind fiecăruia câte o cotă ideală de 1/2 din succesiunea defunctei.
În ceea ce le privește pe pârâtele și - s-a constatat că acestea sunt străine de succesiune prin neacceptare.
Din probele administrate în cauză a rezultat faptul că cele două au acceptat succesiunea mamei lor.
Astfel din depoziția martorei coroborată cu răspunsul la întrebarea nr.3 din interogatoriul luat reclamantului a rezultat faptul că pârâta a acceptat succesiunea mamei sale, având în vedere faptul că după decesul său, a încercat să intre în stăpânirea casei și a terenului din jurul acesteia însă a fost împiedicată de către fratele său, defunctul, tatăl reclamantului.
Manifestarea pârâtei reclamante de a încerca să intre în stăpânirea bunurilor succesorale are valoarea unei acceptări tacite a succesiunii astfel că în mod nelegal s-a constatat că este străină de succesiune prin neacceptare.
Așa fiind se impune anularea certificatului de moștenitor în ceea ce privește calitatea de singuri-moștenitori ai defunctei, a defuncților și în calitate de descendenți de gradul I, această calitate aparținând și pârâtelor și -, cotele fiind de 1/4 pentru fiecare conform art.669 Cod civil.
Pârâta solicitând și ieșirea din indiviziune după defunctul se va constata că la data de 29.07.1959 s-a deschis succesiunea acestuia, iar în calitate de unic moștenitor a rămas defuncta, soție supraviețuitoare, pârâta, necontestând cuprinsul certificatului de moștenitor în ceea ce privește mențiunea că după decesul lui, soția sa a fost singura care a acceptat succesiunea.
Masa succesorală rămasă la decesul acestuia este compusă din dreptul de proprietate asupra unei case compusă din două camere,chiler și magazie și suprafața de 1410 mp teren arabil situat în comuna, satul Câmpeni și cota ideală de 1/2 din dreptul de proprietate asupra următoarelor suprafețe de teren: 5030 mp teren fânaț, în teren regăsindu-se 6100mp în punctul " Acasă", 0,36 teren arabil la punctul, 0,72 teren fânaț la punctul Pârâul; 0,20 ha teren fânaț la punctul, 0,24 ha fânaț, la punctul Dealul si 0,75 fânaț la punctul la, punct care mai poartă denumirea și de Codrul.
Pentru terenul arabil în suprafața de 1410 mpși pentru construcții s-a reținut la masa succesorală cota de 1/1 întrucât au fost bunuri ale defunctului dobândite anterior căsătoriei, celelalte terenuri fiind dobândite în timpul căsătoriei de defuncta.
Terenul arabil de 1410 mp și cel de 5030 mp (în teren - 6100 mp) din punctul"Acasă" este suprafața de teren pe care reclamantul o menționează prima ca fiind parte din masa succesorală de pe urma defunctei ( 0,75 ha).
Suprafețele de teren reținute au fost solicitate a fi împărțite de către reclamant și se regăsesc în rolul agricol al defunctei (filele 20-21 dosar de fond).
Astfel s-a constatat că la data de 10.04.1982 s-a deschis succesiunea defunctei și că în calitate de moștenitori ai acesteia au rămas:, -, și în calitate de descendenți de gradul I cu câte o cotă ideală de 1/4 fiecare din succesiune.
Masa succesorala rămasă de pe urma defunctei se compune din dreptul de proprietate asupra bunurilor menționate ca făcând parte din succesiunea rămasă după defunctul.
Având în vedere depozițiile martorilor audiați pentru reclamant s-a constatat că la casa situată în comuna sat Câmpeni defunctul a efectuat următoarele îmbunătățiri, sobă de teracotă, acoperirea casei cu etenită, racordarea la rețeaua de curent electric și de apă, o prispă și a montat dușumele într-o cameră și un hol.
S-a constatat că la data de 15 noiembrie 2002 s-a deschis succesiunea defunctei.
S-a constatat că în calitate de moștenitori ai acesteia au rămas,
- și în calitate de colaterali privilegiați (primele două în
calitate de surori și cel de-al treilea în calitate de nepot de frate, care vine la succesiune prin reprezentarea defunctului ) fiecăruia dintre moștenitori revenindu-le cota ideală de 1/3 din succesiunea defunctei.
S-a constatat că masa succesorală rămasă după aceasta defunctă se compune din cota de 1/4 din bunurile ce au fost reținute în masa succesorală după defuncta.
S-a constatat deschisă succesiunea defunctului decedat la data de 22.03.1999, în calitate de moștenitor al acestuia rămânând reclamantul în calitate de descendent de gradul I care culege întreaga masa succesorală rămasă după acest defunct.
De menționat este faptul că soția supraviețuitoare a defunctului, a decedat la data de 7.07.2003 conform certificatului de deces aflat la fila 7 din dosar 345/2004 al Judecătoriei Moinești.
S-a constatat că masa succesorala rămasă de pe urma defunctului se compune din cota ideală de 1/4 din dreptul de proprietate asupra bunurilor reținută în masa succesorală după defuncta și din dreptul de proprietate asupra unui imobil apartament situat în M strada - - -.l,.9, Județul
Cota ideala de 1/4 din succesiunea defunctei și cea de 1/3
din succesiunea defunctei cuvenite pârâtei - ( decedată în
timpul procesului la data de 12.03.2007) vor reveni în părți egale reclamantului
și.
În ceea ce o privește pe pârâta, s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive, întrucât nu are calitatea de moștenitor al nici unui defunct cu privire la care s-a solicitat ieșirea din indiviziune.
este soția supraviețuitoare a defunctului G decedat în anul 1967, iar reprezentarea succesorală nu este aplicabilă în ceea ce-1 privește pe soțul supraviețuitor.
Cererea prin care s-a solicitat ca și ceilalți moștenitori să suporte pasivul succesoral are ca obiect valorificarea unei creanțe, având deci caracter personal și deci este prescriptibilă în termenul general de prescripție de 3 ani, chiar dacă se valorifică în cadrul acțiunii de ieșire din indiviziune care este imprescriptibilă.
În ceea ce privește pasivul succesoral de pe urma defunctei s-a constatat că prin probele administrate s-a făcut dovada faptului că atât pârâta cât și reclamantul au contribuit la acestea.
Referitor la cheltuielile determinate de plata impozitului și cu întreținerea casei s-a constatat că această cerere este nefondată întrucât în primul rând nu s-a făcut dovada acestora, iar în al doilea rând din moment ce defunctul și
Apoi fiul său, reclamantul au stăpânit și folosit în exclusivitate casa - bun succesoral, refuzând accesul pârâtei în imobil, este firesc să suporte și aceste cheltuieli.
Împotriva acestei decizii a promovat recurs, reclamantul, criticând-o sub două aspecte, astfel:
1.nelegal s-a dispus anularea certificatului de moștenitor nr. 1217/17 noiembrie 1986, întrucât nu este dovedită acceptarea tacită de către, care a fost citată legal la notariat, dar nu s-a prezentat.
Invocă și prescripția dreptului de a cere anularea acestui act, care putea fi cerută în termen de 3 ani de la data eliberării - 17 noiembrie 1986.
2. nelegal s-a soluționat și capătul de cerere privitor la îmbunătățirile aduse de tatăl său și el la casa în litigiu, prin omiterea gardului și porților, despre care s-a făcut dovada certă că au fost edificate de tată, sens în care solicită modificarea încheierii de admitere în principiu.
Nu s-a invocat temeiul de drept pentru motivele de recurs.
Pârâta-intimată a formulat întâmpinare solicitând respingerea recursului.
Examinând criticile formulate în raport de probele administrate și susținerile părților, Curtea le constată neîntemeiate.
1.Astfel, într-adevăr în certificatul de moștenitor aflat la fila 96 dosar apel, este menționat că și -, fiice, sunt înlăturate de la succesiune, întrucât au dat declarații de acceptare peste termen.
Însă probele administrate, respectiv depozițiile testimoniale, filele 141 și 142 apel, relevă că acestea au acceptat tacit succesiunea părinților lor. Martorii și, vecine cu părinții decedați, precum și cu pârâta, au arătat că la decesul părinților au contribuit toți copiii părinților.
Martora, vecină cu pârâta, a arătat că după decesul părinților, aceasta nu a fost primită în casa părintească de către reclamant, iar în timpul vieții defuncților a stăpânit o suprafață de teren în grădina casei, însă ulterior după decesul acestora nu a mai primit-
Așadar în mod corect, instanța de apel a reținut că pârâta, a făcut acte de acceptare tacită a succesiunii și deci are calitatea de moștenitor legal. Pentru aceleași motive, nu este intervenită nici prescripția dreptului de a cere anularea certificatului de moștenitor nr.1217/17 noiembrie 1986, și de al cărui conținut real, a luat cunoștință abia în cursul judecății.
2.Cu privire la motivul 2 de recurs este posibil ca recurentul să se afle într-o eroare. Din dispozitivul deciziei recurate reiese clar că instanța a reținut că defunctul a efectuat îmbunătățiri printre altele și garduri și porți noi, situații relatate chiar de martorii audiați la propunerea recurentului.
Astfel, martorul relevă că a făcut gardurile, iar precizează că tot acesta a făcut porți noi ( filele 139,140, dosar apel).
Ori prin motivele de recurs, recurentul susține că le-a făcut el, împreună cu tatăl, situație, combătută de însăși martorii audiați la propunerea sa.
Prin urmare, în raport de argumentele expuse, Curtea în baza art.312 alin.1 Cod procedură civilă, va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DE CIDE:
Respinge recursul promovat de reclamantul, împotriva deciziei civile nr.177 din 25 mai 2007, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-, ca nefondat
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 16 ianuarie 2008.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
Red. /
Red. 22.01.2008
Tehn.2 ex.22.01.2008
Președinte:Elena PașcanJudecători:Elena Pașcan, Camelia Viziteu, Niculina Țiț
