Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 424/2009. Curtea de Apel Alba Iulia

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ALBA IULIA

SECȚIA CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ Nr. 424/2009

Ședința publică de la 23 Octombrie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Mihaela Florentina Cojan

JUDECĂTOR 2: Daniela Mărginean

JUDECĂTOR 3: Cristina vicepreședinte

Grefier

Pe rol se află pronunțarea asupra recursurilor declarate de către reclamanta - - S precum și de pârâtele, Jr și, împotriva deciziei civile nr. 126/09.04.2009 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosar civil nr-, având ca obiect partaj judiciar.

Procedura legal îndeplinită.

Se constată că s-a înregistrat la dosar, prin serviciul registratură al instanței, concluzii scrise formulate de recurentele pârâte și Jr. Se atașează acestora, supliment al raportului de expertiză tehnică efectuat în dosar nr. 7168/2005 al Judecătoriei Deva.

dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de amânare a pronunțării din data de 16 octombrie 2009, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie.

CURTEA DE APEL

Asupra recursurilor civile de față,

Prin acțiunea civilă înregistrată de Judecătoria Sibiu la 9.08.2005 în dosarul nr. 7168/2005, ulterior completată (filele 1,28,35), reclamanții C - S, au solicitat, în contradictoriu cu pârâții -, senior, junior, Statul Român reprezentat de Municipiul S, prin Primar și C - S, sistarea stării de indiviziune asupra terenului înscris în CF 3475 S, prin formarea a 2 loturi, aferente numerelor administrative 21-23 și nr. 23A-25, cu respectarea întinderii dreptului evidențiat în CF, să se stabilească linia de graniță dintre imobilele cu nr. 23 și 23, obligarea pârâților să-și dea consimțământul la refacerea structurii de rezistență, efectuarea de subzidiri și refacerea acoperișului pe tronsonul anexelor cu destinație de magazie ce se găsesc amplasate pe granița nr. 21 și 23, iar în caz de refuz sentința să țină loc de acest consimțământ, să se dispună întabularea în CF a dezmembrării și a drepturilor rezultate din aceasta.

Prin cererea reconvențională, pârâții - reclamanți-reconvenționali și au solicitat formarea prin dezmembrare a patru loturi de teren, cu atribuire de teren aferent fiecărui proprietar, acordarea unei căi de acces cu mașina și cu piciorul la-, să se dezmembreze antreul lărgit, camera adaos din cărămidă a pârâților, pârâții să-și închidă veranda din sticlă, să-și zidească geamul de la cameră, să se rectifice F 15547 S, în care figurează dreptul de proprietate al pârâților.

Prin sentința civilă nr.4592 din 24.10.2006 a Judecătoriei Sibiu au fost admise în parte acțiunea principală și cererea reconvențională, dispunându-se sistarea stării de indiviziune asupra terenului din CF 3475 S, cu formare de loturi noi ce au fost atribuite părților conform variantei D, cu anexa 5 corespunzătoare (astfel cum s-a corectat eroarea materială prin încheierea din 09.01.2007) din suplimentul raportului de expertiză topo efectuat de ing., ce face parte integrantă din sentință, a fost stabilită linia de graniță între imobilele nr. 23 și 23A din S, str. - pe aliniamentul A-B-C-D-E-F din anexa 4 a suplimentului de expertiză,

Au fost obligați pârâții, senior, junior, Statul Român prin Municipiul S prin Primar, - - să-și dea consimțământul la refacerea structurii de rezistență, efectuarea de subzidiri, refacerea acoperișului pe tronsonul anexelor cu destinație de magazie amplasate pe granița între imobilele cu nr. 21 și 23A, iar în caz de refuz sentința va ține loc de consimțământ și s-a dispus întabularea în CF a drepturilor tabulare conform variantei D, cu anexa 5 din suplimentul de expertiză topo, a fost instituit drept de servitute de trecere cu piciorul în CF nr. top. 1860/3/1/II, 1863/1/1/II în favoarea pârâților și .

Ca urmare, au fost obligați în solidar pârâții, senior, junior, Statul Român prin Municipiul prin Primar, - - să plătească reclamanților, cu excepția numitei, 1200 lei noi cheltuieli de judecată parțiale și pârâții - -, junior, Statul Român reprezentat de Municipiul S prin Primar, - - să plătească pârâților și, 300 lei noi cheltuieli de judecată parțiale.

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut în esență că drepturile tabulare ale părților au fost inițial înscrise în CF 3475 S și CF 15455 S, în prezent fiind înscrise astfel:

-, în CF 16988

- nr. top. 1860/3/I/I, 1863/1/I/I- subapartament 1 format din corpul "A" de clădire, compus din 3 camere două antreuri, o verandă, iar la subsol spațiu comercial, pivniță, antreu, hol.

- - părți comune indivize - 2/8 sunt înscrise în CF colectiv 15455 S, sub;

- C - S în CF 16989 S;

- nr, top. 1860/3/I/II, 1863/1/I/IIsubapartament 2 format din construcții cu destinație de magazie, compus din:

a) la parter: 4 magazii, 1 WC, talaș, lift;

b) la etajul 1: o magazie, 1 WC, 1 talaș;

c) la etajul 2: o magazie

d) în curte: o magazie și racordurile de gaz și lumină electrică;

- părți comune indivize - în cota de 4/8 sunt înscrise în CF colectiv 15455 sub. Mențiune: sub B 6 este notată o interdicție de înstrăinare și grevare în favoarea municipiului S;.

- senior și junior,în CF 15547 S:

- nr. top. 1860/3/II, nr. top. 1863/1/II - apartament 2 compus din trei camere, bucătărie, baie, antreu la parter, iar la subsol pivniță.

- - părți comune indivize înscrise în CF 3475 S sub;

- (fostă ), -, Statul Român în 15456:

- nr. top. 1860/3/III, 1863/1/III apartament 3, compus din 2 camere, 1 bucătărie, 1 baie, 1, 1 antreu și podul deasupra apartamentului;

- - părți comune indivize - înscrise în CF 3475 S sub (Statul Român are din teren, în temeiul încheierii F 2365/1978; 743/2005 favorabil pârâtului - reclamant-reconvențional - nu a fost operat în F(104).

La teren, din procesul verbal de cercetare la fața locului, încheiat la 14.11.2005, din raportul de expertiză topo-construcții ( filele 52, 163) s-a constatat că:

- imobilul este situat administrativ în S,str. - având nr. ad-tive 21 - 23 - 23 - 25;

- imobilul în litigiu este format din mai multe construcții, având 4 proprietari;

- la numărul ad-tiv 21 al străzii - se află locuința ocupată de d-na care are acces direct și separat din curte la o cameră, bucătărie, baie, antreu și;

- accesul la celelalte două camere se face prin curtea comună cu spațiul care are nr. ad-tiv nr. 23;

- la nr. ad-tiv 23 al străzii - se află locuința lui. și prosac jr. cu acces direct din curtea comună de la acest număr;

- la nr. administrativ 23 al străzii - se află clădirea al cărui proprietar este C - S;

- la nr. ad-tiv 25 se află clădirea ocupată de familia;

- o parte din curtea de la nr. 23 se află între clădirile ocupate de, și C -, ea fiind comună celor trei locatari;

- cele două camere locuite de d-na și care au acces din curtea de la nr. ad-tiv, 23 au un perete comun cu anexele cu destinație de magazie ocupate de C -.

În continuarea imobilului aparținând pârâtelor se află un imobil compus din 2 unități: unul aparține pârâtului - și și celălalt aparține reclamantei C -. Cele 2 unități locative, sunt separate prin contor de gaz și ceas de curent electric.

imobilului aflat în proprietatea reclamantei C - și cel al pârâtelor anterior menționate, se află într-un stadiu necorespunzător de degradare. acoperișului este într-un grad avansat de uzură atât în partea pârâților, cât și în partea reclamantei C -.

Accesul în locuința pârâților și se face fie pe la nr. 21, fie pe la nr. 23.

Expertiza în construcții a stabilit că: structura de rezistență a spațiilor ocupate de C -, având destinație de magazie, este serios afectată din cauza umezelii, tencuiala este desprinsă pe o mare suprafață, iar zidăria de cărămidă este profund afectată, așa cum se poate observa în fotografiile anexate. Există posibilitatea ca structura de rezistență să fie refăcută prin executarea unor subzidiri la fundații, refacerea hidroizolațiilor verticale și orizontale ale fundațiilor, pentru oprirea avansării igrasiei și refacerea tencuielilor interioare și exterioare. De asemenea acoperișul are nevoie de refacere completă deoarece este într-o stare avansată de degradare. Aceste lucrări sunt posibile odată cu adoptarea uneia din variantele propuse de dezmembrarea terenului, astfel că accesul pentru aceste lucrări să fie asigurat.

Referitor la degradări, s-a reținut că părțile recunosc această situație de fapt a magaziilor C -, că o culpă revine și pârâților la această stare, fiind provocată de uzura normală și de intemperii, că aceasta contribuie la scăderea valorii sale.

În ce privește cererea reconvențională, prima instanță a reținut că fondul dominant al pârâților-reclamanți reconvenționali nu se află în indiviziune cu fondul aservit al vecinelor pârâte.

Caracterul de loc înfundat al fondului dominant este justificat prin aceea că ieșirea la calea publică pe la nr. 21 prezintă serioase inconveniente, în sensul că, din cele trei camere, pentru două accesul se poate realiza facil pe la nr. 23, iar doar pentru una accesul direct se realizează pe la nr. 21. La teren s-a constatat că această servitute de trecere este posibilă, deși nu figurează la foaia de sarcini 15547 S și a fost instituit dreptul de servitute de trecere cu piciorul în CF nr. top. 1860/3/1/II, 1863/1/1/II, în favoarea pârâților-reclamanți reconvenționali, -.

Nefiind probate și întemeiate, petitele legate de demolare antreu lărgit, camera adaos din cărămidă a pârâtelor, de închiderea verandei din sticlă, de zidirea geamului de la cameră, s-au respins.

Împotriva sentinței au declarat apel pârâții, -,. jun.

Apelanții și - au criticat sentința sub aspectul neadmiterii cererii lor, căci ei nu au intrare separată, nici împrejmuire, ei și-au manifestat dorința de a cumpăra teren de la proprietarul tabular; ei au cerut probe întemeiate, vor depune expertizele extrajudiciare; nu sunt de acord cu plata cheltuielilor de judecată.

Ulterior, au completat motivele de apel, susținând că cei 30 de mp revendicați de la - sa li se cuvin lor pentru a avea acces la stradă, adaosul le ia lumina și produce umezeală și că solicită intrare directă și.

Apelantele au solicitat schimbarea sentinței sub aspectul adoptării variantei anexa 4 din suplimentul la expertiză, acestea fiind în acord și nu cele alese de instanță și ținând seamă de folosința actuală, cu sultă și omiterea servituții de trecere, căci are intrare separată.

Prin decizia civilă nr. 126/2009, Tribunalul Sibiua admis apelurile declarate de către apelanții,. și jr. împotriva sentinței civile nr. 4592 din 24.10.2006 a Judecătoriei Sibiu, a schimbat în parte această hotărâre și în consecință:

A sistat starea de indiviziune asupra imobilului înscris în CF 3475 S prin formarea de loturi noi, care au fost atribuie părților conform variantei C și schiței anexe nr.4 din suplimentul la raportul de expertiză tehnică întocmit de experții și (fila 231 doar) care face parte integrantă din hotărâre.

S-a dispus întabularea în CF a drepturilor de proprietate conform celor de mai sus.

Au fost obligați apelanții la plata către intimata ASa sultelor după cum urmează:

-apelanții și 1781,5 lei, iar

-apelantele. și jr. 1781,5 lei, actualizate cu rata inflației începând cu data de 12.09.2006 și până la plata efectivă.

S-a stabilit linia de graniță dintre imobilele cu nr. administrative 23 și 23A pe aliniamentul A-B-C-D-E-F conform schiței anexei nr.4 din suplimentul la raportul de expertiză.

A fost înlăturată dispoziția prin care s-a instituit dreptul de servitute de trecere cu piciorul în CF nr. top 1860/3/1/II, 1863/1/1/II și păstrează celelalte dispoziții ale sentinței atacate.

Au fost obligată intimata - la plata cheltuielilor de judecată în apel astfel:

- către apelanții și suma de 17,20 lei

- către apelantele suma de 650 lei

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a reținut că, deși, în esență, instanța de fond a ales varianta echitabilă, care tinde a normaliza atât situația imobilului, cât și a satisface dorințele părților, persoane fizice, soluția a implicat varianta D din raport, care impune asocierea anexei 5, diferit de varianta C, dispusă, astfel cum s-a procedat în fapt.

De aceea, în calea de atac s-a ales o variantă care să exprime optim atât realitatea intervenită la imobil odată cu trecerea timpului, cât și necesitățile de utilizare ale loturilor lor de către fiecare parte interesată, care să satisfacă pretențiile, să normalizeze accesul părților la apartamentele lor, să evite servitutea de trecere și să permită chiar intrarea/ parcarea a două autoturisme. Prin raportare la celelalte lucrări din dosar, se constată că acelea propuneau, practic, culoare de trecere de strictă necesitate, fără a respecta imobilelor spațiul vital sau norma minimă de lotizare. Având în vedere faptul că - - deține în proprietate terenul, că acesta este suficient de mare, încât să permită accesul comod și al celor două familii în litigiu, a fost aleasă varianta care trasează linia despărțitoare a loturilor aproape drept, cu respectarea criteriilor topo în materie.

S-a mai reținut că apelanții și - nu au intrare separată, nici împrejmuire, dar astfel au dobândit dreptul. Pentru orice modificare de situație, ei trebuie să încheie convenție cu proprietarul terenului. Ei și-au manifestat dorința de a cumpăra teren de la proprietarul tabular, dar acesta nu poate fi obligat să vândă, problema fiind una de negociere.

În ce privește cei 30 de mp revendicați de la - -, aceștia nu li se cuvin, pentru a avea acces la stradă este optimă soluția adoptată de instanță.

făcut de pârâtele le ia lumina, dar a fost edificat cu mulți ani în urmă, fără ca, la acea dată, părțile să fi luat atitudine.

Referitor la plata cheltuielilor de judecată, instanța de apel a avut în vedere prevederile art. 274 și 276.pr.civ. stabilind aceste cheltuieli pe măsura admiterii acțiunii la fond și a apelului, în calea de atac.

În ce le privește pe apelantele, care au propus varianta anexa 4 din suplimentul la expertiză, cu omiterea servituții de trecere, căci are intrare separată, instanța de apel a îmbrățișat această variantă, care însă a fost amendată, sub aspectul accesului la imobil al apelantei, care trebuie să beneficieze de tratament egal cu cel al celorlalte părți.

Împotriva acestei decizii au declarat recurs reclamanții - -, pârâții și precum și pârâtele. Și Jr.

În recursul promovat de reclamanta- -,aceasta solicită modificarea deciziei instanței de apel și, rejudecând, să se admită acțiunea conform variantei A din expertiza întocmită în apel.

În expunerea de motive, recurenta - reclamantă arată că instanța de apel a dispus efectuarea unei noi expertize cu trei experți, care au propus două variante de sistare a stării de indiviziune. Cu toate acestea, instanța de apel a dat hotărârea pe o variantă din expertiza întocmită la fond, aspect criticat de recurentă, care susține că instanța de apel era datoare să aleagă una din variantele propuse în lucrarea tehnică efectuată în apel, care în opinia recurentei, este superioară celei efectuate la fond.

Recurenta reclamantă susține că varianta A din expertiza întocmită în apel corespunde cererilor părților din apel, impunându-se indicarea în decizie a operațiunilor efectuate de expert.

Recursul este legal timbrat și nu este motivat în drept.

Pârâții șisolicită admiterea recursului și admiterea cererii lor reconvenționale și demolarea adaosului din cărămidă ridicat de familia, susținând în esență că această construcție a fost ridicată fără autorizație și fără consimțământul coproprietarilor.

Recursul este legal timbrat și nu e motivat în drept.

Pârâtele. și Jr.solicită admiterea recursului și modificarea în parte a deciziei atacate, în sensul de a se dispune sistarea stării de indiviziune conform variantei B din suplimentul la expertiza tehnică efectuată la fond.

Acestea susțin că varianta în care solicită sistarea, respectă cotele de proprietate și permit dezmembrarea fată de ceilalți coproprietari, în special de pârâta, care este o persoană violentă fizic și verbal și care are intrare separată.

În drept se invocă art. 304 pct. 8 proc. civ.

Recursul este legal timbrat.

Verificând legalitatea deciziei atacate prin prisma criticilor formulate, Curtea reține următoarele:

Efectul devolutiv al apelului, astfel cum este reglementat de dispozițiile art. 294 - 295 proc. civ. permite instanței de apel să refacă sau să completeze probele administrate la prima instanță ori să administreze probele noi propuse în condițiile legii, dacă consideră că sunt necesare pentru soluționarea cauzei.

În aceste condiții, instanța de apel a dispus completarea expertizei administrate la fond, cu o nouă expertiză, întocmită de trei experți ( 229 - 241), având ca obiective, să propună variante de sistare cu respectarea cotelor de proprietate și ținând cont de folosința actuală. Cei trei experți s-au conformat acestor obiective și au propus două variante de sistare a indiviziunii: varianta A ( fl. 240), care este identică practic cu varianta D din expertiza de la fond ( fl. 241 - dosar fond), prin care se lotizează terenul în trei parcele; și varianta B, prin care se parcelează în patru loturi.

Contrar susținerilor reclamantei, cei trei experți care au întocmit lucrarea tehnică în apel, nu au verificat expertiza făcută la fond și nu au combătut- Împrejurarea că acești experți nu au propus și alte variante de parcelare, nu este de natură să atragă ineficiența expertizei de la fond, cu atât mai mult cu cât una din variantele propuse de aceștia, respectiv varianta A, este identică, așa cum s-a reținut, cu varianta D, avută în vedere de prima instanță la pronunțarea sentinței civile nr. 4592/2006.

Dreptul procesual civil român consacră principiul egalității forței probante a dovezilor administrate. Nicio dispoziție legală nu permite instanței să considere o expertiză tehnică superioară alteia, în condițiile în care între cele două lucrări nu există contradicții, numai pentru considerentul că a fost efectuată de trei experți, în fața unei instanțe superioare.

Ca atare, în mod corect instanța de apel a analizat toate variantele propuse de experți, atât în expertiza de la fond cât și în cea efectuată în apel.

Mai mult, este de observat că apelantele au solicitat, prin motivele de apel, sistarea indiviziunii în varianta C din expertiza de la fond, iar apoi în varianta B, din aceeași expertiză, deși era depusă și expertiza din apel.

Față de aceste considerente, Curtea constată nefondat acest motiv de recurs invocat de reclamantă.

Criticile aduse deciziei atacate de reclamantă și de pârâtele, referitoare la varianta de sistare a indiviziunii, aleasă de instanța de apel, privesc netemeinicia hotărârii și ele nu mai pot fi cenzurate de instanța de recurs, după abrogarea pct. 10 din art. 304 proc. civ.

Astfel, reclamanta nu invocă nerespectarea dispozițiilor legale de către instanța de apel cu ocazia sistării indiviziunii, ci susține că varianta A este indicată de cei trei experți ca variantă primordială de dezmembrare (ceea ce nu corespunde realității, aceștia nefăcând asemenea afirmații în cuprinsul expertizei) și că această variantă este singura care respectă cererile părților din apel prin care s-a solicitat respectarea cotelor deținute în prezent. Nici aceste susțineri nu sunt reale, deoarece, pe de-o parte reclamanta a fost mulțumită de varianta aleasă de prima instanță, neatacând sentința instanței de fond, iar pe de altă parte, apelantele nu au solicitat nicicând (nici în apel, nici în recurs) sistarea conform expertizei din apel, în timp ce apelanții și au fost nemulțumiți că nu au acces cu autoturismul din-, aceștia neatacând decizia sub aspectul modalității de sistare.

În ce privește modalitatea de sistare, recurentele sunt nemulțumite pentru că pârâta are acces pe aceiași cale cu acestea, motive care evident nu vizează legalitatea deciziei instanței de apel.

În consecință, criticile vizând varianta de sistare a indiviziunii urmează a fi respinse, întrucât vizează netemeinicia deciziei, iar sub alt aspect, instanța de apel a justificat alegerea variantei C din expertiza de la fond, respectând dispozițiile legale în aceste materie. Această variantă corespunde folosinței actuale și permite accesul la apartamente și normala folosință a imobilelor de către toate părțile.

În privința motivelor de recurs invocate de pârâții și, Curtea constată că în apel, adaosul a cărui demolare o solicită recurenții, a fost identificat printr-o expertiză tehnică (fl. 174 - 180). Expertul a concluzionat că acest adaos a fost edificat pe o porțiune de zid care se află în proprietatea exclusivă a pârâtelor, iar pe latura dinspre construcția recurenților există ferestre cu geam semitransparent, care asigură pătrunderea și nu permit vederea în curtea imobilului.

Față de aceste considerente, se reține că în mod corect, instanța de apel a respins sub acest aspect apelul celor doi pârâți, cu atât mai mult cu cât acest adaos a fost edificat în 1982, așa cum susțin recurenții, fără ca aceștia să-și fi manifestat nemulțumirea la acel moment.

Pentru toate considerentele expuse, reținând că în cauză nu este incident niciunul din motivele de recurs prevăzute de art. 304 proc. civ. Curtea constată nefondate cele trei recursuri, urmând ca, în baza art. 312 proc. civ. să le respingă.

Pentru aceste motive:

( continuarea dispozitivului deciziei civile nr. 424/23.10.2009 pronunțată de Curtea de APEL ALBA IULIA în dosar civil nr-)

În numele legii

DECIDE

Respinge recursurile declarate de reclamanta - -, de pârâții și și de pârâtele și Jr. împotriva deciziei civile nr. 126/2009 a Tribunalului Sibiu.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 23.10.2009.

Președinte,

- - -

Judecător,

- -

Judecător,

- -

Grefier,

.

Tehn.

12 ex/24.11.2009

Jud. fond -

Jud. apel - /

Președinte:Mihaela Florentina Cojan
Judecători:Mihaela Florentina Cojan, Daniela Mărginean, Cristina

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 424/2009. Curtea de Apel Alba Iulia