Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 763/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
-Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie-
Dosar nr-
DECIZIA NR. 763
Ședința publică din data de 21 octombrie 2009
PREȘEDINTE: Elena Staicu
JUDECĂTORI: Elena Staicu, Mioara Iolanda Grecu Aurelia
- -
Grefier -
Pe rol fiind judecarea recursului formulat de reclamantul, domiciliat în B, str. -,.6.B,.15, cod poștal -, județul B împotriva deciziei civile nr.379 pronunțată la 22 decembrie 2008 de Tribunalul Buzău și a încheierii interlocutorii pronunțată la 13.05.2004 de Judecătoria Buzău, precum și recursurile formulate de reclamantul, domiciliat în B, -,.15,.78, cod poștal -, județul B și de pârâta, domiciliată în B,-, cod poștal -, județul B împotriva deciziei civile nr.379 pronunțată la 22 decembrie 2008 de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu pârâții, ambii domiciliați în B,-, cod poștal -, județul B, domiciliată în B,- B, cod poștal -, județul și, domiciliată în B,- B, cod poștal -, județul
Recursul reclamantului G este timbrat cu 2,55 lei timbru judiciar și cu 10 lei taxă judiciară de timbru, conform chitanței -, care au fost anulate la dosar.
Recursul pârâtei, este timbrat cu 2,50 lei timbru judiciar și 10 lei taxă judiciară de timbru, conform chitanțelor nr.-, nr.- și nr.-, care au fost anulate la dosar.
Recursul reclamantului este timbrat cu 0,30 lei timbru judiciar și cu 10 lei taxă judiciară de timbru, conform chitanței nr.-, care au fost anulate la dosar.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurentul-reclamant G asistat de avocat din Baroul Buzău, recurentul-reclamant prin procurator și reprezentat de avocat din Baroul Prahova și recurenta-pârâtă reprezentată de avocat din Baroul Buzău, lipsind intimații-pârâți, și.
Procedură îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, învederându-se instanței că s-a depus la dosar declarația dată de și autentificată sub nr. 2190/17.08.2009 de Biroul Notarilor Publici Asociați și.
Părțile, având pe rând cuvântul, arată că alte cereri nu mai au de formulat.
Curtea, ia act că nu mai sunt cereri de formulat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Avocat, având cuvântul pentru recurentul-reclamant G, arată că s-a formulat recurs atât împotriva deciziei civile nr.379 pronunțată la 22 decembrie 2008 de Tribunalul Buzău, cât și a încheierii interlocutorii pronunțată la 13.05.2004 de Judecătoria Buzău.
Arată că reclamantul G este nemulțumit de modul în care au fost evaluate bunurile, întrucât terenurile au fost supraevaluate, neținându-se seama de scăderea dramatică a prețurilor pe piața imobiliară, iar casa atribuită pârâtei a fost subevaluată, arătându-se că valoarea acesteia este de doar 50.000 lei.
De asemenea, sultele stabilite de expert sunt extrem de împovărătoare.
Mai arată că, în încheierea interlocutorie, în mod greșit s-a reținut în compunerea masei succesorale și doi cai, în condițiile în care, din probele administrate, rezultă că un era al reclamantului G, iar celălalt a decedat încă din timpul vieții tatălui părților.
Solicită admiterea recursului formulat de G, casarea deciziei și trimiterea cauzei spre rejudecare.
Avocat, având cuvântul pentru recurentul-reclamant, arată că modalitatea prin care s-a dispus ieșirea din indiviziune a părților, încalcă prevederile art. 6739și 67310pr.civilă.
Dacă instanța de apel ar fi ținut cont de criteriile prevăzute de textele de lege mai sus enunțate, ar fi trebuit să omologheze varianta a 6-a din raportul de expertiză-completare întocmit în apel, întrucât este agricultor și are nevoie de teren pentru a-și desfășura activitatea.
Instanța de apel a dispus doar completarea rapoartelor de expertiză topo și constructor, fără să se dispună întocmirea unei expertize centralizatoare, care să întocmească variante de lotizare având în vedere atât construcțiile, cât și terenurile.
Solicită admiterea recursului formulat de și modificarea deciziei, în sensul de a se omologa varianta a VI-a din raportul de expertiză întocmit de ing..
Cu cheltuieli de judecată.
Avocat, având cuvântul pentru recurenta-pârâtă, arată că hotărârea este dată cu încălcarea dispozițiilor art. 6735alin. 1 și 2, art. 6736, art. 6739pr.civilă și a art. 741-742 Cod civil.
Instanța de apel a dispus completarea probatoriilor fără a modifica încheierea interlocutorie, prin care să rețină componența masei succesorale, bunurile succesorale, cotele moștenitorilor și pasivul succesoral.
Instanța a omologat rapoartele de expertiză întocmite în apel, unde bunurile sunt supraevaluate, deși expertizele efectuate la fond erau mai judicioase și reflectau valoarea reală a bunurilor.
Valoarea de 190.365 lei, stabilită de expertul pentru terenul în suprafață de 343 mp, atribuit pârâtei, este cu mult peste prețul de circulație al pieții.
Referitor la imobilul atribuit pârâtei, arată că este corect evaluat la 50.000 lei, având în vedere că este vorba de o casă bătrânească.
Faptul că recurentul este agricultor, având cele mai mari venituri dintre toți frații, nu îl îndreptățește să primească casa bătrânească și tot terenul.
Instanța de apel a atribuit pârâtei suprafața de teren de 1250 mp, fără să țină cont de împărțeala făcută anterior de părți, prin tragere la sorți. Pentru simplul faptul că recurentul, în timpul procesului, a construit o pompă pe terenul recurentei, instanța a schimbat loturile, în sensul că a atribuit lui terenul pe care îl deținea, iar acesteia din urmă i s-a atribuit terenul pe care îl cultiva.
Mai arată că, față de modul în care instanța a înțeles să împartă bunurile, recurenta este de acord să se atribuie recurentului și lotul său de teren, cu nr. 2, pentru a se micșora sulta pe care trebuie să i-o plătească acestuia, de 57.420 lei, care este împovărătoare, raportat la veniturile pârâtei.
Învederează că în mod greșit s-a trecut în dispozitivul deciziei că apelantul plătește sultă în valoare de 57.420 lei de la intimata, îl loc de "primește sultă în valoare de 57.420 lei de la intimata ", cum era corect.
De asemenea, solicită să se ia act că nu mai înțelege să mai susțină ultimul motiv de recurs, referitor la obligarea recurentei la plata sultelor datorate foștilor copărtași, în termen de 6 luni de la data pronunțării deciziei irevocabile.
Solicită admiterea recursului formulat de recurenta și modificarea hotărârii, în sensul de a se atribui recurentului suprafața de 1250 mp, identificată în raportul de expertiză cu punctele a,b,d,c, în valoare de 50.000 lei, cu consecința diminuării sultei pe care trebuie să i-o achite acestuia, respectiv la suma de 7.420 lei.
Fără cheltuieli de judecată.
Avocat, având cuvântul cu privire la recursul formulat de, lasă la aprecierea instanței.
Referitor la recursul formulat de, solicită să fie respins ca nefondat, întrucât omologarea variantei a 6-a ar duce la fărâmițarea excesivă a terenului de 302 mp.
Cu cheltuieli de judecată.
Avocat, având cuvântul cu privire la recursul formulat de G, solicită să fie respins ca nefondat, întrucât componența masei succesorale reținută prin încheierea interlocutorie, nu se mai poate discuta în recurs.
De asemenea, arată că nici criticile referitoare la supraevaluarea terenului și subevaluarea casei, nu sunt întemeiate, acestea fiind corect evaluate de experți, avându-se în vedere valoarea de circulație.
Referitor la recursul formulat de pârâta, solicită să fie respins ca nefondat, întrucât nu se poate omologa o variantă întocmită de aceasta.
Avocat, având cuvântul cu privire la recursul formulat de G, arată că este de acord cu admiterea lui în ceea ce privește excluderea de la masa de partaj a celor doi cai.
În ceea ce privește recursul formulat de, solicită să fie respins ca nefondat, întrucât terenul nu este comod partajabil în natură.
În replică, arată că, în recurs, instanța poate modifica varianta de lotizare propusă de un expert.
CURTEA:
Asupra recursului civil de față:
Prin cererea înregistrată la Judecătoria Buzău sub nr. 7560/2003, reclamanta a chemat în judecată pe pârâții și G, solicitând pronunțarea unei hotărâri judecătorești prin care să se stabilească linia de hotar care desparte proprietățile.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că, între proprietățile vecine ale părților, nu există linie de hotar fixată prin limite externe și vizibile, motiv ce generează neînțelegeri.
La data de 23.10.2003, sub nr. 9244, s-a înregistrat pe rolul Judecătoriei Buzău acțiunea formulată de reclamanții și G, în contradictoriu cu pârâții, și, prin care s-a solicitat ieșirea din indiviziune asupra averii succesorale rămasă de pe urma defuncților și, grănițuirea proprietăților față de proprietatea pârâtei și obligarea pârâților, și de a lăsa în deplină proprietate și pașnică posesie suprafața de 80 mp, teren situat în Municipiul B,-, județul
În motivarea cererii conexe, se arătă că reclamanții, împreună cu pârâții și, sunt fiii defuncților părinți, decedat la data de 1.11.2001 și, decedată la data de 8.01.1995, cu ultim domiciliu în municipiul B,-, județul B, iar averea succesorală rămasă de pe urma defuncților autori se compune din suprafața de 710 mp, teren situat în B,-, corp construcție compus din 6 camere, beci și garaj, 2 locuri de veci în Cimitirul Sf. G, 5000 mp teren-punct Lunci, situat în municipiul B, conform titlului de proprietate nr. 59780/54/6.03.2002.
Se mai arată că pârâta a dobândit prin contractul de vânzare- cumpărare autentificat sub nr. 409/22.01.1997, suprafața de 330 mp din totalul de 1040 mp, însă nu s-a realizat grănițuirea celor 2 proprietăți.
Totodată se precizează și că autorul pârâților, și, în timpul vieții sale, a acaparat din proprietatea autorilor 80 mp teren pe fosta linie despărțitoare dintre cele 2 proprietăți.
Pârâtul a formulat întâmpinare și cerere reconvențională precizând că este de acord cu acțiunea de ieșire din indiviziune, însă solicită să se constate că la casa a cărei partajare se solicită, a adus îmbunătățiri, respectiv a construit o cameră și un hol, un grajd și un de porc, a turnat beton în curte, a suportat pasivul succesoral, compus din 6 milioane lei, reprezentând cheltuieli cu înmormântarea defunctului și 10.000.000 lei, reprezentând cheltuieli de înmormântare defuncta.
A susținut pârâtul că de pe urma defuncților a rămas o căruță cu doi cai și întrucât reclamanții au stăpânit atât casa, cât și terenul, solicită să raporteze la masa de partaj atât fructele civile (lipsa de folosință a casei), cât și fructele naturale (recoltele).
Dosarele nr. 7560/2003 și nr. 9244/2003 au fost conexate la data de 26.11.2003.
Pârâții, și au invocat, prin întâmpinare, excepția lipsei calității procesuale pasive, ce a fost respinsă de instanța de fond prin încheierea din 12.01.2004, cu motivarea că acțiunea cuprinde un capăt de cerere în revendicare, iar reclamanții au formulat-o corect împotriva moștenitorilor defunctului, respectiv pârâții.
Prin aceeași încheiere instanța a respins și excepția autorității de lucru judecat, invocată de aceiași pârâți, referitor la grănițuire și revendicare.
Prin încheierea interlocutorie din 13.05.2004, în baza art.6736Cod procedură civilă, prima instanță a admis în parte, în principiu, acțiunea principală și cererea conexă, a respins capătul de cerere privind revendicarea formulată de reclamanții și G, a admis în parte, în principiu, cererea reconvențională formulată de și a constatat deschisă succesiunea defuncților și, de pe urma cărora au rămas ca moștenitori reclamanții, G și pârâții și, în calitate de descendenți de gradul 1, cu câte o cotă de 1/4 fiecare, din averea succesorală.
Totodată, s-a constatat că averea succesorală se compune din suprafața de 900 mp teren intravilan, conform titlului de proprietate nr.59780/54/6.03.2002 eliberat de Comisia Județeană B, din care 330 mp au fost înstrăinați pârâtei-reclamante, prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 8787/16.06.1992; corp construcție compus din 6 camere, beci și garaj, construcție din cărămidă și acoperit cu tablă; 5000 mp teren situat în municipiul B, punctul Lunci, conform titlului de proprietate nr.59780/54/6.03.2002; dreptul de concesiune asupra a două locuri de veci în Cimitirul Sf.G; contravaloarea a doi cai și o căruță; contravaloarea îmbunătățirilor aduse imobilului succesoral de pârâtul-reclamant.
A fost respinsă cererea reconvențională în ceea ce privește aducerea la masa de partaj a fructelor civile (lipsa de folosință a casei) și a fructelor naturale precum și cererea privind pasivul succesoral.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut că reclamanții, G și pârâții și sunt fiii defuncților, decedat la data de 1.11.2001 și, decedată la 8.01.1995, cu ultim domiciliu în municipiul B,-, județul
Sub aspectul stabilirii componenței masei succesorale s-au reținut suprafețele reconstituite pe numele autorului prin titlul de proprietate nr. 59780/54/6.03.2002, respectiv: 5000 mp teren extravilan pe raza municipiului B, pct. Lunci și 570 mp teren intravilan, situat în B-, rămas după ce, din totalul de 900 mp teren intravilan, autorii defuncți au înstrăinat suprafața de 330 mp către nepoata lor, prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 8787/1992, împreună cu un corp de casă compus din 2 dormitoare, hol, bucătărie, coridor, construcție din cărămidă, acoperită cu țiglă, edificată pe acest teren.
De asemenea, s-a constatat că, deși în titlul de proprietate sus-menționat, terenul intravilan este trecut cu suprafața de 900 mp, din măsurătorile din expertiza preparatorie întocmită de expert, a rezultat doar o suprafață de 892 mp.
Pe baza recunoașterilor părților, coroborate cu declarațiile de martori, instanța de fond a reținut că la masa de partaj se include un corp de construcție cu 6 camere, beci și garaj, construit din cărămidă, acoperit cu tablă, căruia i-au fost aduse îmbunătățiri constând în adăugarea unei camere, un hol, beci, grajd, cotețe de porci.
Aceste îmbunătățiri au fost reținute la masa de partaj ca fiind realizate de pârâtul-reclamant și de autorii părților, din veniturile realizate din cultivarea legumelor, fără a se putea stabili perioada realizării acestora, în condițiile în care la interogatoriu partea a recunoscut că părinții au obținut venituri din cultivarea legumelor, pe care le-au destinat îmbunătățirii imobilului, au refăcut o parte din casă.
S-a mai reținut că, din declarațiile martorilor, a rezultat că pârâtul-reclamant nu a mai locuit după decesul mamei (anul 1995) în imobilul succesoral, însă, anterior, acesta a adus îmbunătățiri la casa bătrânească (depoziția martorei G ), în timp ce martorul a precizat că nu cunoaște pe cheltuiala cui au fost realizate, iar martorul a precizat că pârâtul-reclamant a locuit din anul 1975 în imobil, acesta lucra și îi ajuta pe părinți la grădină, iar din anul 1980, s-a mutat la apartament.
Pentru că autorii părților desfășurau activități de grădinărit, iar părțile au recunoscut că aceștia dețineau o căruță, instanța, coroborând declarațiile părților ci depozițiile martorilor și cu adeverința eliberată de medicul veterinar, a constatat că autorii părților au deținut 2 cai, astfel încât, a reținut la masa de partaj contravaloarea acestora și a căruței.
Referitor la cheltuielile de înmormântare, s-a reținut că din interogatoriul luat pârâților, rezultă că a fost ridicat ajutorul de înmormântare pentru autorul, în sumă de 5.000.000 lei, de la CFR B și suma de 4.500.000 lei de la Casa de Pensii B, sume ce au fost folosite la cheltuielile de înmormântare, iar pârâta a lichidat un CEC al autorului și suma de 4.000.000 lei a fost folosită în același scop, în timp ce, la înmormântarea defunctei, cheltuielile au fost în sumă de 1.850.000 lei.
De asemenea, s-a reținut că pârâtul-reclamant a recunoscut că s-a oferit să suporte, fără pretenții de restituire, cheltuielile pentru fanfară, deși ceilalți moștenitori nu au fost de acord cu această cheltuială. Totodată, prima instanță a constatat că pârâtul-reclamant nu a dovedit sumele solicitate, respectiv 6.000.000 lei cheltuieli cu înmormântarea defunctului și 10.000.000 lei cheltuieli de înmormântare a defunctei, iar cât privește suma împrumutată,s-a reținut că aceasta a fost obținută din vânzarea legumelor de pe terenul indiviz.
Referitor la fructele civile și naturale solicitate pe cale reconvențională, s-a reținut că pârâtul-reclamant a recunoscut că în anul 2003 s-au împărțit terenurile și a luat o parte din acestea, iar în cuprinsul cererii reconvenționale nu s-a precizat valoarea pretențiilor și nici nu s-au făcut dovezi concludente în acest sens.
Cu privire la revendicarea suprafeței de 80 mp în contradictoriu cu pârâții și, instanța a reținut că atât reclamanții, moștenitori ai defuncților, cât și pârâții, dețin acte care atestă dreptul de proprietate, însă suprafețele din acte nu corespund cu situația existentă în teren, expertul concluzionând în cuprinsul raportului de expertiză că atât reclamanții, cât și pârâții, stăpânesc faptic suprafețe mai mici de teren decât cele înscrise în titlurile de proprietate și, prin urmare, instanța a constatat că pârâții nu au ocupat nicio suprafață din terenul proprietatea autorilor reclamanților.
Împotriva încheierii interlocutorii din data de 13.05.2004, reclamanții au formulat apel, iar Tribunalul Buzău, prin decizia civilă nr.46/26.01.2005, pronunțată în dosarul 43/2005 a respins ca inadmisibilă calea de atac, soluție menținută prin decizia nr. 71/7.05.2005 a Curții de Apel Ploiești.
Dosarul a fost restituit la instanța de fond pentru continuarea judecății, fiind efectuate expertize tehnice pentru identificare, evaluare și lotizare bunuri, în specialitățile topografie-cadastru, construcții civile și bunuri mobile.
Prin sentința civilă nr. 5920 din 27.11.2006, Judecătoria Buzăua admis cererea principală, a admis în parte cererea conexă și în parte cererea reconvențională formulată de pârâtul reclamant și a dispus ieșirea din indiviziune a părților conform variantei I din raportul de expertiză construcții efectuat de expert, așa cum a fost refăcut după răspunsul la obiecțiuni (fila 195), conform variantei unice din raportul de expertiză topo efectuat de expert, așa cum a fost completat după răspunsul la obiecțiuni (fila 234) și conform raportului de expertiză în specialitatea bunuri mobile întocmit de expert, în varianta asupra căreia părțile s-au înțeles.
De asemenea, instanța a stabilit că părțile rămân în indiviziune forțată asupra a două locuri de veci aflate în Cimitirul Sf. G din Municipiul B, concesionat potrivit actului de concesiune nr. 206/18.12.1985.
A fost respinsă cererea reconvențională în ceea ce privește aducerea la masa de partaj a fructelor civile și fructelor naturale, precum și cererea privind pasivul succesoral.
Totodată, a fost respins capătul de cerere privind revendicarea formulată de reclamanți împotriva pârâților și și s-a admis cererea în grănițuire, stabilindu-se linia de hotar dintre proprietatea reclamantei-pârâte și proprietatea moștenitorilor, G, și, conform aliniamentului propus prin raportul de expertiză completat (fila 99) întocmit de ing., între punctele, conform schiței de la fila 214, cu dimensiunile B -H 40,00m, H -D 9,00.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut că, potrivit dispozițiilor art. 728 cod civil, nimeni nu este ținut a rămâne în indiviziune și, pe cale de consecință, a dispus ieșirea din indiviziune a părților.
La atribuirea loturilor, instanța a ținut seama de dispozițiile art.673 cod procedură civilă, respectiv: a avut în vedere că reclamanta nu are altă locuință, a dat prioritate criteriului atribuirii în natură a bunurilor în funcție de cota parte ce revine fiecăruia și a atribuit părților, pe cât posibil, teren din toate categoriile de folosință, stabilind sulta pentru egalizarea loturilor.
În ceea ce privește cererile de grănițuire conexe formulate de și de către reclamanta și G, instanța având în vedere dispozițiile art.584 cod civil, potrivit cărora orice proprietar poate îndatora pe vecinul său la grănițuirea proprietății lipite de a sa, a stabilit hotarul prin omologarea raportului de expertiză completat (fila 99) de expert, conform schiței de la fila 214.
Împotriva sentinței au declarat apel reclamantul-pârât G și pârâtul-reclamant, ambii criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Apelantul Gas usținut că, deși s-au reținut la masa de împărțit o căruță și contravaloarea a doi cai, în realitate, numai căruța era bun succesoral, singurul în viață fiind proprietatea sa, iar celălalt murind în anul 1996, încă din timpul vieții tatălui său, care a decedat în anul 2001, ei continuând să facă lucrări agricole cu calul său și, periodic, împrumuta un de la numitul, care a și dat declarație în acest sens.
Sub un alt aspect, reclamantul-pârât critică sentința pentru că i s-a atribuit doar suprafața de 70 p din terenul intravilan, neținându-se cont de faptul că este singurul din familie care continuă tradiția de a cultiva legume și, în mod implicit, trebuia să beneficieze de o suprafață mai mare de teren, pentru a avea un minim de condiții pentru desfășurarea activității agricole.
Se mai susține că un alt argument pentru care se impunea să i se atribuie o suprafață mai mare de teren, ar fi și faptul că și, fratele și respectiv sora sa, nu și-au dorit teren, deoarece s-au opus să cheme în judecată pe moștenitorii lui pentru anularea parțială a titlului de proprietate.
Sentința mai este criticată si pentru faptul că instanța a luat ca valabile prețurile stabilite de expert pentru imobilul compus din 6 camere și dependințe, prețuri care sunt foarte mici în comparație cu prețul pieței.
Apelantul Gas olicitat admiterea apelului, schimbarea sentinței și omologarea unei variante prin care să i se stabilească o suprafață de teren mai mare în intravilan, pentru a avea posibilitatea să se întrețină din activități agricole.
Apelantul a criticat sentința pentru faptul că imobilul casă de locuit a fost atribuit reclamantei, cu toate că el a adus mai multe îmbunătățiri acestuia și ar fi trebuit să fie împărțită în natură, în sensul de a-i fi atribuită și lui o parte din imobil, dar nici nu s-a avut în vedere că sulta la care a fost obligată reclamanta este împovărătoare și că nu are posibilități să o achite.
De asemenea, se susține că instanța de fond a fixat un termen prea mare pentru achitarea sultei în valoare de 15.804 lei RON, respectiv 6 luni, mai ales că art. 67310pr.civilă, nu prevede un termen concret.
La data de 19 februarie 2007, pârâtul apelant a depus completare la motivele de apel în care a precizat că apelul se referă atât la încheierea de admitere în principiu, cât și la sentința prin care s-a dispus lotizarea și atribuirea efectivă a bunurilor, solicitând admiterea apelului, schimbarea în parte a încheierii de admitere în principiu și în tot a sentinței nr.5920 din 27.11.2006 pronunțată de Judecătoria Buzău.
În ceea ce privește încheierea de admitere în principiu, apelantul a precizat că a dovedit efectuarea îmbunătățirilor la construcțiile bun succesoral, dar și suportarea pasivului succesoral, cheltuieli de înmormântare și pomeni.
Sub un alt aspect, apelantul arată că evaluarea și lotizarea s-au făcut cu încălcarea legii, nefiind respectată încheierea de admitere în principiu deja pronunțată și nefiind evaluate contribuțiile sale.
S-a mai susținut că sunt subevaluate construcțiile și terenurile, iar la formarea loturilor nu s-a ținut seama de toate criteriile legale, respectiv posibilități de plată a sultelor, nevoile locative, faptul că două intimate sunt plecate din țară, dezinteresul față de bunurile succesorale, astfel că, a solicitat completarea probelor cu alte expertize, dar și cu acte, martori și interogatorii.
În apel, la solicitarea părților, au fost completate probatoriile cu înscrisuri, cu interogatorii luate fiecăruia dintre apelanți la data de 11.06.2007, cu cercetare locală efectuată în data de 06.02.2008 și expertize tehnice în specialitatea construcții și topo-cadastru.
Expertizele realizate inițial în dosar de experții (construcții) și (topo) au fost înlăturate ca urmare a obiecțiunilor întemeiate ale părților, fiind întocmite noi expertize de către expert, în specialitatea topo-cadastru, completat ulterior ca urmare a obiecțiunilor formulate de părți, dar și cu propuneri - variante multiple de lotizare, precum și de către expert, în specialitatea construcții, același expert formulând răspunsuri la obiecțiuni la 12.05.2008 și la 17.11.2008.
Punctul de vedere al expertului asistent a fost formulat și depus la data de 23.06.2008.
Prin decizia civilă nr.379 pronunțată la 22 decembrie 2008, Tribunalul Buzăua respins ca nefondat apelul declarat de apelantul și a admis apelul declarat de apelantul G, a schimbat în parte sentința atacată, în sensul că a dispus ieșirea din indiviziune a părților prin omologarea raportului de expertiză în variantă unică și a raportului de expertiză - completare din 17.10.2008 - în varianta a V-a cu schițe anexe, cu consecința atribuirii către părți a loturilor propuse prin aceste expertize.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de apel a apreciat că, sub aspectul componenței masei de partaj, prima instanță a reținut corect contravaloarea a doi cai și o căruță, întrucât din probele administrate rezultă cu claritate că autorii părților cultivau legume pe care le valorificau apoi, iar pentru muncile agricole și transportul fructelor de pe teren dețineau în proprietate o căruță și doi cai.
Instanța de apel a mai reținut că cei doi cai existau în patrimoniul autorului anterior decesului acestuia, așa cum rezultă din declarațiile martorilor și din adeverințele emise de medicul veterinar, din care rezultă că data vaccinării celor două animale este mai 2001, și nu ulterior decesului autorului.
S-a mai arătat că, apelantul Gaî ncercat să acrediteze ideea că unul din cei doi cai era al său, cumpărat de el în 1997, iar celălalt împrumutat de la un vecin, însă simplul faptul că apelantul a folosit atelajul după decesul autorului nu conferă acestuia drept de proprietate.
Tribunalul a apreciat că declarația și chitanța depuse în apel la filele 97-98 sunt întocmite pro causa, în condițiile în care toți ceilalți moștenitori au confirmat existența ambilor cai în patrimoniul autorului, iar aceste susțineri se coroborează cu depozițiile martorilor G și, dar mai ales cu adeverința emisă de medicul veterinar, din care rezultă că vaccinarea celor două animale proprietatea autorului, s-a făcut în mai 2001, acte ce contrazic susținerile martorilor și.
De asemenea, instanța de apel a apreciat că sunt neîntemeiate și motivele invocate de apelantul în privința îmbunătățirilor aduse casei de locuit, întrucât, prin încheierea de admitere în principiu, s-a stabilit corect că acestea s-au realizat de pârâtul-reclamant și de autorii părților, în timpul vieții acestora din urmă și cu venituri realizate de aceștia din vânzarea produselor obținute din activitatea de grădinărit pe care o desfășurau, fără a se putea determina exact perioada realizării îmbunătățirilor, așa cum rezultă din depozițiile martorilor și răspunsurile la interogatorii.
Totodată, referitor la pasivul succesoral, s-a apreciat că s-au reținut corect sumele provenite din ajutorul de înmormântare, ridicate de părți și folosite în acest scop, susținerile apelantului fiind contrazise de propriile răspunsuri la interogatoriu.
Criticile legate de evaluarea bunurilor succesorale, formarea și atribuirea loturilor, au fost apreciate ca fondate de instanța de apel, care a încuviințat completarea probelor cu noi expertize topo cadastru.
Sub aspectul formării și atribuirii loturilor, instanța de apel a apreciat că sunt întemeiate criticile aduse sentinței apelate de către apelantul G, întrucât împărțirea terenului intravilan în suprafață de 302 mp, cu deschidere în strada -, în patru loturi distincte (de câte 70 mp, conform raportului de expertiză omologat de prima instanță), constituie o fărâmițare excesivă a acestuia, de natură să conducă la imposibilitatea utilizării corespunzătoare a terenului, dar și la o scădere importantă a valorii economice a acestuia.
În același sens, instanța a constatat că la împărțirea în două a acestei suprafețe, s-au opus atât apelanții, cât și intimata, apelanții urmărind, fiecare, includerea întregii acestei suprafețe în lotul propriu, pentru păstrarea neafectată a valorii economice a terenului și cultivarea lui conform destinației inițiale - grădină de legume.
În ce privește suprafața de teren intravilan supusă partajului, s-a constatat că aceasta se compune din suprafața de 343 mp teren cu deschidere în strada - din B, pe care se află construcția, la care se adaugă terenul de 302 mp, cu deschidere separată în str. -, aflat în continuarea curții de 343 mp, deoarece din suprafața inițială de 900 mp teren intravilan, reconstituită pe numele autorului prin titlul nr. 52780/54, s-a înstrăinat reclamantei suprafața de 330 mp, teren liber și construit, împreună cu locuința situată pe aceasta, prin contractul autentificat sub nr. 8787/1992, cu schița anexă depus în dosarul de fond.
S-a mai reținut că terenul extravilan în suprafață de 5000 mp este cuprins în patru loturi egale, de 1250 mp, conform schiței anexă la raportul de expertiză, iar în privința împărțirii acestuia, neînțelegerile dintre părți privesc dispunerea loturilor nr. 2 și 4, întrucât după decesul autorului părțile au tras la sorți dispunerea loturilor, după care pârâtul a ocupat lotul nr. 4 pe care a construit o pompă de apă.
Sub aspectul formării și atribuirii loturilor de teren cuprinse în masa succesorală, în raport de criteriile prevăzute de art. 6739și 67310cod procedură civilă, dar și de particularitățile concrete din cauza de față, instanța a apreciat că varianta a V-a din raportul de expertiză - completat, este cea mai judicioasă.
În acest sens, s-a reținut că, în ce privește terenul extravilan, dispunerea loturilor corespunde posesiei actuale și voinței părților, exprimată expres cu ocazia cercetării locale, când intimata s-a declarat de acord cu dispunerea loturilor 2 și 4 din respectivul teren, poziție reiterată apoi de mandatarul părții la termenul de judecată din 22.09.2008, iar pe lotul nr. 4, pe care îl stăpânește în prezent pârâtul, acesta a construit o pompă de apă, astfel încât, inversarea respectivelor suprafețe ar putea determina noi litigii.
Referitor la lotizarea terenului intravilan de 302 mp cu deschidere în str. -, instanța a apreciat că includerea acestuia în întregime într-un singur lot este necesară pentru o exploatare normală a suprafeței, corespunzătoare destinației sale, nefiind economică o împărțire a acestuia în două, iar în ce privește atribuirea lui în lotul apelantului-reclamant, apreciază că susținerile acestuia sunt fundamentate pe activitatea de grădinărit pe care o desfășoară.
De asemenea, s-a apreciat că terenul aferent locuinței și dependințelor, cu deschidere în str. -, incluse în lotul intimatei reclamante, corespund posesiei exercitate de aceasta, iar terenul nu poate fi atribuit separat de construcții unui alt moștenitor.
Față de solicitările părților de atribuire a construcțiilor, având în vedere criteriile prev. de art. 6739și art. 67310cod procedură civilă, dar și concluziile raportului de expertiză, instanța a omologat raportul de expertiză în varianta unică propusă inițial, apreciind că nu este posibilă împărțirea construcției în două unități locative distincte. În acest sens, s-a constatat că pârâta are reședința în străinătate, în timp ce apelanții au fiecare altă locuință în proprietate.
Susținerile apelantului de atribuire a unei părți din construcție cu teren aferent, nu au fost primite de instanță, arătându-se că dispunerea construcțiilor și configurația terenului aferent - curte, cu deschidere în strada -, nu permit formarea a două unități locative distincte, iar prin atribuirea întregii construcții către apelant s-ar contraveni principiilor prevăzute de art. 6739cod procedură civilă, în condițiile în care acesta are o altă locuință în proprietate și a mai deținut un imobil pe care l-a înstrăinat, conform înscrisurilor depuse la dosar.
Instanța de apel a înlăturat susținerile apelantului-pârât referitoare la subevaluarea îmbunătățirilor constând într-o cameră și hol, arătând că din expertiza și răspunsurile la obiecțiuni, rezultă normele avute în vedere de expert, dar și indicii aplicați, iar concluziile expertizei se coroborează și cu constatările directe de la cercetarea locală din 6.02.2008, când s-a putut observa starea de puternică degradare a celor două încăperi, degradare mai mare decât cea a construcției unitare căreia i-au fost atașate.
instanța de apel că și susținerile de subevaluare a construcției sunt subiective și nefondate, întrucât evaluarea s-a făcut în funcție de starea construcțiilor, de dotări și utilități și de zona de amplasare, iar prețurile de pe piața imobiliară, la care face referire partea, sunt doar prețuri cerute, dar fără a rezulta, efectiv, sume la care se încheie respectivele tranzacții.
Împotriva deciziei civile nr. 379 pronunțată la 22 decembrie 2008 de Tribunalul Buzău și încheierii interlocutorii pronunțată la 13.05.2004 de Judecătoria Buzăua formulat recurs reclamantul
De asemenea, împotriva deciziei civile nr.379 pronunțată la 22 decembrie 2008 de Tribunalul Buzău au formulat recurs reclamantul și pârâta.
G critică hotărârile menționate, pentru următoarele motive:
Un prim motiv este greșita reținere la masa de împărțit a celor doi cai, întrucât un constituie bunul său propriu, iar celălalt a decedat înaintea decesului tatălui lor, situație ce a dovedit-o cu probele administrate.
O altă critică este că suprafața reținută la masa de împărțit nu este stabilită în concret, în condițiile în care, în titlu, se consemnează existența în proprietatea autorului lor a 900 mp, un expert stabilește 892 mp teren, din cuprinsul căruia s-au înstrăinat 330 mp, însă, în realitate, întinderea este de 552 mp sau 570 mp, cât se reține în IAP.
În dezvoltarea motivului de recurs, recurentul susține că în titlul de proprietate nr.59780/2002 se stabilește că reconstituirea se face pentru 900 mp, iar expertul stabilește că între titlu și situația din teren există deosebiri de dimensiune, în realitate, suprafața totală fiind de doar 892 mp, însă, instanța se rezumă a stabili în masa partajabilă 587 mp, deși, în realitate sunt doar 562 mp.
A treia critică vizează modul de împărțeală a terenului din intravilanul municipiului B, atribuirea și calculul sultelor stabilite de experți.
Susține recurentul că instanța de fond a fărâmițat loturile într- manieră greu de înțeles, iar situația nu se poate menține și deși instanța de control judiciar a încuviințat cererea privind efectuarea de noi expertize, le-au fost respinse obiecțiunile în ceea ce privește valorile date bunurilor, care exced prețurilor practicate în zonă.
De asemenea, recurentul arată că a contestat valoarea mică a imobilului casă de locuit și valorile exagerate ale terenurilor intravilan și extravilan, dar instanța a respins aceste obiecțiuni, apreciind asupra vechimii dosarului, nicidecum a interesului părților.
Recurentul precizează că nu este de acord cu sultele stabilite, pentru că experții au subevaluat loturile de teren, trecând peste situația notorie a scăderii prețurilor pe piața imobiliară.
Se solicită admiterea recursului și casarea cu trimitere, invocând art. 304 pct. 7 și 9 pr.civilă.
Reclamantul critică decizia Tribunalului Buzău pentru următoarele motive:
Se arată că este nemulțumit de modalitatea de partajare, deoarece imobilul casă de locuit, împreună cu anexele gospodărești si terenul de 330 mp, au fost atribuit, în exclusivitate, surorii sale, deși a făcut îmbunătățiri și adăugiri constructive la imobil, are nevoie de spațiu de locuit suplimentar, întrucât are o familie numeroasă cu care locuiește într-un apartament de bloc.
De asemenea, recurentul arată că nu au fost respectate criteriile legale de atribuire, respectiv nevoile locative ale fiecărei părți, dezinteresul față de bunurile succesorale ale celorlalți moștenitori, care au reședința în străinătate, respectiv și.
Precizează recurentul că în mod greșit Tribunalul Buzăua respins apelul declarat de el și a admis apelul declarat de G, întrucât este singurul care a făcut dovada că se ocupă cu grădinăritul, dovadă fiind certificatul și autorizația de producător depuse la dosar, fiind nevoit să închirieze teren în acest scop, pentru că împreună cu familia sa are ca sursă de existență această activitate agricolă.
Susține recurentul că decizia instanței de apel, prin care i se atribuie în natură doar suprafața de 1250 mp teren arabil, pe care îl poseda deja prin înțelegerea cu ceilalți moștenitori, este nedreaptă și incorectă.
Arată recurentul că niciunul din criteriile de atribuire, la care face trimitere decizia instanței de apel în sprijinul admiterii apelului declarat de fratele său, nu este susținut de probe, iar decizia este părtinitoare.
Se solicită admiterea recursului.
Pârâta critică decizia Tribunalului Buzău în baza dispozițiilor art. 304 pct. 9 pr.civilă, decizia fiind pronunțată cu încălcarea dispozițiilor cuprinse în art. 6735alin. 1 și 2, art. 6736, art. 6739pr.civilă și a art. 741-742 Cod civil.
Primul motiv de recurs se referă la faptul că decizia Tribunalului Buzăua încălcat legea, în condițiile în care nu s-a pronunțat în prealabil încheiere de admitere în principiu în care să se rețină masa succesorală, bunurile succesorale, cotele moștenitorilor, completarea probelor cu efectuarea unor expertize de evaluare a bunurilor succesorale pentru formarea și atribuirea loturilor.
Motivul doi de recurs se referă la variantele de lotizare omologate de instanța de apel în baza expertizelor efectuate de ing., în variantă unică și a raportului de expertiză -completare din 17.10.2008, în varianta V-a, cu consecința atribuirii către părți a loturilor propuse prin aceste expertize, deși expertizele efectuate la judecarea fondului erau cele mai judicioase.
În dezvoltarea motivului de recurs, recurenta arată că valoarea stabilită de expert pentru terenul în suprafață de 343 mp, din B,-, este cu mult peste prețul de circulație al pieței, în condițiile în care valorile de circulație au scăzut considerabil.
A treia critică se referă la faptul că instanța de apel încălcat împărțeala dintre frați, ce a rezultat ca urmare a unei trageri la sorți, în sensul că lotul nr. 4, ce i-a revenit în urma tragerii la sorți, a fost atribuit fratelui, iar lotul acestuia, tras la sorți, a fost atribuit în lotul său.
Susține recurenta că este de acord ca lotul ce i-a fost atribuit să fie trecut în lotul fratelui său, care urmează să primească 2500 mp din terenul arabil, amplasat în tarlaua 35, parcela 583, fiind două loturi limitrofe, situație în care, sulta se micșorează considerabil.
A patra critică se referă la faptul că prin varianta de lotizare sulta finală pe care trebuie să o plătească este în cuantum de 107.440 lei, sumă care este imposibil de achitat deîndată, astfel că, este întemeiată cererea sa de plată a sultei în termen de 6 luni de la data pronunțării deciziei.
Se solicită admiterea recursului, casarea deciziei pronunțate, trimiterea cauzei spre rejudecare, iar în subsidiar, modificarea hotărârii atacate, în sensul atribuirii în lotului intimatului și a terenului în suprafață de 1250 mp, cu consecința diminuării sultei și obligarea sa la plata sultelor datorate foștilor copărtași, în termen de 6 luni de la pronunțarea deciziei irevocabile.
La data de 13.04.2009, Gaf ormulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului formulat de, pentru că nu se impune pronunțarea unei noi încheieri de admitere în principiu, iar celelalte motive de recurs nu se încadrează în prevederile art. 304 pct. 1-9 pr.civilă, ca să atragă casarea și trimiterea spre rejudecare sau modificarea în tot a hotărârii.
Arată recurentul-intimat că, deși s-a optat permanent pentru partajarea în natură, s-a ajuns ca să primească întregul imobilul casă de locuit la un preț mic, preț care este contestat chiar de beneficiara acestei propuneri de lotizare.
În ceea ce privește recursul formulat de, recurentul-intimat solicită respingerea acestuia, întrucât fratele său mai are 20.000 mp pe care îi cultivă cu produse agricole și dispune de un potențial economic crescut, față de toți ceilalți frați.
Mai mult, acest frate este singurul care a avut conflicte cu părinții, nu a contribuit și nu a susținut nevoile acestora și nici cheltuieli de înmormântare și pomenire.
Celelalte părți nu au formulat întâmpinare până la termenul de judecată.
Examinând decizia recurată, prin prisma criticilor formulate, a actelor și lucrărilor dosarului, a dispozițiilor legale incidente, Curtea va reține că recursurile sunt fondate, potrivit considerentelor ce se vor arăta în continuare:
Referitor la recursul reclamantului, Curtea va reține următoarele:
Critica reclamantului că în mod greșit s-a reținut la masa de partaj doi cai, este nefondată, întrucât încheierea de admitere în principiu din 13.05.2004 a rămas irevocabilă prin respingerea apelului și recursului, conform deciziilor nr. 46/2005 a Tribunalului Buzău și nr. 781/2005 a Curții de Apel Ploiești și prin care s-a reținut că cei doi cai au fost ai defunctului.
Cu privire la critica reclamantului că suprafața reținută la masa de împărțit nu este stabilită în concret, deoarece în titlu se precizează 900 mp, iar un alt expert stabilește 892 mp, Curtea va reține că, așa cum s-a mai arătat, încheierea de admitere în principiu a rămas irevocabilă, iar suprafața care trebuie măsurată este cea reținută în această încheiere interlocutorie și care corespunde și cu titlul de proprietate nr. 59780/2002, iar în situația în care suprafața ce se va măsura va fi mai mică, expertul va explica motivul diferenței de teren.
Este adevărat că la instanța de fond s-a stabilit că suprafața partajabilă din-, este de 570 mp, iar restul de 330, până la 900 mp, a fost înstrăinată conform contractului de vânzare-cumpărare nr. 8787/1992, pârâtei, însă la instanța de apel expertul, în expertiza de la fila 328, a arătat că, în realitate, terenul din str. - are o suprafață de 975 mp, deci mai mult decât terenul reconstituit conform titlului de proprietate sus-menționat.
Ca atare, se impune, date fiind contradicțiile dintre cele două expertize efectuate la fond și apel, refacerea expertizei de către un alt expert topograf, care să împartă terenul prevăzut în titlul de proprietate nr. 59780/2002, având în vedere și contractul de vânzare-cumpărare mai sus menționat, dar și criteriile prevăzute de art. 6739pr.civilă și art. 741 Cod civil, să se țină cont, pe de o parte, de natura bunurilor, precum și de domiciliul și ocupația părților, de faptul că unii dintre coproprietari au făcut construcții sau îmbunătățiri cu acordul celorlalți coproprietari.
Urmează ca expertul să țină cont de cererile părților în ceea ce privește atribuirea terenurilor, să se evite fărâmițarea excesivă a acestora, să se aibă în vedere prețurile de circulație reale ale terenurilor din intravilan și extravilan și să se evite, pe cât posibil, sultele împovărătoare pentru părți.
Întrucât este necesară administrarea de noi probe, în sensul celor arătate mai sus, în baza dispozițiilor art. 312 alin. 3 pr.civilă, coroborat cu art. 304 pct. 7 și 9 pr.civilă, se va admite recursul și se va casa decizia, cu trimitere spre rejudecare la Tribunalul Buzău.
Referitor la recursul reclamantului,Curtea va reține că acesta este fondat, având în vedere următoarele considerente:
Este fondată critica recurentului în ceea ce privește modalitatea de partajare, întrucât, așa cum s-a mai arătat și în motivarea recursului recurentului G, este necesar ca experții topo și constructor să aibă în vedere, cu ocazia lotizării, contractul de vânzare-cumpărare nr. 8787/1992, dar și criteriile prevăzute de art. 6739pr.civilă și art. 741 Cod civil, să se țină cont, pe de o parte, de natura bunurilor, precum și de domiciliul și ocupația părților, de faptul că unii dintre coproprietari au făcut construcții sau îmbunătățiri cu acordul celorlalți coproprietari.
Pe de altă parte, trebuie avut în vedere ca la împărțirea terenurilor și a construcției, să se țină cont atât de criteriile prevăzute de art. 6739pr.civilă și art. 741 Cod civil, dar și de cererea părților, precum și de înțelegerea existentă între frați cu privire la posesia terenurilor.
Întrucât este necesară administrarea de noi probe, în sensul celor arătate mai sus, în baza dispozițiilor art. 312 alin. 3 pr.civilă, coroborat cu art. 304 pct. 7 și 9 pr.civilă, se va admite recursul și se va casa decizia, cu trimitere spre rejudecare la Tribunalul Buzău.
Referitor la recursul pârâtei,Curtea va reține că acesta este fondat, având în vedere următoarele considerente:
Primul motiv de recurs al recurentei, în sensul că instanța de apel, respectiv Tribunalul Buzău, trebuia să pronunțe, în prealabil, o încheiere de admitere în principiu, este nefondată, întrucât, la instanța de fond s-a pronunțat încheierea interlocutorie din 13.05.2004, care a rămas irevocabilă prin decizia 781/2005 a Curții de Apel Ploiești.
Articolul 6735pr.civilă, prevede că încheierea interlocutorie se pronunță numai în situația în care părțile nu se învoiesc, iar instanța stabilește masa partajabilă, calitatea de coproprietar, cota-parte, or, în cauza de față, au fost stabilite, în mod irevocabil, elementele precizate în textul legal menționat, nemaifiind necesar decât efectuarea rapoartelor de expertiză.
În ceea ce privește critica ce vizează varianta de lotizare omologată de instanța de apel în baza expertizelor efectuate de ing. -variantă unică și raportul de expertiză -completare din 17.10.2008, varianta a V-a, Curtea va reține că aceasta este fondată, întrucât așa cum s-a mai arătat și în motivarea recursului recurentului G, este necesar ca experții topo și constructor să aibă în vedere, cu ocazia lotizării, contractul de vânzare-cumpărare nr. 8787/1992, dar și criteriile prevăzute de art. 6739pr.civilă și art. 741 Cod civil, să se țină cont, pe de o parte, de natura bunurilor, precum și de domiciliul și ocupația părților, de faptul că unii dintre coproprietari au făcut construcții sau îmbunătățiri cu acordul celorlalți coproprietari.
Pe de altă parte, trebuie avut în vedere ca la împărțirea terenurilor și a imobilului construcție, să se țină cont atât de criteriile prevăzute de art. 6739pr.civilă și art. 741 Cod civil, dar și de cererea părților, precum și de înțelegerea existentă între frați cu privire la posesia terenurilor.
Urmează ca expertul să țină cont de cererile părților în ceea ce privește atribuirea terenurilor, să se evite fărâmițarea excesivă a acestora, să se aibă în vedere prețurile de circulație reale ale terenurilor din intravilan și extravilan și să se evite, pe cât posibil, sultele împovărătoare pentru părți.
Cu privire la cererea recurentei de a plăti sulta în termen de 6 luni de la data pronunțării deciziei irevocabile, Curtea va reține că reprezentantul recurentei, la termenul de judecată a recursului, a renunțat la această cerere.
Întrucât este necesară administrarea de noi probe, în sensul celor arătate mai sus, în baza dispozițiilor art. 312 alin. 3 pr.civilă, coroborat cu art. 304 pct. 7 și 9 pr.civilă, se va admite recursul și se va casa decizia, cu trimitere spre rejudecare la Tribunalul Buzău.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursurile formulate de reclamantul, domiciliat în B, str.-,.6.B,.15, cod poștal -, județul B împotriva deciziei civile nr.379 pronunțată la 22 decembrie 2008 de Tribunalul Buzău și a încheierii interlocutorii pronunțată la 13.05.2004 de Judecătoria Buzău, precum și recursurile formulate de reclamantul, domiciliat în B, -,.15,.78, cod poștal -, județul B și de pârâta, domiciliată în B,-, cod poștal -, județul B împotriva deciziei civile nr.379 pronunțată la 22 decembrie 2008 de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu pârâții, ambii domiciliați în B,-, cod poștal -, județul B, domiciliată în B,- B, cod poștal -, județul și, domiciliată în B,- B, cod poștal -, județul
Casează decizia și trimite cauza, spre rejudecare, la Tribunalul Buzău.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 21 octombrie 2009.
Președinte, JUDECĂTORI: Elena Staicu, Mioara Iolanda Grecu Aurelia
- - - - - -
Grefier,
Red. ES
Tehnored.PJ
10 Ex/29. 10.2009
7560/2003 Judecătoria Buzău
a- Tribunalul Buzău
I,
operator de date cu caracter personal
nr. notificare 3120
Președinte:Elena StaicuJudecători:Elena Staicu, Mioara Iolanda Grecu Aurelia
