Plângere împotriva încheierii de carte funciară (art.52 legea 7/1996). Decizia 1246/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIE Nr. 1246
Ședința publică de la 04 2009
PREȘEDINTE: Mariana Mudava
JUDECĂTOR 2: Mihaela Loredana Nicolau Alexandroiu
Judecător: - - -
Grefier: -
Pe rol, judecarea recursului formulat de reclamanții, domiciliați în Tg. J, str. -,. 15,. 2,. 27, jud. G, împotriva deciziei civile nr. 221 din 23 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr- și a sentinței civile nr. 1905 din 18 martie 2009, pronunțată de Judecătoria Tg. J în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți, domiciliat în comuna, sat, jud. G, OFICIUL DE cadastru ȘI PUBLICITATE IMOBILIARĂ TG. J, cu sediul în Tg. J, jud. G, având ca obiect plângere împotriva încheierii de carte funciară (Art.52 alin.2 Legea nr.7/1996).
La apelul nomina, făcut în ședința publică, au răspuns recurenții reclamanți, personal, lipsind intimații pârâți, OFICIUL DE CADASTRU ȘI PUBLICITATE IMOBILIARĂ TG.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care a învederat instanței întâmpinarea și cererea scrisă formulată de intimata pârâtă prin care a solicitat amânarea cauzei în vederea angajării unui apărător, după care;
Recurenții reclamanți și au depus la dosar chitanța nr. --307-0090/03.11.2009 prin care au făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 4 lei și timbru judiciar de 0,15 lei
Instanța a pus în discuție cererea de amânare pentru angajarea unui apărător, formulată de intimata pârâtă.
Recurenții reclamanți, având pe rând cuvântul, au precizat că se opun cererii de amânare formulată de intimata pârâtă, apreciind cauza în stare de judecată.
Instanța a respins cererea de amânare formulată de intimata pârâtă și, apreciind cauza în stare de soluționare, a acordat cuvântul asupra recursului.
Recurenții reclamanți, având pe rând cuvântul, au solicitat admiterea recursului potrivit motivelor formulate în scris, modificarea ambelor hotărâri pronunțate în cauză, iar pe fond admiterea acțiunii așa cum a fost formulată; au depus la dosar concluzii scrise.
CURTEA
Asupra recursului civil de față:
Prin cererea înregistrată sub nr-, la Judecătoria Târgu -J, petenții și au solicitat ca, în contradictoriu cu pârâta și Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară G, să se rectifice Cartea Funciară nr. 160 comunei și să se anuleze numărul cadastral 313 atribuit imobilului pârâtei.
În motivarea cererii au invocat că dețin în proprietate un teren de 1036. situat în comuna, sat, județul G, conform contractului de vânzare - cumpărare autentificat sub nr. 2209/23.09.2002, intabulat prin încheierea nr. 5260/23.09.2002 de Biroul de Carte Funciară din cadrul Judecătoriei Tg. J, iar pârâta i-a ocupat o porțiune de circa 300. din acest teren și cu toate că au formulat o acțiune în revendicare, le-a fost respinsă prin sentința civilă nr. 2567/2007 a Judecătoriei Tg.
Prin sentința civilă nr.1905 din 18.03.2009, pronunțată de Judecătoria Tg J, în dosarul civil nr-, a fost respinsă plângerea formulată de petenții și, în contradictoriu cu pârâta și Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară G, fiind obligați petenții la 400 lei cheltuieli de judecată în favoarea pârâtei.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că prin titlul de proprietate nr. -/04.11.1993, pârâtei i-a fost reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 0,0723 ha, iar prin sentința civilă nr. 6876/11.10.2007, pronunțată de Judecătoria Tg. J, rămasă irevocabilă, a fost respinsă acțiunea civilă în anulare titlu formulată de către reclamanții și împotriva pârâtei, fiind însă admisă acțiunea civilă formulată de către Comisia Locală pentru aplicarea legilor fondului funciar împotriva aceleiași pârâte, constatându-se nulitatea absolută a titlului de proprietate nr. -/04.11.1993 și a procesului verbal de punere în posesie pentru suprafața de 0,0723 ha teren intravilan, cu motivarea că pârâta nu era persoană îndreptățită la constituirea dreptului de proprietate, în sensul prevăzut de Legea 18/1991, deoarece era titulara contractului de vânzare-cumpărare nr.127/9 nov.1993.
Împotriva sentinței apelanții reclamanții au declarat apel și, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate, susținând că în mod greșit acțiunea formulată în cauză a fost respinsă, deoarece actul de proprietate în temeiul căruia s-a efectuat înscrierea în cartea funciară este titlul de proprietate nr. -/1993, ce ulterior s-a dovedit că nu este valabil; în mod greșit s-a reținut lipsa de interes a reclamanților, deoarece pârâta le ocupă în mod abuziv și nelegal o porțiune de circa 350. din proprietatea lor și astfel justifică interes în promovarea acțiunii.
Prin decizia civilă nr. 221 din 23.06.2009, pronunțată de Tribunalul Gorj, s-a respins apelul, ca nefondat, declarat de apelanții reclamanți și, apelanta fiind obligată la 600 lei cheltuieli de judecată către intimată.
Pentru a pronunța astfel, tribunalul a reținut următoarele:
Din extrasul de carte funciară nr. 35034 al comunei a rezultat că intabularea dreptului de proprietate al pârâtei a avut în vedere titlul de proprietate -/04.11.1993 și contractele de vânzare cumpărare nr. 2263/26.03.2004 și nr. 5961/31.12.1999.
Întrucât regimul juridic al amplasamentul terenului în litigiu nu a fost modificat prin constatarea nulității titlului, pârâta fiind proprietara terenului în baza unui contract de vânzare, în mod corect acțiunea formulată în cauză a fost respinsă.
În cursul cercetării judecătorești reclamanții nu au dovedit o eventuală suprapunere a terenului pârâtei cu terenul proprietatea lor, înscris în cartea funciară prin încheierea nr. 5260/23.09.2002.
În termen legal, împotriva ambelor hotărâri au declarat recurs reclamanții, considerându-le nelegale deoarece starea de fapt reținută de instanțe este contrară actelor existente în dosar, instanțele făcând o confuzie între contractele de vânzare- cumpărare depuse de pârâți în cauză, în sensul că s_au raportat la contractele de vânzare cumpărare nr. 2263/26.03.2004 și nr. 5961/31.12.1999, care nu se referă la suprafața de teren cuprinsă în contractul nr. 12767/9.11.1993, aceeași confuzie fiind făcută și cu ocazia intabulării suprafeței de 723mp, sub nr. cadastral 313, neobservându-se că suprafața respectivă era de 1000mp, care are alt amplasament decât cea de 723mp; conform contractului de vânzare cumpărare nr. 12767/1993 proprietatea terenului este, iar în extrasul CF apar ca proprietari și, ceea ce demonstrează că au fost avute în vedere alte acte; există interes în cauză deoarece prin hotărârea prin care s-a desființat titlul de proprietate s-a constatat că există o suprapunere a terenului pârâtei cu terenul reclamantului, situație în care sunt aplicabile dispoz. art. 34 din Lg. 7/1996.
Criticile formulate nu sunt întemeiate.
Potrivit art. 17 din Lg. 7/1996, republicată, publicitatea imobiliară întemeiată pe sistemul de evidență al cadastrului general are ca obiect înscrierea în cartea funciară a actelor și faptelor juridice referitoare la imobilele din același teritoriu administrativ, partea a II-a a, referitoare la înscrierile privind dreptul de proprietate, cuprinzând numele proprietarului, actul sau faptul juridic care constituie titlul dreptului de proprietate, precum și menționarea înscrisului pe care se întemeiază acest drept, etc. (art. 19 pct. B din lege).
Dreptul de proprietate și celelalte drepturi reale asupra unui imobil se vor înscrie în CF pe baza actului prin care s-au constituit ori s-au transmis în mod valabil (art. 20 din lege), efectul de opozabilitate al înscrierilor fiind inoperant, potrivit art. 32 din lege, cu privire la suprafața terenurilor, destinația, categoria de folosință, valoarea sau alte asemenea aspecte, precum și cu referire la restricții aduse dreptului de proprietate prin raporturile de vecinătate, expropriere sau prin prevederi legale privind protecția ecologică, sistematizarea localităților și alte asemenea aspecte.
Față de această ultimă dispoziție legală citată, se constată că aceste aspecte de fapt și de drept ale dreptului de proprietate pot face obiectul unor litigii pentru a se stabili, prin hotărâri judecătorești definitive și irevocabile, întinderea dreptului de proprietate sau alte limitări ale acestuia.
Tocmai de aceea, prin art. 34 din Lg. 7/1996, invocat de reclamanți, prin motivele de recurs, se poate cere rectificarea înscrierilor din CF de orice persoană numai dacă printr-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă s-a constatat că înscrierea sau actul în temeiul căruia s-a efectuat înscrierea nu a fost valabil sau înscrierea din nu mai este în concordanță cu situația reală, actuală a imobilului,
În speță, reclamanții au invocat faptul că înscrierea din CF nu mai este în concordanță cu situația reală a imobilului, deoarece actul în temeiul căruia s-a efectuat înscrierea a fost anulat, invocându-se sentința civilă nr. 6876/11.10.2007, a Judecătoriei Tg. J, în acțiunea în constatarea nulității absolute a titlului de proprietate nr. -/4.11.1993, emis de Comisia de Fond Funciar G, în favoarea pârâtei, pentru suprafața de 0,0723 ha. Această sentință civilă a rămas definitivă și irevocabilă prin decizia civilă nr. 3459/18.12.2007, a Tribunalului Gorj.
Potrivit acestei hotărâri judecătorești, la cererea Comisiei Județene de aplicare a Legii 18/1991 G, s-a constatat nulitatea titlului de proprietate eliberat în baza Lg. 18/21991, pe considerentul că, în ceea ce o privește pe pârâta nu erau aplicabile dispoz. Lg. 18/1991 și nu i se putea acesteia constitui drept de proprietate, deoarece suprafața de teren consemnată în titlul de proprietate a făcut obiectul unui contract de vânzare cumpărare, autentificat sub nr. 12767/9.11.1993, contract transcris în registrul de transcripțiuni sub nr. 12325/9.11.1993 (în vigoare la acea dată).
Instanțele nu au fost în eroare cu privire la înscrierea dreptului respectiv, având în vedere că prin acțiune reclamanții invocă greșita înscriere în CF a suprafeței de 723mp în favoarea pârâtei, pe considerentul că o parte din această suprafață, respectiv 287 mp, se suprapune cu terenul cumpărat de aceștia prin două contracte de vânzare-cumpărare succesive.
De altfel, această suprafață a făcut obiectul acțiunii în revendicare, soluționată irevocabil prin sentința civilă nr. 2566/10.04.2007, pronunțată de Judecătoria Tg. J, definitivă și irevocabilă prin respingerea apelului, prin decizia nr. 289/29.06.2007, a Tribunalului Gorj și respingerea recursului prin decizia nr. 1193/5.11.2007, a Curții de APEL CRAIOVA.
În această hotărâre judecătorească s-a constatat cu putere de lucru judecat că suprafața de teren revendicată de reclamanți nu se regăsește în actele de proprietate ale acestora, pârâții ocupând suprafața de teren deținută în baza titlului de proprietate, emis în condițiile Lg. 18/1991.
Chiar dacă acest titlu de proprietate a fost ulterior constatat nul, nu se schimbă situația juridică a terenului, deoarece, așa cum s-a precizat mai sus, prin sentința civilă nr. 6876/2007, a Judecătoriei Tg. J, nulitatea a fost constatată deoarece respectivul titlu de proprietate a fost emis cu încălcarea Lg. 18/1991, atât timp cât pârâții erau proprietarii suprafeței de teren respective, în baza contractului de vânzare-cumpărare nr. 12767/1993, autentificat de fostul notariat de Stat,
Faptul că dreptul de proprietate izvorăște dintr-un contract de vânzare- cumpărare și nu din titlul de proprietate eliberat conform Lg. 18/1991, care de fapt constituia un al doilea titlu de proprietate asupra aceluiași teren, nu schimbă titularul dreptului de proprietate și întinderea dreptului de proprietate asupra respectivei suprafețe de teren. Respectivul contract de vânzare cumpărare este de altfel transcris în registrul de transcripțiuni, deci este opozabil erga omnes, conform art.56 din Lg.7/1996, republicată.
Contractele de vânzare-cumpărare nr. 2263/26.04.2004 și nr. 5961/31.12.1999 se referă la suprafețe de teren cumpărate de și, în vecinătatea suprafeței de teren, proprietate personală a acestora, având în vedere că respectivele suprafețe de teren se învecinează la - proprietatea lui, la - șoseaua comunală, fiind firesc ca celelalte vecinătăți să nu corespundă, cele trei suprafețe de teren fiind cumpărate la date diferite.
Faptul că sunt trecuți ambii proprietari în CF, și, constituie o înscriere reală, deoarece în contractele de vânzare-cumpărare ale ultimelor două suprafețe de teren apar ca fiind cumpărători și, neavând importanță că în primul contract de vânzare cumpărare apare ca unică cumpărătoare, atât timp cât se face mențiunea că aceasta este căsătorită cu, iar bunul este realizat în timpul căsătoriei, deci dobândește natura juridică de bun comun, ceea ce atrage, potrivit legii, prezumția de comunitate în favoarea celor doi soți asupra acelui bun imobil.
Instanțele nu au motivat în mod expres în raport de excepția lipsei de interes a reclamanților în promovarea prezentei acțiuni, aceasta fiind respinsă pe fondul cauzei, ca fiind neîntemeiată, motivându-se că nu s-a făcut dovada suprapunerii terenului pârâților cu cel al reclamanților, având în vedere hotărârile judecătorești existente în dosar.
În concluzie, aplicând art. 312 alin.1 Cod pr. civ. urmează a se respinge, ca nefondat, recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul formulat de reclamanții, domiciliați în Tg. J, str. -,. 15,. 2,. 27, jud. G, împotriva deciziei civile nr. 221 din 23 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosarul nr- și a sentinței civile nr. 1905 din 18 martie 2009, pronunțată de Judecătoria Tg. J, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți, domiciliat în comuna, sat, jud. G, Oficiul de Cadastru.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 04 2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - - -
-
Grefier,
Red. jud. -
Tehn.
2 ex./27.11.2009
Președinte:Mariana MudavaJudecători:Mariana Mudava, Mihaela Loredana Nicolau Alexandroiu
