Plângere împotriva încheierii de carte funciară (art.52 legea 7/1996). Decizia 39/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- Art.52 alin.2 Legea nr.7/1996
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA NR. 39
Ședința publică de la 17 februarie 2009
PREȘEDINTE: Dumitrașcu Veronica
JUDECĂTOR 2: Rață Gabriela
JUDECĂTOR 3: Surdu Oana
GREFIER: - -
Pe rol, judecarea recursului declarat de petenții, -., domiciliați în S,-, - 7,.A,.9, județul S, domiciliați în comuna Șcheia, sat Sf., județul S, împotriva deciziei nr. 328 din 14 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Suceava - Secția civilă, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă avocat, pentru toți cei patru petenți recurenți, lipsă la termenul de judecată de astăzi, intimata, asistată de av., lipsă fiind intimații, G și.
Procedura ne legal îndeplinită cu intimata, fiind restituită scrisoarea recomandată prin care a fost comunicată acesteia citația pentru termenul de astăzi.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Se prezintă în instanță numita, prezentând cartea de identitate seria - nr. - emisă de Poliția municipiului S la 9.04.2003 și care precizează că este a defunctului, că s-a numit, dar prin căsătorie a dobândit numele de.
Av. depune la dosar împuternicire avocațială, precizând că îi reprezintă pe toți intimații, respectiv, G și.
Instanța constată acoperită lipsa de procedură cu intimata, prin prezența apărătoarei acesteia, av..
Întrebate fiind, părțile prezente arată că numele corect al intimatei este.
Apărătorii părților arată că nu mai sunt de discutat chestiuni prealabile, astfel încât instanța, constatând recursul în stare de judecată, acordă cuvântul la dezbateri.
Av., pentru petenții recurenți, pune concluzii de admiterea recursului, pentru motivele invocate în scris. În susținerea concluziilor sale, învederează că instanțele de fond în mod nelegal au refuzat judecarea fondului cauzei prin crearea unor motive formale privind admisibilitatea plângerii, necuprinse de dispozițiile art. 52 din Legea nr. 7/1996.
Apărătorul recurenților învederează că este imposibil ca după 10 ani să vină o altă persoană care prin registratorii de la cartea funciară să modifice întinderea dreptului de proprietate înscris anterior în CF, prin modalitatea recepționării unui plan cadastral. Mai arată că asemenea modificare poate avea loc doar în condițiile prevăzute de art. 44 și 45 din Legea nr. 7/1996 și numai în baza consimțământului expres al petenților sau pe baza unei hotărâri judecătorești de rectificare tabulară. În concluzie, solicită admiterea recursului cu trimiterea cauzei spre rejudecare, fără cheltuieli de judecată.
Av., pentru intimați, pune concluzii de respingerea recursului și menținerea hotărârii tribunalului, ca legală și temeinică, motivat de faptul că este vorba de o înscriere în CF, conform Legii nr. 7/1996, art. 50, potrivit căruia titularul cererii este obligat să facă dovada proprietății printr-un plan cadastral avizat și titlu, ceea ce intimații au făcut, astfel încât registratorii CF nu aveau ce să le mai solicite. De asemenea, invocă faptul că suprapunerea despre care vorbesc petenții recurenți nu există, fapt dovedit prin compararea planurilor de situație depuse de reclamanți la filele 9 și respectiv 17 dosar tribunal. Invocă faptul că suprapunerea invocată de recurenți nu a fost dovedită de către aceștia în nici un fel.
Apărătoarea intimaților mai arată că nu s-a făcut plângere împotriva planului de situație, plan ce nu poate fi considerat fals și care reprezintă realitatea. Nu solicită cheltuieli de judecată.
Av., pentru recurenți, în replică, susține că s-a făcut dovada suprapunerii parcelelor, sens în care depune la dosar un plan de amplasament și delimitare a imobilului cu propunere de dezlipire.
Declarându-se dezbaterile închise, după deliberare,
CURTEA,
Asupra recursului de față, constată:
Prin plângerea înregistrată la Judecătoria Suceava sub nr.5598 din 30 august 2007, reclamanții, -. și au solicitat ca în contradictoriu cu Pârâții () și să fie desființată încheierea de carte funciară nr.1623 din 25 ianuarie 2007, prin care Oficiul de cadastru și Publicitate Imobiliară - Biroul Saa dmis cererea pârâților de a le fi înscris dreptul de proprietate cu privire la suprafața de 10 400. teren arabil, identic cu parcela funciară nr.347/455 din Cartea funciară nr.14443 a comunei cadastrale Sf.
În susținerea plângerii, au arătat că prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.1069 din 27 februarie 2001, și -. au dobândit dreptul de proprietate asupra suprafeței de 10 000. teren identic cu parcela funciară nr.347/873 din Cartea funciară nr.7887 a comunei cadastrale Sf. din care au transmis cota de către și. Vânzătoarea dobândise titlul de proprietate nr.431 din 25 iulie 1994, emis în baza Legii nr.18/1991, iar dreptul său a fost înscris în anul 1997 în Cartea funciară nr.7887 a comunei cadastrale Sf. pentru parcela funciară nr.347/873, planul cadastral de identificare fiind înregistrat din același an în nr.1517.
Prin încheierea atacată, pârâții au fost intabulați cu suprafața de 10 4oo teren identic cu parcela funciară nr.347/455, însă planul cadastral care a stat la baza acestei înscrieri include și 950. teren din parcela funciară nr. 347/873 care este proprietatea lor, a reclamanților.
Întrucât modificarea întinderii dreptului de proprietate înscris în cartea funciară nu poate fi făcută la cererea unui terț prin recepționarea unui plan de situație, ci numai în baza unei hotărâri judecătorești, a admis greșit cererea pârâților și le-a afectat dreptul de proprietate înscris anterior, prin diminuare cu 950.
În drept, s-au prevalat de art.52 din Legea nr.7/1996.
Prin sentința civilă nr.1520 din 19 martie 2008, Judecătoria Suceava, după ce a introdus în cauză pe, căsătorită, G și, în calitate de i ai pârâtului decedat, a respins plângerea ca nefondată, iar Tribunalul Suceavaa respins apelul reclamanților în același fel, cu motivarea că intabularea dreptului de proprietate al pârâților respectă cerințele art.5o din Legea nr.7/1996. În ceea ce privește suprapunerea parțială dintre cele două parcele funciare, instanțele au constatat că această problemă nu poate fi rezolvată în cadrul procesual de față, ci doar pe calea unei acțiuni în revendicare ori de rectificare tabulară.
Reclamanții au declarat recurs împotriva deciziei tribunalului, pentru motive ce pot fi încadrate în art.304 pct.9 din Codul d e procedură civilă, cu trimitere la încălcarea art.44, 45 și 22 alin.2 din Legea nr.7/1996, la greșita aplicare a prevederilor cuprinse în art.52 din aceeași lege și la refuzul ambelor instanțe de a soluționa fondul cauzei.
În dezvoltare, au arătat că intabularea dreptului pârâților le-a modificat l drept de proprietate, cu toate că o astfel de modificare nu se putea realiza decât în condițiile art.44 și 45 din Legea nr.7/1996, numai în baza consimțământului lor ori a unei hotărâri judecătorești de suplinire a acestui acord, conform art.22 alin.2 din aceeași lege. Cum încheierea nr.1623 din 25 ianuarie 2007 fost emisă cu încălcarea legii se impunea admiterea plângerii. Au mai susținut că nu este necesară exercitarea unor acțiuni de revendicare sau de rectificare tabulară, deoarece dispozițiile art. 52 din legea nr.7/1997 dau posibilitatea ca neregularitățile de fond ale încheierii să fie înlăturate în această procedură.
Recursul se dovedește a fi neîntemeiat, potrivit considerentelor ce se vor arăta în continuare:
Încheierile de carte funciară reprezintă acte specifice procedurii de publicitate imobiliară, prin care se dispun înscrieri sau mențiuni cu privire la drepturile reale imobiliare. Potrivit art.20-22 și art.47 alin.5 și 6 din Legea nr.7/1996, a cadastrului și publicității imobiliare, procedura de înscriere în cartea funciară a unor acte sau fapte juridice referitoare la imobilele dintr-o anumită zonă teritorial-administrativă are un caracter preeminent necontencios, iar registratorul de carte funciară, în atribuțiile căruia intră emiterea acestei încheieri, nu este abilitat de lege decât să verifice dacă sunt îndeplinite condițiile de fond și de formă prevăzute pentru cererea de înscriere în art.20 și 48 ale Legii nr.71996. Tot astfel, în plângerea îndreptată împotriva unei încheieri de carte funciară, instanța nu trebuie să cenzureze, în fond, drepturile privitoare la imobile, ci numai să verifice dacă încheierea a fost emisă cu respectarea prevederilor legii și anume ale acelorași art.20 și 48, menționate anterior.
În conformitate cu art.20 alin.1, dreptul de proprietate sau celelalte drepturi reale asupra unui imobil se înscriu în cartea funciară pe baza actului prin care s-au constituit ori s-au transmis în mod valabil.
De asemenea, potrivit art.48 cererea de înscriere se poate admite dacă înscrisul este încheiat cu respectarea formelor prescrise de lege, dacă indică numele părților, individualizează imobilul printr-un identificator unic, dacă este însoțit de o traducere legalizată, atunci când actul nu este întocmit în limba română și este însoțit, după caz, de o copie a extrasului de carte funciară pentru autentificare sau a certificatului de sarcini ce a stat la baza întocmirii actului.
Încheierea trebuie să cuprindă determinarea dreptului sau a faptului, indicarea numărului cadastral al imobilului și al cărții funciare, precum și a părții cărții funciare în care urmează a se face înscrierea. Totodată, trebuie să indice pozițiile ce au fost radiate și numele celui în favoarea sau împotriva căruia s-au făcut înscrierile, indiferent de felul lor, atunci când este cazul.
Dacă identificarea cadastrală a imobilului nu este posibilă, pe baza datelor existente, se folosesc documentații cadastrale întocmite și recepționate conform prevederilor Legii nr.7/1996.
În speță, toate aceste condiții au fost respectate, motiv pentru care instanțele anterioare au reținut legalitatea și temeinicia încheierii atacate, cu îndreptățire.
Examinarea formală pe care o impune legiuitorul în plângerea împotriva încheierii de carte funciară evidențiază doar că părțile au drepturi diferite, circumscrise pentru reclamanți, parcelei funciare nr.347/873, divizată din parcela 347/50, nou formată din parcelele nr.34/49 și 347/50, care și-au schimbat configurația și suprafața între ele, și respectiv pentru pârâții beneficiari ai titlului de proprietate nr.1933 din 18 februarie 1997, asupra parcelei funciare nr.347/455, divizată din parcela mamă nr.347/48.
Este foarte adevărat că din conținutul scrisorii nr.10637 din 1 august 2007 adresată reclamantului G (7 fond) ar rezulta că la data intabulării reclamanților documentațiile cadastrale nu se integrau într-o bază de date grafică, bază care era funcțională însă, la data intabulării pârâților și că, ulterior, după ce proprietarii parcelei nr.347/873 au procedat la întocmirea unei documentații cadastrale de dezmembrare, s-a constatat suprapunerea în baza de date grafică a acestei parcele, peste parcela nr.347/455, cu 955m.
p.Această suprapunere pune în discuție întinderea dreptului de proprietate al ambelor părți, iar cauzele care au generat un astfel de efect pot fi cercetate numai în contextul unei acțiuni reale, menită să ocrotească dreptul real valabil dobândit. O astfel de acțiune ar fi una în rectificare tabulară, atașată acțiunii în revendicare, unde s-ar putea discuta incidența art.44,45 ori 22 alin.2 din Legea nr.7/1996, astfel că și din acest punct de vedere instanțele au făcut o corectă aplicare a legii.
Întrucât considerentele mai sus expuse infirmă criticile exprimate de reclamanți, inclusiv cele privitoare la necercetarea fondului, asupra căruia instanțele s-au pronunțat în limitele investirii, curtea urmează ca în temeiul art.312 alin.1 din Codul d e procedură civilă să respingă recursul ca nefondat, luând act că intimații nu au înțeles să solicite cheltuieli de judecată.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de petenții, -., domiciliați în S,-, - 7,.A,.9, județul S, domiciliați în comuna Șcheia, sat Sf., județul S, împotriva deciziei nr. 328 din 14 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Suceava - Secția civilă, în dosarul nr-.
Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 17 februarie 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
Jud. apel /
12.03.2009/2 ex.
Președinte:Dumitrașcu VeronicaJudecători:Dumitrașcu Veronica, Rață Gabriela, Surdu Oana
