Plângere împotriva încheierii de carte funciară (art.52 legea 7/1996). Decizia 397/2008. Curtea de Apel Alba Iulia
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 397/2008
Ședința publică de la 31 Octombrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Augustin Mândroc
JUDECĂTOR 2: Daniela Mărginean
JUDECĂTOR 3: Cristina Gheorghina Nagy Nicoară vicepreședinte
Grefier: - -
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de pârâtul împotriva deciziei civile nr. 119/A/05.- pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar civil nr-, în contradictoriu cu intimații și OFICIUL DE cadastru ȘI PUBLICITATE IMOBILIARĂ - BIROUL DE CARTE FUNCIARĂ P, având ca obiect plângere împotriva încheierii de carte funciară (Art.52 alin.2 Legea nr.7/1996).
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă intimatul reclamant, personal și asistat de avocat, cu împuternicire avocațială în reprezentarea acestuia (fila 12), lipsind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care:
Avocat declară că nu mai are alte cereri de formulat.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat, instanța, în deliberare față de actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul mandatarei intimatului reclamant.
Avocat, având cuvântul, solicită instanței respingerea recursului, menținerea ca legală și temeinică a deciziei atacate, învederând că prin decizia pronunțată, Tribunalul Hunedoaraa respins apelul declarat de către pârât împotriva sentinței nr. 4519/2007 și a admis apelul declarat de reclamant, iar pentru a hotărî astfel, corect instanța de apel a reținut că încheierea de CF a avut la bază contractul de concesiune ce a fost anulat, sentința inițială nr. 1218 rămânând definitivă prin respingerea recursului prin decizia Curții de Apel, constatându-se astfel nulitatea acestui contract de concesiune ce stă la baza încheierii de CF susmenționate. Se mai susține că, dând dovadă de profesionalism, instanța de apel a reținut la baza motivării de nulitate că acest contract de concesiune a fost încheiat prin eroare cu privire la persoanele contractante, deținătoare ale garajului, care în fapt și în drept îi aparține intimatului. Mai mult, în acest recurs nu se aduc critici concrete deciziei atacate, iar hotărârea pronunțată ține loc de act de vânzare-cumpărare pentru și s-a constatat valabilitatea contractului încheiat sub semnătură privată, recurentul nedovedind achitarea taxelor, sens în care existența contractului de concesiune demonstrează că acest garaj aparține intimatului și există la dosar dovada cumpărării acestuia și plata tuturor taxelor datorate la zi. Se mai susține, cu privire la contractele sub semnătură privată care fac obiect al dosarului penal înregistrat la parchet, că soluția dată de către organul de urmărire penală a fost aceea de neîncepere a urmăririi penale. În concluzie, se solicită respingerea recursului de față ca nefondat, conform și cu motivele expuse și în scris prin întâmpinare, cu cheltuieli de judecată conform chitanței pe care o depune la dosar.
Instanța, față de actele și lucrările dosarului și cele expuse de mandatara intimatului reclamant, lasă cauza în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului civil de față,
Prin Sentința Civilă nr. 4519/15.10.2007, pronunțată în dosarul nr-, Judecătoria Petroșania admis plângerea formulată de petentul și a anulat încheierea nr. 5171/26 iulie 2005 OCPI - BCF
Intimatul în plângere, a fost obligat la plata sume de 608,30 lei cheltuieli de judecată către petent.
În motivarea sentinței, cu referire la probațiunea administrată, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin încheierea atacată s-a admis cererea formulată de cu privire la cota de 19,50/- din imobilul înscris în CF nr. cadastral 7316/52/46, proprietatea statului de sub B1 și s-a dispus să se înscrie dreptul acestuia de concesiune asupra imobilului pe o perioadă de 25 de ani, începând cu 7 iulie 2005 și s-a notat garajul nr. 57 în suprafață de 19,50 mp.
Înscrierea s-a făcut în baza contractului de concesiune nr. 559/2005, încheiat de Primăria cu, a notei de constatare nr. 6236/7 iulie 2005, întocmită de Primăria și a documentației topografice întocmite de inginer.
Prin Sentința civilă Nr. 1218/19 iulie 2006 Tribunalului Hunedoara, irevocabilă, s-a constatat nulitatea absolută a contractelor de închiriere nr. 11/2004 și nr. 1/2005, precum și a contractului de concesiune nr. 559/2005.
În privința garajului, atât petentul cât și intimatul au invocat înscrisuri sub semnătură privată, dar, în ce privește înscrisul prezentat de intimat, în urma cercetărilor efectuate în dosarul nr. 713/P/2006 al Parchetului de pe lângă Judecătoria, s-a constatat că acesta a fost falsificat și că, în ce-l privește, prin sentința civilă nr. 4080/13.09.2007 a Judecătoriei Petroșani, înscrisul prezentat de acesta a fost validat.
În drept sentința a fost motivată cu referire la dispozițiile art. 50 din Legea nr. 7/1996.
Împotriva sentinței, intimatul în plângere a formulat apel, în termen, motivat și legal timbrat, solicitând schimbarea în întregime a sentinței atacate și obligarea petentului intimat la cheltuieli de judecată.
Sentința a fost atacată și de petentul, cu recurs, calificat corect apel, acesta solicitând schimbarea parțială a sentinței, în sensul acordării integrale a cheltuielilor de judecată în sumă de 1108,70 lei.
Intimatul apelant critică sentința pentru nelegalitate și netemeinicie, susținând că petentul nu avea calitate procesuală față de faptul că nu este proprietarul garajului situat pe terenul în litigiu întrucât înscrisul sub semnătură privată care atestă cumpărarea garajului este contrafăcut și că înscrierea dreptului său de proprietate în CF s-a făcut cu respectarea dispozițiilor legale și a documentației cadastrale.
Prin Decizia Civilă nr. 119/A/5 mai 2008 Tribunalului Hunedoara, pronunțată în dosar nr-, a fost admis apelul petentului și a fost schimbată în parte sentința în sensul obligării intimatului la plata sumei de 1108,70 lei cheltuieli de judecată în fond și 665 lei cheltuieli de judecată în apel. A fost respins apelul intimatului.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de apel a reținut că după cum rezultă din încheierea nr. 5171/26.07.2005, cererea de înscriere în cartea funciară a fost admisă în baza contractului de concesiune nr. 559/07.07.2005 și a notei de constatare 6236/07.07.2005 a Primăriei (fila 3 dosar fond).
După cum corect a reținut instanța de fond, contractul de concesiune nr. 559/2005 a fost constatat nul absolut prin sentința civilă nr. 1218/CA/2005, pronunțată în dosarul nr- (nr. vechi 8064/2005) al Tribunalului Hunedoara, sentință prin care s-au constatat nule și contractele de închiriere anterioare.
Motivul de nulitate reținut a fost eroarea în legătură cu persoana care obține garajul, întrucât deținătorul garajului este, încă din anul 2004, petentul, astfel că și nota de constatare este eronată.
În consecință, contractul de concesiune ce a stat la baza înscrierii în cartea funciară, fiind nul absolut, a dispărut temeiul admiterii cererii de înscriere, situație în care soluția instanței de fond este temeinică și legală.
Problema calității procesuale active a petentului a fost clasificată prin decizia civilă nr. 194/A/04.06.2007 a Tribunalului Hunedoara, prin care a fost desființată, cu trimiterea cauzei spre rejudecare, o primă soluție dată în dosar.
Mai mult decât atât, prin Sentința Civilă nr. 5425/13.09.2007, pronunțată în dosarul nr- al Judecătoriei Petroșani, definitivă și irevocabilă, s-a constatat că petentul a cumpărat garajul, iar hotărârea ține loc de act autentic de vânzare-cumpărare (fila 8 dosar fond).
Într-adevăr, admițând plângerea, instanța de fond, în temeiul art. 274 Cod procedură civilă, trebuia să acorde integral cheltuielile de judecată în toate fazele procesuale.
Din dosar rezultă că petentul a achitat o taxă de timbru de 8,60 lei și onorariu de avocat în sumă de 300 lei, în primul ciclu procesual (filele 2, 5, 107, 108 dosar fond), taxă de timbru și onorariu de avocat în sumă de 504,30 lei în apelul declarat împotriva primei soluții (filele 24, 25, 33 dosar apel) și 300 lei onorariu de avocat în rejudecare (fila 14 dosar fond), ceea ce totalizează 1112,90 lei.
Cum însă prin apel s-a solicitat doar acordarea sumei de 1108,30 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, apelul a fost admis în această limită.
Împotriva deciziei a declarat recurs intimatul, criticând soluția instanței de apel pentru nelegalitățile prevăzute de art. 304 pct. 8 și 9 Cod procedură civilă, solicitând admiterea recursului și modificarea hotărârii în sensul admiterii apelului său și admiterea cererii de înscriere în CF, după cum rezultă din încheierea nr. 5171/26 iulie 2005.
În motivarea recursului a susținut în esență că este dobânditor de bună credință al garajului din litigiu, a achitat taxele și impozitele aferente, iar intimatul a ocupat abuziv garajul, fără a deține vreun titlu. Că pretinsul vânzător nu a deținut nicicând în proprietate acest garaj și nici că l-ar fi moștenit, iar înscrisurile făcute după întocmirea documentației cadastrale sunt lovite de nulitate. Că în prezent, vânzătorul este cercetat pentru înșelăciune, fals și uz de fals.
Examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor invocate, cât și din oficiu în baza art. 306 alin 2 Cod procedură civilă, se constată că decizia este legală.
Starea de fapt reținută de instanțele de fond și apel este corect stabilită și s-au avut în vedre probele administrate în cauză.
Din încheierea 5171/26 iulie 2005 rezultă că cererea de înscriere în CF a fost admisă în baza contractului de concesiune nr. 559/7 iulie 2005 și a notei de constatare 6236/7 iulie 2005 Primăriei.
Ulterior, prin Sentința Civilă nr. 1218/CA/2005 a Tribunalului Hunedoaras -a constatat nulitatea contractului de concesiune, motivul reținut fiind eroarea în legătură cu persoana care obține garajul, întrucât deținătorul garajului este din anul 2004. În aceste condiții, temeiul admiterii cererii de înscriere în CF nu mai există.
În plus, prin Sentința Civilă nr. 5425/13 septembrie 2007 Judecătoriei Petroșanis -a constatat că intimatul a cumpărat garajul, sentința ținând loc de contract.
În situația în care vânzătorul va fi condamnat pentru fals, uz de fals și înșelăciune, recurentul are la îndemână calea revizuirii.
Față de aceste considerente, recursul se privește a fi neîntemeiat, urmând ca în baza art. 312 alin 1 Cod procedură civilă, să fie respins.
Vânzând și art. 274 Cod procedură civilă, recurentul urmează a fi obligat să plătească intimatului suma de 924 lei cheltuieli de judecată reprezentând onorariu de avocat și cheltuieli de transport, conform chitanțelor de la dosar.
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE
Respinge recursul declarat de intimatul împotriva deciziei civile nr. 119/A/2008 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar nr-.
Obligă recurentul să plătească intimatului suma de 924 lei cheltuieli de judecată în recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 31.10.2008.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - - - |
Grefier, - - |
Red.
Tehnored. /2 ex/6.11.2008
Jud. fond:
Jud. apel:,
Președinte:Augustin MândrocJudecători:Augustin Mândroc, Daniela Mărginean, Cristina Gheorghina Nagy Nicoară