Plata drepturilor banesti, salariale. Speta. Decizia 1071/2010. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 1071
Ședința publică de la 12 Februarie 2010
Complet constituit din:
PREȘEDINTE: Manuela Preda Popescu
JUDECĂTOR 2: Corneliu Maria
JUDECĂTOR 3: Mihaela
Grefier:
Pe rol, judecarea recursului declarat de Sindicatul Administrației Publice "Forța Legii" pentru reclamanții, -, a, împotriva sentinței civile nr. 2262/04.06.2009, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata-pârâtă Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului D, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns pentru recurent consilier juridic, cu delegație la dosar, și pentru intimata-pârâtă - consilier juridic, cu delegație la dosar, lipsă fiind părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că acest termen a fost acordat pentru administrare probatoriu, iar unitatea pârâtă nu a dat curs cerințelor adresei.
Reprezentantul convențional al intimatei-pârâte depune la dosar un script cu datele solicitate prin adresă, iar reprezentanta Sindicatului Administrației Publice - concluzii scrise.
Nemaifiind cereri de formulat și excepții de invocat se acordă cuvântul pe fondul recursului.
Consilier juridic pentru recurentul Forța Legii cere admiterea recursului și modificarea sentinței atacate în sensul admiterii acțiunii așa cum a fost formulată cu obligarea angajatorului la plata sporului de 75%.
Consilier juridic pentru intimata-pârâtă pune concluzii de respingere a recursului și menținere a sentinței atacate drept temeinică și legală potrivit întâmpinării.
CURTEA:
Asupra recursului de față;
Prin sentința nr. 2262 din 04 iunie 2009, Tribunalul Dolja respins acțiunea formulată de reclamant Sindicatul Administrației Publice Forța Legii pentru, -, a, în contradictoriu cu pârât Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut că reclamanții, membri de sindicat, sunt salariați la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului
Prin Anexa nr. 52 la Contractul colectiv de muncă la nivelul unităților de asistență socială pe anii 2007 - 2009 la punctul A se prevede acordarea unui spor pentru muncă în condiții deosebit de periculoase în cuantum variabil, de 75 - 100% din salariul de bază personalului de specialitate din domeniul asistenței sociale, medico-sanitare și personalul auxiliar din aceste domenii, care își desfășoară activitatea în compartimentele în care sunt găzduiți și îngrijiți bolnavii sau TBC și bolile infecto-contagioase; personalul care lucrează în Centrele de recuperare și reabilitare a persoanelor cu handicap; personalul care lucrează în centre de plasament, centre de urgențe, centre rezidențiale pentru persoane vârstnice, centre de îngrijire și asistență, case de tip familial și complexe de servicii, locuințe protejate și alte structuri rezidențiale sau familiale cu specific similar sau echivalent care găzduiesc și îngrijesc copii sau adulți cu handicap.
În articolele 8 - 14 din același Contract colectiv de muncă la nivelul unităților de asistență socială pe anii 2007 - 2009 sunt stabilite condițiile de acordare a acestor sporuri.
Relevante pentru cauza de față este reglementarea cuprinsă în art. 14 din Contractul colectiv de muncă la nivelul unităților de asistență socială pe anii 2007 - 2009, care stabilește că "Nominalizarea personalului care beneficiază de spor pe locuri de muncă se face de către șeful ierarhic superior și se aprobă de ordonatorul de credite, cu acordul organizațiilor sindicale afiliate organizațiilor sindicale semnatare ale prezentului Contract colectiv de muncă la nivelul unităților de asistență socială".
De asemenea, în art. 15 din același contract menționat mai sus "Cuantumul concret al sporurilor, în limitele prevăzute în anexele 5.1 - 5.4 stabilește de comun acord între angajator și reprezentanții organizațiilor aplicate organizațiilor sindicale ale prezentului contract colectiv de muncă".
Rațiunea atribuirii către conducătorul unității a sarcinii de nominalizare și stabilire a posturilor ce pot beneficia de un spor pentru muncă în condiții deosebit de periculoase este determinată de faptul că acesta este în măsură să aprecieze, în funcție de natura atribuțiilor și locul de muncă al fiecărui subordonat, care dintre acestea presupun condiții grele, nocive, de risc, de responsabilitate etc. Mai mult, funcție de întrunirea tuturor condițiilor de acordare a sporului, se poate aprecia asupra cuantumului sporului ce urmează a fi acordat, întrucât textul contractului colectiv de muncă nu stabilește un cuantum fix, ci unul variabil, ce poate ajunge până la un maxim de 100%.
Pe de altă parte, rațiunea atribuirii către șeful ierarhic superior ( ulterior aprobată de ordonatorul de credite), a sarcinii de nominalizare și stabilire a posturilor ce pot beneficia de spor pe locuri de muncă este determinată de faptul că aceștia sunt în măsură să aprecieze, în funcție de natura postul fiecărui subordonat, care dintre ele presupun întrunirea tuturor condițiilor de acordare a sporului.
Mai mult, angajatorul, raportat la specificitatea fiecărui post, poate aprecia asupra cuantumului sporului ce urmează a fi acordat, întrucât textul contractului colectiv de muncă nu stabilește un cuantum fix, ci unul variabil, ce poate ajunge până la un maxim de 100%.
Caracterul diferit al activității depuse de unii salariați în anumite locuri de muncă ale unității pârâte, determinat de condițiile de muncă, dă dreptul acesteia de a le stabili salarii distincte. Neincluderea anumitor sporuri specifice și în salariile reclamanților, nu echivalează cu o discriminare a acestora în raport cu o altă categorie de salariați.
Ca urmare, sporul prevăzut de anexa 5.2 din contractul colectiv de muncă aplicabil la nivel de unitate în anii 2006, 2007 și 2008, nu instituie un drept al tuturor salariaților și respectiv o obligație a angajatorului, ci prevede doar caracterul opțional al acordării acestui spor, funcție de specificul locului de muncă salariatului, dar și de bugetul alocat.
Instanța nu înlăturat aplicarea contractului colectiv de muncă la nivelul de asistență socială pe anii 2007 - 2009 cu privire la acordarea acestui drept salarial pentru reclamanți, însă, față de considerentele expuse, constată că se condiționează obligația de plată de parcurgerea procedurilor prevăzute în art. 14 și 15 din contractul colectiv de muncă.
Fiind o prerogativă a conducătorului unității, chiar și în lipsa unei nominalizări a posturilor ce beneficiază de acest spor, instanța nu se poate substitui angajatorului și nici sindicatului, în sensul stabilirii locurilor de muncă ce presupun recunoașterea sporului, neavând la îndemână prevederi exprese care să vizeze criteriile pentru acordare.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul Sindicatul Administrației Publice Forța Legii, considerând-o netemeinică și nelegală.
Motivându-și recursul, susține că instanța a respins acțiunea fără ține seama de situația de fapt și de drept, anume că reclamanții desfășoară activitățile prevăzute de lege, iar în drept sunt beneficiari ai prevederilor contractului colectiv de muncă aplicabil la nivelul unității de asistență socială 2007-2009, potrivit căruia, sporul de 75% din salariul de bază, prevăzut de Anexa 5.2. cap. A pct. 3 din CCM se acordă personalului care lucrează în centrele de recuperare și reabilitare persoanelor cu handicap și personalului care lucrează în centrele de plasament, centre de îngrijire și asistență socială, case de tip familial și complexe de servicii și alte structuri rezidențiale sau familiale cu specific familiar sau echivalent, care găzduiesc și îngrijesc copii sau adulți cu handicap, situație în care se găsesc și reclamanții.
Cuantumul concret al sporurilor, prevăzute în Anexele nr. 5.1-5.4. se stabilește de comun acord între angajator și sindicat "între limitele prevăzute" în anexele respective și cum angajatorul nu a procedat împreună cu sindicatul consultativ la stabilirea în "concret" a cuantumului respectivului spor, reclamanții au solicitat tocmai cuantumul minim prevăzut de actul normativ.
Nominalizarea personalului care să beneficieze de sporul în cauză se face, potrivit art. 14 din Anexa 5, de către șeful ierarhic, care face parte din structura de conducere a unității pârâte și se aprobă de ordonatorul de credite, directorul general al unității, cu acordul sindicatului reprezentativ.
Faptul că angajatorul la nivel de sef, de loc de muncă,și de ordonator de credite nu și- îndeplinit obligațiile prevăzute de lege și de CCM aplicabil, nu poate conduce la anularea dreptului de remunerarea muncii angajaților în cauză, care se constituie în speță ca reclamanți.
Invocarea propriei culpe a angajatorului în ceea ce privește neincluderea în bugetul de venituri și cheltuieli a sumelor necesare acordării sporului de 75% din salariul de bază nu poate conduce la concluzia privării reclamanților de acest spor.
Examinând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs invocate, Curtea apreciază recursul ca fiind nefondat și urmează să îl respingă, pentru următoarele considerente:
Anexa nr. 5 din contractul colectiv de muncă la nivelul ramurii de asistență socială prevede "locurile de muncă, categoriile de personal și mărimea concretă a sporurilor în raport cu condițiile în care se desfășoară activitatea, precum și condițiile de acordare a acestora".
Se constată astfel că, încă de la momentul negocierii partenerii sociali au stabilit că sporurile reglementate de anexa 5 urmează să se acorde salariaților după îndeplinirea anumitor condiții.
Potrivit Anexei nr. 5 la contractul colectiv de muncă aplicabil la nivelul unităților de asistență socială pe anii 2007-2009:
Art. 5 - Sporul pentru condiții deosebit de periculoase, periculoase și periculoase sau vătămătoare de muncă se acordă pe bază de "Buletine de determinare prin expertizare a locurilor de muncă".
Buletinele de determinare prin expertizare se eliberează de compartimentele de specialitate din cadrul direcțiilor de sănătate publică și se avizează de către Inspectoratul teritorial d e muncă, care constată dacă instalațiile de protecție a muncii funcționează normal.
Art. 6 - La stabilirea concretă a cotelor de spor în cadrul procentelor aprobate, se vor avea în vedere următoarele criterii:
a) riscul de îmbolnăvire și de accidentare;
b) solicitarea nervoasă;
c) indicii de morbiditate.
Art. 14 - Nominalizarea personalului care beneficiază de spor pe locuri de muncă se face de către șeful ierarhic superior și se aprobă de ordonatorul de credite, cu acordul organizațiilor sindicale afiliate organizațiilor sindicale semnatare ale prezentului contract colectiv de muncă la nivelul unităților de asistență socială.
Art. 15 - Cuantumul concret al sporurilor, în limitele prevăzute în anexele nr. 5.1 - 5.4 se stabilește de comun acord între angajator și reprezentanții organizațiilor afiliate organizațiilor sindicale semnatare ale prezentului contract colectiv de muncă.
Textele sus-enunțate enumeră condițiile care trebuie îndeplinite pentru acordare sporului solicitat.
Din modalitatea de redactare, se constată ca, la momentul negocierii acestei clauze, partenerii sociali au stabilit vocația salariaților de a beneficia de un spor pentru condiții deosebit de periculoase. Nu a fost negociat un drept pur și simplu, ci unul afectat de o condiție suspensivă, de îndeplinirea căreia depinde nașterea dreptului subiectiv în favoarea salariaților. Condițiile presupun expertizarea locurilor de muncă și nominalizarea personalului, în funcție de criteriile prevăzute la art. 6, de către conducătorul ierarhic, precum și existența unei determinări concrete a cuantumului concret al sporurilor, în limitele prevăzute în anexele nr. 5.1 - 5.4 de comun acord între angajator și reprezentanții organizațiilor afiliate organizațiilor sindicale
Obligația prevăzută în contractul colectiv de muncă, de a se stabili acordarea unui spor nu se confundă cu obligația de plată a acestuia întrucât presupune existența negocierii și concretizarea dreptului, ce a format obiectul înțelegerii părților.
În cauză, nu s-a făcut dovada că aceste condiții au fost îndeplinite. Așa fiind, în mod corect instanța de fond a reținut că nu este înlăturată aplicarea contractului colectiv de muncă aplicabil la nivelul unităților de asistență socială pe anii 2007-2009, cu privire la acordarea acestui drept salarial, însă obligația de plată a acestuia este condiționată de parcurgerea procedurilor prevăzute de contractul colectiv de muncă.
Criticile invocate în recurs nu sunt de natură a atrage casarea sau modificarea sentinței care este legală și temeinică și nici nu pot reprezenta motive de ordine publică și care potrivit art. 306 alin. 2.pr.civ. pot fi puse în dezbaterea părților din oficiu, astfel că în temeiul art. 312.pr.civ. recursul se privește ca nefondat și se va respinge.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de Sindicatul Administrației Publice "Forța Legii" pentru reclamanții, -, a, împotriva sentinței civile nr. 2262/04.06.2009, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata-pârâtă Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului D, având ca obiect drepturi bănești.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 12 Februarie 2010.
Președinte Judecător Judecător
- - - - - -
Grefier,
Red. Jud.
2 ex/IE/-
fond:
Președinte:Manuela Preda PopescuJudecători:Manuela Preda Popescu, Corneliu Maria, Mihaela
