Plata drepturilor banesti, salariale. Speta. Decizia 300/2010. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr-(6086/2009)
DECIZIA CIVILĂ NR.300/
Ședința publică de la 20.01.2010
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Lizeta Harabagiu
JUDECĂTOR 2: Maria Ceaușescu
JUDECĂTOR 3: Silvia Georgiana
GREFIER
Pe rol soluționarea recursului declarat de recurenta-pârâtă - - prin împotriva sentinței civile nr.847/30.04.2009 pronunțate de Tribunalul Teleorman -Secția Conflicte de Muncă, Asigurări Sociale și contencios Administrativ și Fiscal în dosarul nr- în contradictoriu cu intimatul-reclamant .
La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, în sensul că recurenta-pârâtă a depus la dosar cerere precizatoare, înregistrată la dosar la data de 19.01.2010, după care,
Nemaifiind cereri formulate, excepții de invocat ori înscrisuri noi de administrat, având în vedere că s-a solicitat ca judecata să se desfășoare și în lipsă, Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului civil de față, reține următoarele:
Prin sentința civilă nr.847 din data de 30.04.2009, pronunțată în dosarul -, Tribunalul Teleorman - Secția Civilă admis în parte acțiunea formulată de reclamantul împotriva pârâtei - - prin lichidator.
A obligat pârâta la plata către reclamant a drepturilor bănești reprezentând suplimentări salariale aferente sărbătorilor de Paști și de C din perioada 2004-2005, în cuantum de 596 lei, C - 2004, 581 lei - Paști 2005 și 694 lei C 2005, cu actualizare la data plății.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut, în esență, următoarea situație de fapt și de drept:
Articolul 168 alin. 1 din Contractul colectiv de muncă la nivelul societății pentru anii 2003-2007 cu aceeași formulare, în toate contractele, prevăzându-se că salariații SNP, cu ocazia sărbătorilor de Paști și C vor beneficia de câte o suplimentare a drepturilor salariale egală în cuantum cu salariul de bază mediu pe unitate.
Potrivit aceluiași articol, cu minim 15 zile înainte de fiecare eveniment pentru care se acordă suplimentările vor începe negocieri cu, în vederea stabilirii valorii concrete, modalității de acordare, condițiilor, criteriilor și beneficiarilor.
De asemenea, art. 168 alin. 2 din contractele colective de muncă pentru anii 2003-2004 prevede că, pentru anul 2003 suplimentările de la art. 1 vor fi introduse în salariul de bază al fiecărui salariat conform modalității și în condițiile negociate cu, iar pentru anii 2003-2007, același articol prevede că în anul 2003, suplimentările salariale de la art. 1 al prezentului articol au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat.
Din cele expuse, rezultă că drepturile salariale prevăzute de art. 168 alin. 1 din contractele colective de muncă la nivel de unitate pe anii 2003-2007, au fost incluse în salariile salariaților societății pârâte doar pe anul 2003, întrucât în ipoteza în care nu ar fi intenționat să acorde aceste drepturi pentru anii următori, nu le-ar fi prevăzut la art.168 alin.1.
Împrejurarea că prin adresa Comisiei Paritare din 18.06.2007 se arată că părțile semnatare confirmă faptul că, în redactarea art. 168 alin. 1 și 2, la momentul negocierii colective, voința comună a părților a fost aceea că începând cu anul 2003 primele de Paște și de C să fie incluse în salariile de bază ale fiecărui angajat nu confirmă susținerea pârâtei în sensul că s-ar fi acordat toate drepturile salariale.
Astfel, acest înscris vizează o reinterpretare a clauzei cuprinse în art. 168 alin. 1 și 2, realizată după momentul încetării efectelor fiecărui contract colectiv anual, respectiv în anii 2004-2007, ceea ce nu poate fi admis atâta timp cât dispozițiile din contractele colective de muncă pe care reclamantul își întemeiază acțiunea nu au fost desființate și prin urmare, conform art. 969 Cod civil, au căpătat putere de lege între părțile contractante.
Ca atare, acestea trebuie să-și producă efectele juridice avute în vedere de părți la data încheierii contractelor.
În ceea ce privește cuantumul drepturilor bănești reprezentând suplimentările salariale aferente sărbătorilor de Paști și C, se constată că aceasta se raportează conform art. 168 al. 1 la salariul de bază mediu pe unitate și nu la salariul brut care a fost avut în vedere de reclamant la calculul sumelor solicitate.
Ca atare, cum pârâta prin probele administrate n-a făcut dovada susținerilor, în sensul că suplimentările salariale aferente sărbătorilor de Paști și C au fost incluse în salarii de bază și după anul 2003, deși sarcina probei îi revenea conform art. 287 codul muncii și cum în absența statelor de plată nu se poate aprecia dacă creșterea salarială din perioada 2005-2007 fost determinată de majorarea salariilor de bază reașezate sau din considerentul că suplimentările salariale au fost acordate, instanța a constatat acțiunea întemeiată însă numai în parte, întrucât cuantumul suplimentărilor salariale se raportează, după cum s-a arătat, la salariul de bază mediu pe unitate.
Împotriva sus-menționatei sentințe, a declarat recurs, motivat în termenul legal, recurenta - -, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În susținerea recursului a arătat cu privire la nelegalitatea hotărârii pronunțate recurenta a invocat condițiile stipulate de art.304 pct.9 proc. civ. coroborat cu art. 36 din Legea nr.85/2006 privind procedura insolvenței, modificată și completată prin Legea nr. 277/2009.
Hotărârea pronunțată este lipsită de temei legal și dată cu încălcarea esențială și aplicarea greșită a legii, ceea ce îndreptățește recurenta să solicite admiterea cererii recurs astfel cum a fost formulata, și în consecință casarea hotărâri pronunțate. Pentru a proceda astfel, recurenta a solicitat instanței să țină cont și de considerentele pe care le-a expune în cele ce urmează:
Deși în ședința publică din data de 27.04.2009, prin reprezentantul său a cerut suspendarea cauzei în baza art. 36 din Legea nr.85/2006 privind procedura insolvenței și a depus acte doveditoare din care rezultă că recurenta se afla în insolvență începând cu data de 25.03.2009, în acest sens, instanța s-a pronunțat pe fond, în favoarea reclamatului obligând recurenta la plata unor drepturi salariale.
Potrivit Legii nr.85/2006 după data deschiderii procedurii insolvenței singura modalitate de recuperare a creanțelor împotriva averii debitorului pe care creditorii o au la dispoziție este prin formularea cererii de admitere a creanțelor împotriva averii debitorului.
Art.76 alin.1 din Legea 85/2006 prevede un termen de decădere pentru formularea acestei cereri, respectiv termenul limită de depunere a creanțelor de înscriere la masa stabilit de judecătorul sindic prin sentința de deschidere a procedurii (conform art.62 alin.1 lit. b), în speța din data de 22.05.2009.
În cazul în care nu sunt respectate dispozițiile imperative ale art.36 din Legea nr.85/2006 "de la data deschiderii procedurii se suspendă de drept toate acțiunile judiciare sau masurile de executare silita pentru realizarea creanțelor asupra debitorului sau bunurilor sale, cu excepția cailor de atac declanșate de debitor", o soluționare ulterioara unei cereri formulate pentru realizarea creanțelor asupra debitorului pe calea dreptului comun ar da posibilitatea încălcării prevederilor Legii nr.85/2006, orice creditor putând acoperi lipsa de vigilență pentru depunerea cererii de înscriere la masă în termenul stabilit de lege pe aceasta cale.
Intimatul nu a formulat întâmpinare.
Analizand actele si lucrarile dosarului, în raport de criticile invocate, Curtea reține urmatoarele:
Prin sentinta comerciala nr. 847/30.04.2009 pronuntata de Tribunalul B s-a dispus deschiderea procedurii insolventei impotriva recurentei -" "-.
Potrivit art. 36 din Legea nr. 85/2006 "de la data deschiderii procedurii se suspendă de drept toate acțiunile judiciare sau măsurile de executare silită pentru realizarea creanțelor asupra debitorului sau bunurilor sale, cu excepția căilor de atac declanșate de debitor".
Tribunalul a respins cererea de suspendare a judecatii formulata de pârâta-recurenta, fara a motiva aceasta dispozitie, facand doar referire la decizia de casare a Curtii de Apel.
Curtea constata că reclamantul a investit instanța de fond cu o acțiune în realizarea drepturilor sale, solicitand obligarea pârâtei la plata unor drepturi echivalente drepturilor salariale.
În aceste conditii, actiunea formulată se încadrează în situatiile reglementate de art. 36 din Legea nr. 85/2006, motiv pentru care, față de caracterul imperativ al dispozitiilor mai sus citate, trebuie făcută aplicarea acestui text de lege ce prevede un caz de suspendare de drept.
Pe cale de consecinta, avand în vedere dispozițiile art. 304 pct 9. pr. Civ. se va admite recursul, se va modifica hotararea recurata și se va dispune suspendarea judecatii cauzei în fond.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat recurenta-pârâtă - - prin împotriva sentinței civile nr.847/30.04.2009 pronunțate de Tribunalul Teleorman -Secția Conflicte de Muncă, Asigurări Sociale și Contencios Administrativ și Fiscal în dosarul nr- în contradictoriu cu intimatul-reclamant .
Modifică în tot sentința recurată în sensul că:
Suspendă judecarea cauzei în fond în temeiul art. 36 din Legea nr. 85/2006.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi, 20.01.2010.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER
Red:
Tehnored:
2 EX.25.01.2010
Jud. fond:
Președinte:Lizeta HarabagiuJudecători:Lizeta Harabagiu, Maria Ceaușescu, Silvia Georgiana
