Plata drepturilor banesti, salariale. Speta. Decizia 506/2008. Curtea de Apel Constanta

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CONSTANȚA

SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

PRECUM ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND

CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIA CIVILĂ NR. 506/CM

Ședința publică din data de 13 iunie 2008

Complet specializat pentru cauze privind

conflicte de muncă și asigurări sociale

PREȘEDINTE: Monica Costea

JUDECĂTORI: Monica Costea, Vanghelița Tase Spiridon Eleonora

- - -

Grefier - - -

S-au luat în examinare recursurile civile formulate de:

1. reclamantul, cu domiciliul procesual ales la cabinet avocat, cu sediul în C,-, -. A, etaj 2,. 9, județul C și

2. pârâtaSC SA - GRUP, cu sediul în B, Calea nr. 239, sector 1,

împotriva sentinței civile nr. 274 din 12 martie 2008 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul civil nr-, având ca obiect conflict de muncă - drepturi bănești (diferențe salariale rezultate din neaplicarea indicelui de salarizare 1,98 și drepturi salariale corespunzătoare sărbătorilor de Paști și C).

La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă recurentul reclamant prin d-na avocat, în baza împuternicirii avocațiale nr. 18597 din 12.06.2008, depusă la dosar, lipsind recurenta pârâtă SC SA - Membru Grup

Procedura este legal îndeplinită în conformitate cu dispozițiile art. 87 și următoarele Cod procedură civilă.

Recursurile sunt declarate în termenul legal, motivate și scutite de plata taxei judiciare de timbru.

S-a făcut referatul oral asupra cauzei de către grefierul de ședință care a învederat că, la data de 12 iunie 2008, prin serviciul registratură, recurenta pârâtă a depus concluzii scrise însoțite de un set de înscrisuri, respectiv actul adițional la contractul colectiv de muncă încheiat la nivelul SA, înregistrat la. B sub nr. 1090 din 22.02.2008; sentința civilă nr. 548 din 24 ianuarie 2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale; raportul de expertiză contabilă extrajudiciară întocmit de expert contabil judiciar; adresa nr. 3793 din 18 iunie 2007 emisă de Comisia Paritară din cadrul SC SA; Nota nr. 5140 din 31 august 2007 întocmită de Comisia Paritară SA cu privire la situația primelor de Paști și

C prevăzute în art. 168 din contractul colectiv de muncă al SA; adresa nr. 54199 din 15 noiembrie 1993 emisă de Ministerul Muncii și Protecției Sociale, adresa nr. 53948 din 12 august 1992 emisă de Ministerul Muncii și Protecției Sociale, după care:

Apărătorul recurentului reclamant arată că nu are acte de depus sau cereri noi de formulat, apreciind cauza în stare de judecată.

Instanța, luând act că nu sunt înscrisuri noi de depus sau cereri prealabile de formulat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra recursurilor.

Apărătorul recurentului reclamant, având cuvântul asupra recursului formulat de reclamant, critică hotărârea recurată învederând că instanța de fond a admis în parte acțiunea întrucât, în ce privește capătului doi de cerere, reclamantul nu a precizat care este valoarea salariului de bază la nivel corespunzător lunii noiembrie 2007 pentru a se putea stabili valoarea primei aferente sărbătorii de C pentru anul 2007. Arată că valoarea suplimentelor bănești solicitate a fost calculată pe baza unei adrese emise de societate anterior cunoașterii salariului de bază la nivel de unitate corespunzător lunii noiembrie 2007. Având în vedere că prin adresa nr. 831 din 5 februarie 2008 emisă de Direcția de Resurse Umane din cadrul SC SA rezultă că valoarea salariului de bază pentru luna noiembrie este de 1.387 lei, apreciază că valoarea corectă a sumei cerute în capătul doi de cerere este de 6.631 lei.

Totodată, critică hotărârea recurată învederând că instanța de fond a omis să se pronunțe prin dispozitiv în sensul că suma solicitată, reprezentând suplimentări salariale pentru Paști și C, urmează să fie plătită după actualizarea ei cu rata inflației până la data plății efective.

Solicită admiterea recursului formulat de reclamant, modificarea în parte a hotărârii recurate în sensul obligării pârâtei la plata sumei de 6.631 lei, reprezentând suplimentări salariale corespunzătoare sărbătorilor de Paști și C pentru anii 2005, 2006, 2007, sumă ce urmează să fie indexată cu rata inflației la momentul plății efective.

Având cuvântul asupra recursului formulat de pârâtă, apărătorul recurentului reclamant, referitor la excepția prescrierii dreptului la acțiune, apreciază că instanța de fond în mod corect a constatat faptul că în cauză sunt aplicabile prevederile art. 283 lit. c Codul muncii, care stabilesc un termen de prescripție de 3 ani pentru drepturile salariale neacordate.

În ce privește excepția prematurității formulării capătului de cerere privind suplimentele de Paști și de C aferente anilor 2005, 2006 și 2007, apreciază că instanța de fond în mod corect a respins ca nefondată această apărare întrucât art. 168 din contractul colectiv de muncă la nivel stabilește în mod expres dreptul salariaților de a primi, cu ocazia sărbătorilor de Paști și C, un salariu de bază mediu la nivel, necondiționând existența dreptului de parcurgerea unei proceduri prealabile.

Pe fondul cauzei, apreciază că hotărârea pronunțată de instanța de fond este temeinică și legală.

Pentru motivele susținute oral și dezvoltate pe larg prin concluziile scrise, pe care le depune la dosar, solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârii recurate ca fiind legală și temeinică. Totodată, solicită obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată.

Instanța rămâne în pronunțare asupra recursului.

CURTEA

Asupra recursurilor civile de față;

Reclamantul a chemat în judecată pe pârâta SC - prin Zona ar C, pentru ca în contradictoriu cu aceasta și prin hotărâre judecătorească să fie obligată la plata drepturilor salariale restante reactualizate cu rata inflației, respectiv a diferenței rezultate din aplicarea indicelui de salarizare de 1,98 prevăzut de contractul colectiv de muncă pentru perioada ultimilor 3 ani, precum și a sumelor cuvenite cu titlu de suplimentări salariale pentru sărbătorile de Paști și de C, pe ultimii 3 ani, la nivelul salariului de bază mediu pe societate în cuantum total de 6.504 lei, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea acțiunii reclamantul învederează instanței faptul că se află în raporturi de muncă cu societatea pârâtă, iar angajatorul nu respectă clauza din contractul colectiv de muncă la nivel de unitate în ceea ce privește coeficientul de 1,98 aplicat la salariul minim pe economie indexat. Acest coeficient nu a fost modificat niciodată, chiar dacă au apărut o serie de acte normative, acestea nu au impus nerespectarea clauzelor din contractul colectiv de muncă.

Referitor la cel de-al doilea capăt de cerere, în perioada 2004 - 2007 societatea pârâtă nu a achitat suplimentările de Paști și de C, deși avea dreptul în baza contractului colectiv de muncă.

Tribunalul Constanța, prin sentința civilă nr. 274 din 12 martie 2008, respins ca nefondată excepția prescripției dreptului la acțiune și excepția prematurității acțiunii și a admis în parte acțiunea formulată de reclamant, a obligat pârâta către reclamant la plata diferențelor de drepturi salariale rezultate din aplicarea indicelui de salarizare de 1,98 reactualizate cu rata inflației pentru perioada 5 februarie 2005 - 5 februarie 2008, reactualizate cu rata inflației la data plății efective, precum și la plata sumei de 6.504 lei.

A fost obligată pârâta către reclamant la plata sumei de 300 lei cheltuieli de judecată.

Pronunțând această hotărâre, instanța de fond a reținut faptul că acțiunea nu este prescrisă întrucât se aplică dispozițiile art. 283 alin. 1 lit. c Codul muncii.

De asemenea, acțiunea nu este prematur introdusă. Lipsa oricăror negocieri asupra cuantumului sumelor și modalității de acordare nu poate nega dreptul salariatului, asumat de părți prin contractele colective de muncă, de a beneficia de suplimentările salariale solicitate.

Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, au declarat recurs reclamantul și pârâta SC SA - Membru Grup

1. În recursul declarat, reclamantul învederează că acest calcul făcut de instanță este greșit. Depune în acest sens adresa nr. 831 din 5 februarie 2008 emisă de Direcția de Resurse Umane din cadrul SC SA, în care se arată și valoarea salariului de bază pentru luna noiembrie 2007, acesta fiind de 1.387 lei. S-a omis din dispozitivul hotărârii de fond că suma de 6.504 lei, modificată prin prezenta cerere la valoarea de 6.631 lei, urmează să fie plătită după actualizarea ei cu rata inflației, până la data plății efective.

2. În recursul declarat de pârâta SC SA - Membru Grup, acesta arată că acțiunea este prescriptibilă în termen de 6 luni de la data nașterii dreptului, nefiind vorba de drepturi salariale ci de ajutoare materiale. În cazul de față sunt incidente dispozițiile art. 283 alin. 1 lit. e Codul muncii.

De asemenea, trebuia reținută și excepția prematurității acțiunii, întrucât nu au avut loc negocieri pentru stabilirea valorii concrete, a modalității de acordare, a criteriilor, condițiilor și beneficiarilor, iar drepturile salariale nu pot fi acordate.

Recurentul nu are de primit nimic întrucât toate suplimentările salariale au fost incluse în salariul de bază.

Examinând criticile formulate Curtea reține următoarele:

1. Referitor la recursul declarat de pârâta SC SA - Membru Grup;

Cu privire la excepția prematurității acțiunii, s-a apreciat corect și legal de către prima instanță că, atât timp cât drepturile salariale sunt prevăzute în contractul colectiv de muncă, lipsa negocierilor cu privire la cuantumul acestora nu poate nega dreptul salariaților de a beneficia de suplimentările solicitate prin acțiune.

Legiuitorul a menționat expres componentele salariului în dispozițiile art. 155 din Codul muncii astfel: "salariul cuprinde salariul de bază, indemnizațiile, sporurile precum și alte adaosuri". În ceea ce privește modul de stabilire al salariului tot Codul muncii prevede în art. 157 alin. 1 că salariile se stabilesc prin negocieri individuale sau/și colective între angajator și salariați.

În speță, în Contractul colectiv de muncă încheiat între SC SA și salariați s-a prevăzut în art. 168 alin. 1 că salariații vor beneficia, cu ocazia sărbătorilor de Paște și C, de câte o suplimentare a drepturilor salariale în cuantum de un salariu de bază mediu.

Prin urmare, chiar din formularea folosită de către părți în textul ce reglementează acest drept rezultă expres caracterul de drept salarial al suplimentărilor acordate.

prescripția dreptului la acțiune Codul muncii face o distincție clară a termenelor în care pot fi formulate cererile întemeiate pe diferite articole ale codului. Astfel, art. 283 alin. 1lit. c stabilește un termen de 3 ani de la data nașterii dreptului la acțiune pentru acțiunile având ca obiect plata unor drepturi salariale neacordate sau a unor despăgubiri către salariat iar la lit. e

prevede termenul de 6 luni în cazul neexecutării contractului de muncă sau a unor clauze ale acestuia.

Analizând dispozițiile art. 283 în succesiunea lor rezultă fără echivoc faptul că, pentru conflictele de muncă având ca obiect plata drepturilor salariale, legiuitorul a prevăzut expres un termen de prescripție distinct de cel pentru acțiunile ce vizează neexecutarea contractului colectiv de muncă deși, conform art. 157 alin. 1, salariile se pot stabili prin negocieri colective și, deci, pot fi cuprinse în contractul colectiv de muncă.

De altfel, în decizia nr. 342/2006 Curtea Constituțională, soluționând excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 283 alin. 2 Codul muncii, a arătat în considerentele deciziei că termenul pentru introducerea unei acțiuni având ca obiect plata drepturilor salariale este reglementat de art. 283 alin. 1 lit. c, fiind de 3 ani.

Referitor la critica ce vizează fondul pretențiilor deduse judecății se reține că acestea sunt întemeiate pe dispozițiile art. 168 din contractul colectiv de muncă.

Articolul menționat prevede în alineatul 1 dreptul salariaților de a beneficia de Paște și de C de o suplimentare a drepturilor salariale constând într-un salariu mediu pe SA. Alineatul 2 arăta că pentru anul 2003 aceste suplimentari salariale au fost incluse în salariul de bază.

Dispozițiile art. 168 alin. 1 și 2 au fost menținute în aceeași formă și în contractele colective de muncă încheiate în anii 2004, 2005, 2006.

Interpretând aceste dispoziții în succesiunea actelor care le cuprind, rezultă fără echivoc intenția parților că, numai pentru anul 2003 aceste suplimentări salariale să fie incluse în salariul de bază, pentru anii următori aceste suplimentări urmând să fie achitate distinct.

În mod corect a reținut instanța de fond că, interpretarea dată de Comisia paritara cu privire la dispozițiile art. 168 alin. 1,2 din Contractul colectiv de muncă nu poate produce efecte întrucât nu au fost respectate dispozițiile art. 31 din Legea nr. 130/1996, prin neînregistrarea la direcția teritorială de muncă.

2. Referitor la recursul declarat de reclamantul, susținerile acestuia sunt fondate față de noua adeverință depusă în recurs.

Prin urmare, urmează a se respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta SC SA - Membru Grup iar în ce privește recursul declarat de reclamantul, acesta va fi admis, va fi modificată în parte sentința recurată și va fi obligată pârâta către reclamant la plata sumei de 6.631 lei, reactualizată cu rata inflației la zi, la data plății efective, urmând a fi menținute celelalte dispoziții ale sentinței.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge, ca nefondat, recursul civil formulat de pârâtaSC SA - GRUP, cu sediul în B, Calea nr. 239, sector 1, împotriva sentinței civile nr. 274 din 12 martie 2008 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul civil nr-.

Admis recursul declarat de reclamantul, cu domiciliul procesual ales la cabinet avocat, cu sediul în C,-, -. A, etaj 2,. 9, județul C, împotriva sentinței civile nr. 274 din 12 martie 2008 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul civil nr-.

Modifică în parte sentința recurată.

Obligă pârâta către reclamant la plata sumei de 6.631 lei reactualizată cu rata inflației la zi, la data plății efective.

Obligă pârâta către reclamant la 300 lei, cheltuieli de judecată.

Menține restul dispozițiilor sentinței recurate.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi, 13 iunie 2008.

Președinte, JUDECĂTORI: Monica Costea, Vanghelița Tase Spiridon Eleonora

- - - -

- -

Grefier,

- -

Jud. fond -,

Red. dec. jud. -/23.06.2008

gref. -

4 ex./23.06.2008

Președinte:Monica Costea
Judecători:Monica Costea, Vanghelița Tase Spiridon Eleonora

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Plata drepturilor banesti, salariale. Speta. Decizia 506/2008. Curtea de Apel Constanta