Plata drepturilor banesti, salariale. Speta. Decizia 635/2008. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILA Nr. 635/
Ședința publică din 21 Mai 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Cristina Ștefăniță
JUDECĂTOR 2: Nicoleta Grigorescu
JUDECĂTOR 3: Anca Pîrvulescu
Grefier - -
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de pârâta - - F împotriva sentinței civile nr.1354/31.03.2004 pronunțată de Tribunalul Brașov în dosar nr.790/M/2004.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa recurentei pârâte - - F, precum și a intimatului reclamant.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după:
Față de actele și lucrările dosarului, precum și față de motivele de recurs, instanța rămâne în pronunțare.
CURTEA,
Constată că prin sentința civilă nr.1354/M/2004 Tribunalul Brașov, a admis acțiunea formulată și precizată de reclamantul(a) în contradictoriu cu pârâta - - F care a fost obligată să-i plătească reclamantului(ei) suma de - lei, eșalonată pe 12 luni, respectiv câte - lei/lunar de la data pronunțării hotărârii, cu titlu de plată compensatorie, echivalentă cu 12 salarii tarifare de încadrare, avute în luna anterioară disponibilizării, conform art.21.2 din CCM pe anii 2003 - 2006, încheiat la nivelul - -
Pentru a se pronunța astfel instanța de fond a reținut că:
Reclamantul își întemeiază cererea, dreptul pretins, pe clauzele contractului colectiv de muncă în vigoare la data disponibilizărilor colective, respectiv 2003 - 2006, art. 21.2, care prevede " în situația în care unitatea își reduce personalul prin desființarea unor posturi ca urmare restructurări, prin concedieri colective, salariații în cauză vor primi din partea unități o compensație echivalentă cu 12 salarii tarifare de încadrare, avute în luna anterioară disponibilizării. Plata se face eșalonat în următoarele 12 luni".
Acest contract colectiv de muncă reprezintă voința părților, respectiv a fostei unități angajatoare și a sindicatului, astfel încât toate drepturile și obligațiile asumate trebuie să producă efectele juridice scontate.
Acest contract nu a fost desființat, este în vigoare, iar orice convenție valabilă încheiată trebuie să producă efectele juridice pe care părțile le-au avut în vedere în momentul încheierii sale, ca fiind aceea de a produce efecte juridice.
În speță, disponibilizările dispuse la -. ""- F în luna august nu au avut în vedere prevederile art. 6 din OUG nr. 8/2003 modificată și completată de OUG nr. 22/2003 în vigoare la acea dată.
Astfel, art. 2 alin.4 din OUG nr. 8/2003 cu modificările și completările ulterioare prevede că "în situația în care societățile care efectuează concedieri potrivit art. 1 nu pot achita plățile compensatorii prevăzute prin Contractul Colectiv de Muncă până la sfârșitul anului 2003 pot fi acordate lunar, după caz și ulterior acestei date, având același regim de impozitare ca și indemnizația de șomaj".
În continuare, se prevede la art. 2 alin. 5 din OUG nr. 22/2003 că, "plățile compensatorii prevăzute în Contractul Colectiv de Muncă în vigoare la data disponibilizării colective se acordă în sume nete potrivit legii.
În situația în care persoanelor disponibilizate li se acordă aceste plăți compensatorii plata indemnizației de șomaj și cea a venitului de completare se suspendă și se va relua în lunile în care aceste plăți compensatorii nu se acordă.
Unitatea pârâtă își întemeiază apărarea pe considerentul că aceste plăți nu se acordă deoarece s-a încheiat un contract de vânzare-cumpărare a acțiunilor între data intrării în vigoare a OUG nr. 8/2003 - 5.03.2003, și data publicării OUG nr. 22/2003 - 11.04.2003, excepție menționată expres de Legea nr. 569/2003 care a aprobat OUG nr. 8/2003. Trebuie reținut că această excepție a fost înserată în actul normativ sus-menționat abia în decembrie 2003 când a fost adoptată legea, iar în speță transferul dreptului de proprietate nu a operat pentru considerente deja expuse, contractul fiind încheiat sub condiția suspensivă, unitatea neproducând dovezi în sensul celor susținute, motiv pentru care urmează a înlătura apărarea.
Mai mult decât atât, în dosarul cu nr. 358/2004 soluționat de Tribunalul Brașovs -a depus și un Protocol (Acord Social) anexă la contractul de vânzare-cumpărare a pachetului major de acțiuni deținute de la -.""- F, care profită tuturor cauzelor.
Astfel, acest Protocol s-a încheiat între Firma ca potențial cumpărător al acțiunilor și Sindicatul Liber -, care la lit.B pct.4 prevede "Cumpărătorul se obligă și garantează nomodificarea unilaterală, pe întreaga durată de valabilitate a contractului colectiv de muncă, a drepturilor și obligațiilor salariaților prevăzute în acestea, clauze aflate în vigoare la data transferului dreptului de proprietate asupra acțiunilor.
Tot în același Protocol la lit. E pct. 3 se prevede "în cazul în care transferul dreptului de proprietate asupra acțiunilor cumpărătorul determină în mod voluntar divizarea, dizolvarea, lichidarea voluntară, reorganizarea juridică și/sau falimentul societății, acesta se obligă și garantează acordarea către salariații afectați, în plus față de prevederile Contractului Colectiv de Muncă a unei număr de 12 salarii medii brute pe societate, cu titlu de plăți compensatori".
Este evident că, și prin acest Protocol se mențineau dispozițiile privitoare la acordarea plăților compensatorii, în condițiile în care avea loc transferul de proprietate asupra acțiunilor deținute de stat la -.""-
Deși, în speță, pârâta face trimitere la prevederile Legii nr. 569/2003 care a aprobat OUG nr. 8/2003 aceasta a fost publicată în Monitorul Oficial la data de 23.12.2003, deci ulterior datei de 15.08.2003, data disponibilizărilor colective astfel încât, instanța a înlăturat și această apărare a pârâtei.
În speță este vorba de măsuri de protecție socială a persoanelor disponibilizate prevăzute în pe 2003 - 2006 în vigoare la data disponibilizării, care reprezint voința părților liber exprimată, precum și în OUG nr. 8/2003 cu modificările și completările ulterioare, respectiv OUG nr. 22/2003, ca fiind legea aplicabilă la data de 15.08.2003.
Împotriva sentinței a declarat recurs intimata - -
În esență, în motivarea recursului se arată că s-au încălcat prevederile OUG nr. 8/2003 modificată și completată prin OUG nr. 22/2003, care prin art. III a înlăturat obligația de plată a plăților compensatorii dacă s-a semnat un contract de vânzare-cumpărare de acțiuni de către, ori, în cauză, un astfel de contract s-a semnat, cumpărător fiind o persoană juridică.
Se arată că, în această situație, instanța nu avea decât căderea să verifică dacă sunt îndeplinite cerințele legii și nu să facă aprecieri asupra valabilității contractului de vânzare-cumpărare.
Se arată că, la data semnării contractului de privatizare era în vigoare un alt contract colectiv de muncă care stabilea alte compensații, iar între timp s-a produs transmiterea dreptului de proprietate către un alt acționat, pe calea novației, ori acesta nu-și poate asuma alte responsabilități.
Se arată că cererea de acordare a dobânzilor legale este inadmisibilă întrucât prevederile art. 1088 cod civil nu sunt aplicabile din moment ce plățile compensatorii nu sunt datorate, iar reclamantul nu deține o creanță certă, lichidă și exigibilă.
Examinând sentința prin prisma motivelor invocate, Curtea constată recursul nefondat.
Potrivit prevederilor art. II din OUG nr. 22/2003 de modificare și completare a OUG nr. 8/2003, prevederile art. 2 alin. 4 din OUG nr. 8/2003, nu se aplică societăților comerciale cu capital majoritar de stat ale căror acțiuni au făcut obiectul contractelor de vânzare-cumpărare semnate de Autoritatea pentru Privatizare și Administrarea Participațiilor Statului între data intrării în vigoare a actului normativ sus menționat și data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență.
Dispozițiile legale susmenționate dispun că este înlăturată obligația de plată a plăților compensatorii dacă în intervalul dintre data intrării în vigoare a OUG nr. 8/2003 și data intrării în vigoare a OUG nr. 22/2003 s-a semnat de către un contract de vânzare-cumpărare de acțiuni.
Legea are în vedere existența unui contract semnat ceea ce impune atât existența valabilă a operațiunii juridice de vânzare-cumpărare cât și a înscrisului constatator, înscris care trebuie semnat de
În speță, contractul de vânzare-cumpărare de acțiuni s-a încheiat sub condiția suspensivă a încheierii unui act adițional în care părțile să constate îndeplinirea acestuia.
Conform actului nr. 2/714 din 4.04.2003 emis de, contractul de vânzare-cumpărare de acțiuni urmează să intre în vigoare numai după încheierea actului obligațional susmenționat, act care în prezent nu este dovedit că s-a încheiat.
Condiția suspensivă reprezintă un eveniment viitor și incert de care depinde însăși existența actului juridic.
Conform art. 1017 din Codul civil obligația sub condiție suspensivă este aceea care depinde de un eveniment viitor și incert. Obligația condițională nu se perfectează decât după îndeplinirea evenimentului.
Prin urmare, condiția suspensivă afectează însăși existența actului juridic în sens de operațiune juridică, drepturile și obligațiile părților nu sunt născute și deci înscrisul constatator al raportului juridic nu are nici un efect juridic.
Susținerea că, instanța și-a depășit competența prin aprecierea făcută asupra valabilității actului este înlăturată, întrucât nu s-a făcut vreo apreciere asupra valabilității ci asupra existenței actului pe de o parte, iar pe de altă parte înscrisul constatator al actului, semnat de nu are nici o valoare juridică cât timp operațiunea juridică ce o constată nu se află în ființă.
Prin urmare, este înlăturată susținerea din recurs că instanța și-ar fi depășit competența și nu trebuia decât să constate existența înscrisului constatator semnat de S, astfel că acest motiv de recurs este nefondat.
Este nefondat și motivul de recurs ce vizează acordarea plăților compensatorii potrivit noului M, întrucât noul este în vigoare la data disponibilizării reclamantului și reprezintă legea părților astfel că, prevederile art. 21.2 din contract potrivit cărora "în caz de disponibilizare se acordă 12 salarii tarifare" sunt pe deplin aplicabile.
Mai mult, firma americană a înțeles să respecte drepturile și obligațiile salariaților încheindu-se în acest sens și un Protocol cu sindicatul din societate, astfel că susținerile din recurs sunt înlăturate.
Este nefondat și ultimul motiv de recurs ce vizează acordarea dobânzii legale, întrucât potrivit art. 1088 Cod civil la obligațiile care au ca obiect o sumă oarecare, daunele-interese pentru neexecutare nu pot cuprinde decât dobânda legală, iar aceste daune se cuvin fără ca reclamantul, în calitate de creditoare, să fie ținută să justifice o pagubă.
Cum reclamantul este creditoarea plăților compensatorii, și care reprezintă în baza OUG nr. 8/2003, a CCM și a sentinței primei instanțe creanță certă, lichidă și exigibilă, în mod legal, cu respectarea art. 1088 Cod civil, s-au acordat dobânzile legale din moment ce pârâta nu a înțeles să-și execute obligația de plată.
Față de considerentele expuse, se reține că recursul este nefondat, urmând ca potrivit art. 312 Cod procedură civilă, să fie respins, menținându-se sentința primei instanțe ca fiind legală.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de recurenta - - F, împotriva sentinței civile nr.1354/2004 a Tribunalului Brașov.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 21 Mai 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red: NG/23.05.2008
Dact: MD/27.05.2008 - 2 ex.
Jud.fond: /
Președinte:Cristina ȘtefănițăJudecători:Cristina Ștefăniță, Nicoleta Grigorescu, Anca Pîrvulescu
