Pretentii civile. Speta. Decizia 1115/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - drepturi bănești -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA NR. 1115
Ședința publică din 8 octombrie 2009
PREȘEDINTE: Maierean Ana
JUDECĂTOR 2: Ciută Eugenia
JUDECĂTOR 3: Andrieș Catrinel
Grefier - -
Pe rol judecarea recursului declarat de pârâta SRL B, cu sediul ales la Cabinet avocat din B,-,.1, etaj 2,.6, sector 5, împotriva sentinței nr. 626 din 11 mai 2009, pronunțată de Tribunalul Botoșani - secția civilă (dosar nr-).
La apelul nominal au lipsit reprezentantul recurentei și reclamantul intimat.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, instanța constatând recursul în stare de judecată, a rămas în pronunțare.
După deliberare,
CURTEA
Asupra recursului de față, constată:
Prin cererea adresată Tribunalului Botoșani la data de 23.04.2008 și precizată ulterior reclamantul a chemat în judecată pârâta SRL B solicitând plata drepturilor salariale pentru orele suplimentare lucrate peste programul normal de lucru de 8 ore în intervalul 10.06.2006 -28.02.2008; plata drepturilor salariale cu aplicarea sporului de 100 % conform art.137 alin.2 Codul muncii pentru zilele de sâmbătă - duminică și sărbători legale lucrate în perioada 20.03.2006 -03.12.2007; plata indemnizației pentru concediu de odihnă aferentă anilor 2006 -2007 și pentru perioada 01.01.2008 -28.02.2008; actualizarea conform indicilor de inflație de la data scadenței până la data plății efective precum și dobânda legală pentru drepturile solicitate.
În susținerea cererii a arătat că a fost angajat al societății pârâte la punctul de lucru B 2 în baza contractului nr.3078 din 10.06.2006, iar la 28.02.2008 și-a depus demisia. Pe întreaga perioadă a desfășurat activitatea în calitate de asistent vânzări - șofer și nu a primit retribuția lunară potrivit timpului de muncă efectiv lucrat. Arată că, deși se întocmeau fișe de pontaj pe situația orelor lucrate pe fiecare lună, acestea erau ulterior modificate la departamentul central de salarizare pentru a se plăti doar un număr de 10 ore lunar suplimentar. Mai arată că, așa cum reiese și din înștiințările periodice trimise prin poșta electronică, existau două tipuri de pontaje, din care unul real care rămânea în magazin și unul în format electronic.
Prin întâmpinările formulare față de acțiune și precizările la acțiune (filele 60, 240, 278 ds.) pârâta a arătat că potrivit Regulamentului de Ordine Interioară și conform programului afișat la fiecare magazin programul zilnic de luni până vineri a fost de nouă ore ( opt ore lucrătoare iar o oră pauză de masă), iar în zilele de sâmbătă în intervalul 9,00-13,00 cu o oră pauză de masă. A arătat că, după angajarea primilor salariați în Magazinul din B au început neregulile, listele de pontaje transmise de la magazin venind la B cu tot mai multe ore suplimentare, deși societatea nu ceruse efectuarea unor astfel de ore, iar ele nu se justificau. Inițial, fără să se facă o verificare a pontajelor, s-au întocmit statele de plată conform susținerilor angajaților magazinului, plătindu-se o serie de ore suplimentare nesolicitate de societate. Deoarece de la o lună la alta numărul orelor suplimentare a crescut, a fost amendată societatea pentru neacordarea repaosului săptămânal. La acel moment s-au început verificările la societate și s-a constatat că sunt luni în care nu s-a solicitat nici o oră suplimentară, motivat de faptul că existau perioade în care vânzările erau aproape nule. În aceste condiții s-a găsit soluția ca indiferent dacă se efectuaseră ore suplimentare, societatea să plătească 10 astfel de ore, iar orele plătite de luni până vineri să fie în medie de 9 /zi iar nu de 8 ), adică s-a plătit inclusiv pauza de masă prevăzută în regulamentul de ordine interioară, la o medie de 21 de zile nelucrătoare pe lună).
Situația de fapt a rezultat din raportul evenimentelor de la societatea (firmă de pază și monitorizare) în care se indică în mod clar momentul în care se intra dimineața în magazin (dezarmarea alarmei) și momentul în care magazinul se închide (armarea alarmei). Din acest raport a rezultat fără dubiu că magazinul a stat deschis câte 9 ore/ zi, iar în unele sâmbete magazinul a fost deschis 5 ore. Mai arată că au existat luni (dintre care se exemplifică luna martie a anului 2007) în care punctajul a fost eronat întocmit și în care societatea a achitat mai mult decât solicită reclamanții în prezentul litigiu.
În cauză s-a dispus efectuarea unei expertize tehnice contabile, lucrarea fiind depusă la dosar la data de 4.04.2009.
Prin sentința civilă nr. 626 din 11 mai 2009 Tribunalului Botoșania fost admisă în parte acțiunea reclamantului, pârâta fiind obligată să plătească acestuia diferența de drepturi salariale pentru orele suplimentare și diferența de indemnizație concediu, actualizate în raport de rata inflației și cu dobânda legală de la data introducerii acțiunii și până la momentul plății.
În motivarea hotărârii s-a reținut că probatoriul administrat în cauză (declarații de martori, pontajul orelor suplimentare existent la nivelul magazinului, raportul firmei de pază) relevă un număr de ore suplimentare rămase neplătite, precum și o diferență de indemnizație de concediu restantă, calculate de expert în varianta I la raportul de expertiză.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În dezvoltarea motivelor s-a arătat că deși termenul de judecată fusese stabilit pentru ziua de 21.04.2009, citațiile și expertiza au fost primite după această dată, la 24.04.2009, astfel încât nu a fost posibilă formularea obiecțiunilor în termen legal.
A mai arătat că orele suplimentare invocate de reclamant sunt ore zilnice alocate pauzei de masă, fiind nerelevante concluziile primei instanțe referitoare la neîntreruperea programului magazinului pe durata acestei pauze.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța constată următoarele:
Cererea de suplimentare a raportului de expertiză cu obiectivele propuse de pârâtă a fost respinsă de prima instanță ca nefiind utilă cauzei, și nu pe motiv că obiecțiunile au fost formulate în afara termenului prevăzut de Codul d e procedură civilă. Cât timp cererile pârâtei în acest sens au fost examinate pe fond, verificându-se utilitatea și necesitatea lor în soluționarea cauzei, nu se poate reține încălcarea dreptului pârâtei la un proces echitabil, drept consfințit în art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Pe fondul cauzei s-a reținut corect, de către prima instanță, că pe lângă programul de 8 ore pe care reclamantul l-a avut la acel magazin, la sfârșit de săptămână, precum și înainte de sărbătorile de Paște și C, acesta împreună cu ceilalți angajați lucrau ore suplimentare. Situația de fapt astfel reținută este pe deplin dovedită atât prin declarația martorului audiat, cât și prin raportul firmei de pază (426-499 dosar), iar apărările pârâtei cum că reclamantul nu a efectuat ore suplimentare sunt infirmate chiar de statele de plată depuse de societate și verificate de expertul desemnat. Astfel, conform pontajului depus de pârâtă, pentru lunile iunie 2006 - februarie 2008, SRL Bap lătit reclamantului suma de 1464 lei cu titlu de drepturi salariale pentru orele suplimentare prestate, deși, din calculul efectuat de expert, suma datorată reclamantului ar fi fost de 2633 lei.
Din copiile după corespondența electronică depuse la dosarul de fond (212-219) rezultă că existau două pontaje, unul electronic și unul întocmit de mână, acesta din urmă reprezentând, de fapt, numărul real de ore suplimentare lucrate. Acest aspect a fost confirmat și de martorul audiat în cauză, care a lucrat în vara anului 2006 la același magazin ca și reclamantul.
Susținerea recurentei referitoare la faptul că angajații alegeau să presteze ore suplimentare este contrazisă atât de declarația martorului audiat la fond ( ), cât și din copia corespondenței electronice (213 fond), prin care angajații Magazinului 2 B erau înștiințați că programul este de luni până vineri între orele 9,00 - 19,00, iar sâmbăta 9,00 - 15,00.
În ce privește criticile aduse raportului de expertiză, instanța apreciază că acestea nu sunt întemeiate, iar obiectivele suplimentare propuse în recurs nu sunt utile dezlegării fondului cauzei. Situația de fapt a fost stabilită pe baza probatoriului administrat în cauză, expertului revenindu-i rolul de a efectua doar calculele de specialitate. Mai mult, în cuprinsul raportului de expertiză, inclusiv în varianta I avută în vedere de instanță, expertul precizează că a avut în vedere foile de parcurs despre care recurenta face vorbire în motivele de recurs și în obiectivele propuse pentru expert.
În temeiul art. 300.pr.civ. recurenții au solicitat suspendarea executării sentinței civile nr. 626/11 mai 2009 Tribunalului Botoșani, însă, ca urmare a faptului că recursul a fost soluționat irevocabil la acest termen de judecată, cererea de suspendare va fi respinsă ca rămasă fără obiect.
Având în vedere aspectele reținute anterior, Curtea, în temeiul art. 312.pr.civ. ca respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge cererea privind suspendarea executării sentinței civile nr. 626 din 11 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Botoșani, ca fiind rămasă fără obiect.
Respinge recursul declarat de pârâta SRL B împotriva sentinței nr. 626 din 11 mai 2009, pronunțată de Tribunalul Botoșani - secția civilă (dosar nr-), ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 8 octombrie 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
Judec. fond:,
2 ex, 4.11.2009, dact.
Președinte:Maierean AnaJudecători:Maierean Ana, Ciută Eugenia, Andrieș Catrinel
