Pretentii civile. Speta. Decizia 329/2009. Curtea de Apel Iasi
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 329
Ședința publică de la 07 Aprilie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Carmen Bancu
JUDECĂTOR 2: Cristina Mănăstireanu
JUDECĂTOR 3: Nelida Cristina
Grefier
Pe rol judecarea cauzei având ca obiect litigiu de muncă privind recursul formulat de împotriva sentinței civile nr.2012 din 3.12.2008 a Tribunalului Iași (dosar nr-), intimată fiind ON M Distribuție
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă recurentul, lipsă fiind reprezentantul intimatei ON M Distribuție
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că dosarul este la al doilea termen și că prin serviciul registratură s-a depus la dosar răspuns la întâmpinare de către recurentul.
Recurentul arată că nu are de formulat alte cereri. Depune la dosar o copie după statul de plată cu suma pe care a contestat-
Instanța acordă cuvântul părților pe excepțiile tardivității și nulității recursului și pe fondul cererii de recurs.
Recurentul arată că a răspuns la excepții în răspunsul la întâmpinare. Pe fond solicită admiterea recursului și să nu fie lăsat la discreția societății.
Declarând dezbaterile închise.
După deliberare,
CURTEA DE APEL,
Asupra recursului de față.
Prin cererea înregistrată la această instanță sub nr. 9142/99/11.11.2008, reclamantul a chemat în judecată pe pârâta "ON M DISTRIBUȚIE", solicitând obligarea acesteia la plata sumei de 1000 lei reprezentând diferență drepturi salariale pentru luna august 2008, sumei de 525 lei reprezentând diferență pensie pentru perioada 19.08 - 31.08.2008 și a cheltuielilor de judecată. De asemenea, reclamantul a solicitat și obligarea pârâtei la depunerea declarațiilor nominale pentru luna august 2008 la Casa Județeană de Pensii.
În motivarea acțiunii, reclamantul a susținut că a fost salariatul pârâtei până la data de 18.08.2008 și că, pentru luna iulie 2008 în mod greșit au fost calculate și reținute sumele reprezentând șomaj, asigurări sociale, asigurări de sănătate și impozit, diferența de achitat fiind de aproximativ 1000 lei.
În ceea ce privește cel de-al doilea capăt de cerere, reclamantul a arătat că, la data de 04.08.2008, a formulat o cerere către conducerea societății prin care solicita încetarea contractului individual de muncă începând cu data de 18.08.2008 în vederea pensionării sale anticipate. Cererea i-a fost aprobată, comunicându-i-se că îi va înceta contractul de muncă la data de 18.08.2008. A solicitat să-i fie predat și carnetul de muncă, însă acesta i-a fost restituit abia la data de 29.08.2008, astfel că nu s-a putut adresa Casei de Pensii decât la data de 01.09.2008, de la această dată beneficiind de pensie. Din cauza întârzierii cu care pârâta a procedat la restituirea carnetului de muncă, nu a putut beneficia de pensie începând cu data de 18.08.2008, motiv pentru care a solicitat obligarea pârâtei la plata sumei de 525 lei reprezentând contravaloare pensie aferentă perioadei 19.08 - 31.08.2008.
Cu privire la cel de-al treilea capăt de cerere, reclamantul a arătat că la momentul primirii deciziei de pensionare a constatat că la calcularea pensiei nu a fost luată în considerare luna august 2008 întrucât pârâta nu a depus declarația nominală la Serviciul evidență contribuabili pentru această lună.
În dovedirea acțiunii, reclamantul a depus la dosarul cauzei, înscrisuri.
Prin sentința civilă nr.2012/03.12.2008, Tribunalul Iașia admis în parte acțiunea formulată de reclamantul, obligând pârâta să achite acestuia drepturile salariale aferente perioadei 01.08.2008 - 17.08.2008 și să depună la Casa Județeană de Pensii I declarația nominală pentru luna august 2008. S-a respins cererea reclamantului de obligare a pârâtei la plata sumei de 525 lei, reprezentând diferență pensie pentru perioada 19.08 - 31.08.2008 și a cheltuielilor de judecată.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Reclamantul a fost salariatul pârâtei " ON M DISTRIBUȚIE", iar prin decizia nr. 427/18.08.2008 s-a dispus încetarea contractului individual de muncă al salariatului, începând cu data de 18.08.2008, în temeiul disp. art. 56 lit. d Codul muncii.
Prin decizia nr. -/09.10.2008 emisă de Casa Județeană de Pensii I, reclamantul a fost înscris la pensie anticipată parțială, drepturile de pensie fiind stabilite începând cu data de 01.09.2008.
Prin acțiunea introductivă, reclamantul a solicitat obligarea pârâtei la plata sumei de 1000 lei reprezentând drepturi salariale pentru luna august 2008 și a sumei de 525 lei reprezentând diferență pensie pentru perioada 19.08 - 31.08.2008, precum și la depunerea declarației nominale pentru luna august 2008 la Casa Județeană de Pensii
Potrivit disp. art. 154 alin. 1 Codul muncii, salariul reprezintă contraprestația muncii depuse de salariat în baza contractului individual de muncă, iar potrivit art. 156 Codul muncii, salariile se plătesc înaintea oricăror alte obligații bănești ale angajatorilor. Astfel, salariul este prețul muncii prestate, exprimat în bani, iar potrivit Declarației Universale a Drepturilor Omului, cel ce muncește are dreptul la un salariu echitabil și suficient care să-i asigure lui și familiei sale o existență conformă cu demnitatea umană. De asemenea, potrivit disp. art. 163 Codul muncii, plata salariului se dovedește prin semnarea statelor de plată precum și prin orice alte documente justificative care demonstrează efectuarea plății către salariatul îndreptățit.
Potrivit disp. art. 287 Codul muncii, sarcina probei în conflictele de muncă revine angajatorului, acesta fiind obligat să depună dovezile în apărarea sa până la prima zi de înfățișare. Or, în speță, s-a reținut de către prima instanță că pârâta, căreia îi revenea sarcina probei conform art. 287 Codul muncii, nu a făcut dovada achitării către reclamant a drepturilor salariale restante cuvenite acestuia pentru perioada 01.08 2008 - 17.08.2008.
În consecință, instanța reține că este întemeiată cererea reclamantului de obligare a pârâtei la plata drepturilor salariale aferente perioadei 01.08.2008 - 17.08.2008. În ceea ce privește cuantumul acestor drepturi salariale, instanța reține că reclamantul nu a făcut dovada faptului că acesta este de 1000 lei, astfel cum a solicitat prin acțiunea introductivă.
S-a mai reținut de către instanță că, potrivit disp. art. 6 alin. 1 din Legea nr. 19/2000, "persoanele juridice sau fizice la care își desfășoară activitatea asigurații prevăzuți la art. 5 alin. 1 pct. I și II, denumite în continuare angajatori, precum și instituțiile care efectuează plata drepturilor șomaj pentru șomerii prevăzuți la art. 5 alin. 1 pct. III, sunt obligate să depună, în fiecare lună, la termenul stabilit de CNPAS, declarația privind evidența nominală a asiguraților și a obligațiilor de plată către bugetul asigurărilor sociale de sta. Declarația se depune la casa teritorială de pensii în raza căreia se află sediul angajatorului". Având în vedere aceste dispoziții legale, precum și faptul că pârâta nu a făcut dovada depunerii declarației nominale pentru luna august 2008, instanța de fond a constatat că este întemeiat capătul de cerere formulat de către reclamant având ca obiect obligarea pârâtei la depunerea declarației nominale pentru luna august 2008.
Cât privește cererea reclamantului de obligare a pârâtei la plata sumei de 525 lei reprezentând diferență pensie pentru perioada 19.08 - 31.08.2008, instanța a reținut că aceasta este neîntemeiată.
Astfel, contractul individual de muncă al reclamantului a încetat în baza disp. art. 56 lit. d Codul muncii, după cum rezultă din decizia nr. 427/18.08.2008. Această decizie a fost emisă ca urmare a cererii formulate de reclamant, înregistrată sub nr. 8778/04.08.2008. Potrivit disp. art. 56 lit. d Codul muncii, contractul individual de muncă încetează de drept de la data comunicării deciziei de pensionare pentru limită de vârstă, pensionare anticipată, pensionare anticipată parțială sau pensionare pentru invaliditate a salariatului, potrivit legii. Față de aceste prevederi legale, instanța reține că încetarea contractului individual de muncă al salariatului ar fi trebuit să aibă loc la data comunicării deciziei de pensionare. Or, atât timp cât reclamantul nu a contestat decizia nr. 427/18.08.2008, instanța a constatat că este neîntemeiată cererea acestuia de obligare a pârâtei la plata diferenței de pensie pentru perioada 19.08 - 31.08.2008.
În ceea ce privește cererea reclamantului de obligare a pârâtei la plata cheltuielilor de judecată, instanța a reținut că aceasta este neîntemeiată, în speță nefiind făcută dovada cuantumului acestor cheltuieli.
Împotriva acestei sentințe civile a formulat recurs reclamantul, considerând-o ca fiind nelegală și netemeinică pentru următoarele motive:
În mod greșit prima instanță a respins capătul de cerere privind obligarea "ON M DISTRIBUȚIE" la plata sumei de 525 lei reprezentând contravaloare pensie aferentă perioadei 19.08 - 31.08.2008.
Astfel, recurentul a arătat că, datorită întârzierii cu care angajatorul-pârât i-a predat carnetul de muncă, nu a putut beneficia de pensie începând cu data de 18.08.2008, de îndată de contractul său de muncă a încetat. Suma solicitată reprezintă pensia aferentă acestei perioade, drepturi de care ar fi beneficiat dacă pârâta și-ar fi îndeplinit obligațiile legale.
Recurentul consideră că în cauză trebuia antrenată răspunderea civilă delictuală a angajatorului pentru prejudiciul cauzat prin predarea cu întârziere a carnetului său de muncă.
Prin întâmpinarea formulată, intimata a invocat excepțiile tardivității recursului și nulității acestuia, iar în ceea ce privește fondul cauzei, a solicitat respingerea recursului ca fiind nefondat.
Analizând excepțiile invocate în cauză de către intimată, se reține că acestea sunt nefondate, urmând a fi respinse pentru următoarele motive:
Recursul este introdus de către reclamant înlăuntrul termenului de 10 zile prevăzut de disp. art.80 din Legea nr.168/1999, având în vedere faptul că hotărârea primei instanțe fost comunicată acestuia la data de 12.01.2009, iar recursul fost declarat la data de 22.01.2009.
Se mai reține că, în speță, fiind vorba despre o hotărâre care, potrivit legii, nu poate fi atacată cu apel, recursul nu este limitat la motivele de casare prevăzute de disp.art. 304 Codul d e procedură civilă, aplicabile fiind dispozițiile art.3041din același cod, potrivit cărora instanța poate să examineze cauza sub toate aspectele, neputându-se astfel constata nulitatea recursului pentru nemotivare.
Analizând recursul formulat de către reclamantul, prin prisma disp.art.3041Cod proc. civilă, se reține că acesta este nefondat pentru următoarele considerente:
Potrivit disp.art.40 alin.2 lit.h) din Codul muncii, angajatorul are obligația să elibereze, la cerere, toate documentele care atestă calitatea de salariat a solicitantului.
În ceea ce privește carnetul de muncă, potrivit art.4 alin.2 din Decretul nr.92/1976, la încetarea activității sau în caz de transferare, acesta se înmâneaza titularului, completat cu toate înscrierile la zi.
Se reține în cauză că în mod corect prima instanță a respins capătul de cerere privind obligarea intimatei la plata sumei de 525 lei reprezentând contravaloarea pensiei de care nu a putut beneficia în perioada 19.08 - 31.08.2008, având în vedere faptul că și în situația în care angajatorul ar fi predat acestuia cartea de muncă la data de 18.08.2008, data încetării contractului său de muncă, acesta nu ar fi putut beneficia de drepturi de pensie decât de la data de 01.09.2008, conform disp.art.83 alin.4 lit.b) din Legea nr.19/2000.
Se mai reține că reclamantul ar fi putut să solicite despăgubiri reprezentând drepturile salariale de care a fost lipsit în perioada 19.08 - 31.08.2008 și nu drepturi de pensie, doar în ipoteza în care ar fi contestat în termenele legale decizia de încetare a contractului său de muncă nr.427/18.08.2008, având în vedere faptul că angajatorul a încetat contractul de muncă al acestuia în temeiul disp.art.56 lit.d) din Codul muncii, caz de încetare de drept, înainte de data comunicării deciziei de pensionare anticipată parțială.
Se mai reține că recurentul - reclamant în mod greșit și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile răspunderii civile delictuale, în cauză răspunderea patrimonială a angajatorului putând fi atrasă doar în temeiul disp.art.269 din Codul muncii și eventual, art.78 din același cod.
Mai mult, în recurs, angajatorul a dovedit, cu statul de plată depus la fila nr.18 dosar, că, la data de 18.12.2008, plătit reclamantului suma de 945 lei cu titlu de drepturi salariale de natură a compensa lipsa salariului în această perioadă.
Pentru toate aceste considerente, în temeiul disp.art.312 alin.1 din Codul d e procedură civilă, se va respinge recursul formulat de reclamantul și se va menține sentința pronunțată de către prima instanță.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge excepțiile tardivității și nulității recursului invocate de către intimat.
Respinge recursul formulat de reclamantul împotriva sentinței civile nr.2012/03.12.2008 pronunțată de Tribunalul Iași, sentință pe care menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 07.04.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red./Tehnored.:;
2 ex.- 06.05.2009;
Jud.fond:- Tribunalul Iași:-;
-.
Președinte:Carmen BancuJudecători:Carmen Bancu, Cristina Mănăstireanu, Nelida Cristina