Pretentii civile. Speta. Decizia 42/2009. Curtea de Apel Ploiesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ

DOSAR NR- ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIA NR.42

Ședința publică din data de 15 ianuarie 2009

PREȘEDINTE: Dan Andrei Enescu

JUDECĂTORI: Dan Andrei Enescu, Vera Andrea Popescu

: -

Grefier: -

Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de pârâta SC " " SA, cu sediul social în B, str.ral -, nr.1 bis, sector 1 și domiciliul procesual ales în B,-,.3,.7, sector 1 la Societatea Civilă de avocați - și asociații, împotriva sentinței civile nr.2181 din 25 august 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimatul-reclamant, cu domiciliul în,-, județul

La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns pentru intimatul-reclamant, avocat - din Baroul Prahova, potrivit împuternicirii avocațiale nr.88/2008, lipsind recurenta-pârâtă SC " " SA.

Procedura legal îndeplinită.

Se referă instanței de grefierul de ședință că recursul este declarat și motivat în termen, scutit de plata taxei de timbru, iar din partea recurentei-pârâte s-a depus la dosar, prin serviciul registratură, concluzii scrise și înscrisuri, în copii, respectiv adresa nr.1231/27.03.2008 a Ministerului Muncii, Familiei și Egalității de Șanse - Direcția de Muncă și Protecție Socială a municipiului B, hotărârea Comisiei Paritare din 31.03.2008, adresa nr.938/01.04.2008 a SC ""SA, contractul colectiv de muncă pe anii 2007 - 2010, certificat de înregistrare mențiuni din 4 aprilie eliberat de Registrul Comerțului de pe lângă Tribunalul București, încheierea nr.28702/02.04.2008 pronunțată de Tribunalul București.

Avocat - pentru intimatul-reclamant declară că nu mai are alte cereri de formulat și solicită acordarea cuvântului în fond.

Curtea, față de actele și lucrările dosarului, având în vedere declarația intimatului-reclamant că nu mai are alte cereri de formulat, apreciază cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în fond.

Având cuvântul în fond pentru intimatul-reclamant, avocat - solicită respingerea recursului ca nefondat, menținerea ca legală și temeinică a sentinței instanței de fond. Nu solicită cheltuieli de judecată. Depune la dosar concluzii scrise.

CURTEA

Asupra recursului civil de față:

Prin cererea înregistrată sub nr- pe rolul Tribunalului Prahova reclamantul a chemat in judecată pe pârâta SC SA (fosta SC SA) B, solicitând instanței ca prin sentința ce o va pronunța să fie obligată parata la plata sumei de 1350 lei reprezentând drepturi salariale cuvenite și neacordate pentru perioada 2005, cu ocazia Sărbătorilor de C suma ce va fi actualizata conform indicelui de inflație calculată la plata efectiva a acesteia, precum si a cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamantul a arătat că pe lângă salariul de bază urma să beneficieze și de drepturile acordate în baza contractului colectiv de muncă încheiat la nivel de societate constând în suplimentări salariale cu ocazia sărbătorilor de Paște și de C, drepturi ce nu i-au fost acordate în perioada sus-menționată.

Tribunalul Prahova prin sentința civilă nr. 2181 din 25 august 2008, a admis acțiunea formulată de reclamant, obligând pârâta să achite acestuia 1350 lei reprezentând drepturi salariale cuvenite și neachitate ce constau în prima de C 2005, sumă ce urmează fi actualizată de la data scadenței și până la plata efectivă.

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarele:

Conform actelor existente la dosar, reclamantul a fost salariatul pâratei în funcția de electrician, în perioada 01.03.2002-23.12.2005, ocazie cu care nu a încasat drepturile salariale reprezentând suplimentari pentru

Disp.art.168 din Contractul colectiv de muncă pe unitate pentru anul 2004 stipulează că angajații vor beneficia de câte o suplimentare a drepturilor salariale în cuantum de un salariu de bază mediu pe SNP, cu ocazia sărbătorilor de Paști și de C, menționându-se că pentru anul 2003 suplimentările de la alin.1 au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat, prevederi ce au fost preluate ulterior si in Contractele colective de muncă pe unitate, negociate și aplicabile la nivelul societății pe anii 2004, 2005, 2006, 2007.

S-a reținut astfel din analiza probelor administrate în cauză că reclamantul a fost salariatul pârâtei insă, în perioada anului 2005 nu a încasat drepturile salariale suplimentare cu ocazia sărbătorilor de C, astfel încât pârâta este obligată să achite aceste drepturi reclamantului, mai ales ca nu exista nicio dovada la dosar ca parata ar fi achitat efectiv aceste drepturi sau că le-ar fi inclus in salariul de baza.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs în termen legal pârâta SC SA B, solicitând admiterea căii de atac și în principal modificarea în tot a hotărârii instanței de fond în sensul respingerii în fond a acțiunii ca neîntemeiată iar în subsidiar a stabilirii obligației de plată prin raportare la salariul de bază mediu, cu mențiunea că acestea sunt sume brute susceptibile de deducerea impozitului pe venit, a CAS și CASS.

A susținut recurenta-pârâtă că în mod greșit tribunalul nu a reținut apărarea sa în sensul că primele pretinse de salariați au fost incluse în salariul de bază începând cu luna martie 2003, această operațiune juridică având valoarea unei novații.

Intimatul reclamant, legal citat, formulat concluzii scrise în cuprinsul cărora a solicitat respingerea recursului ca nefondat, cu consecința menținerii soluției instanței de fond.

Curtea, verificând sentința recurată, prin prisma criticilor aduse, a actelor și lucrărilor dosarului și a dispozițiilor legale incidente în cauză, dar și sub toate aspectele conform art.3041cod pr.civ. constată că recursul exercitat de pârâtă este fondat, urmând a fi admis ca atare pentru considerentele care succed:

Potrivit art.287 din codul muncii, sarcina probei revine în conflictele de muncă angajatorului, care avea obligația de a proba susținerile privind plata drepturilor suplimentare cu destinație de prime de C și respectiv de Paște în perioada de referință, prin includerea lor în salariile de bază ale angajaților, astfel cum a susținut prin cererea de recurs.

Din înscrisurile aflate în dosar rezultă că începând cu anul 2003, anual s-a negociat acordarea acestor drepturi, conform art.168 alin.1 din contractele colective de muncă, depuse în extras la instanța fondului, disputa juridică a părților nefiind legată de sintagma includerii lor în salariu ci a efectivității plății lor.

În acești termeni, în mod corect prima instanță a hotărât că nu există nicio dovadă a faptului că, incluse ori nu în salariul reclamanților, aceste drepturi le-au fost efectiv plătite, statele de plată nefiind depuse la dosar de către recurenta pârâtă, așa cum obligă prevederile art. 163 din codul muncii.

Sub acest aspect, criticile aduse sentinței nu sunt justificate si drept consecință nu pot fi primite, obligația plății respectivelor drepturi către reclamant fiind legal si temeinic stabilită de instanța fondului.

Cu toate acestea, sentința urmează a fi modificată în parte, ca efect al admiterii recursului, deoarece suma acordată de tribunal cu titlu de primă pentru C pentru anul 2005 contravin art.168 alin.2 din contractele colective de muncă negociate și semnate de reprezentanții sindicatelor și patronat.

În conformitate cu acestea, salariații au dreptul să primească prime de Paște și C echivalente cu un salariu de bază mediu pe SC SA.

Stabilind cuantumul sumelor, prima instanță a luat greșit în calcul salariul mediu brut. În realitate, respectând clauzele contractului colectiv de muncă, drepturile reclamatului însumează salariul de bază mediu/service pentru perioada de referință în care acesta a produs dovada că a fost salariat al societății, așa cum rezultă din copia carnetului de muncă.

Această sumă urmează a fi actualizată cu indicele de inflație, de la data scadenței la plata efectivă.

Pentru considerentele care preced, Curtea va admite recursul exercitat de pârâtă, în temeiul art.312 rap.la art.304 alin.1 pct.9 cod pr.civ. va modifica în parte sentința primei instanțe în sensul că obligă pârâta să plătească reclamantului prima de pe anul 2005 calculată la valoarea salariului de bază mediu brut pe societate, conform art.168 alin.(1) din contractul colectiv de muncă, urmând a se menține restul dispozițiilor sentinței.

Pentru aceste motive

În numele legii

DECIDE

Admite recursul declarat de pârâta SC " " SA, cu sediul social în B,- bis, sector 1 și domiciliul procesual ales în B,-,.3,.7, sector 1 la Societatea Civilă de avocați - și asociații, împotriva sentinței civile nr.2181 din 25 august 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimatul-reclamant, cu domiciliul în,-, județul

Modifică în parte sentința, în sensul că obligă pârâta să plătească reclamantului prima de 2005 calculată la valoarea unui salariu de bază mediu brut lunar pe societate, conform art. 168 alin.(1) din CCM.

Menține restul dispozițiilor sentinței.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 15 ianuarie 2009.

Președinte JUDECĂTORI: Dan Andrei Enescu, Vera Andrea Popescu

- - - - - - -

Grefier

Operator de date cu caracter personal

Număr de notificare 3120

Tehnored. MP/MD

3 ex/20.01.2009

. fond - al Trib.

Președinte:Dan Andrei Enescu
Judecători:Dan Andrei Enescu, Vera Andrea Popescu

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Pretentii civile. Speta. Decizia 42/2009. Curtea de Apel Ploiesti