Pretentii civile. Speta. Decizia 71/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI
Dosar nr- ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA NR.71
Ședința publică de la 20 ianuarie 2009
PREȘEDINTE: Alexandru Bobincă
JUDECĂTORI: Alexandru Bobincă, Ioana Cristina Țolu Dan
- -- -
Grefier -
Pe rol fiind judecarea recursului formulat de intimata SC 1 MAI SA, cu sediul în P, 1 2. nr.1, județ P, împotriva sentinței civile nr.2482 din 30.09.2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimatul-contestator, domiciliat în P,-, -.3,.10,.43, județ
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurenta-intimată reprezentată de consilier juridic și intimatul-contestator personal.
Procedura legal îndeplinită.
Recurs scutit de plata taxei judiciare de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, care învederează instanței că intimatul-contestator a depus la dosar întâmpinare, un exemplar fiind comunicat reprezentantei recurentei.
Părțile având pe rând cuvântul arată că nu mai au cereri noi de formulat și solicită cuvântul pe fond.
Curtea ia act de declarațiile acestora și, constatând cauza în stare de judecată, acordă cuvântul în dezbateri.
Consilier juridic având cuvântul pentru recurenta-intimată solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, modificarea în tot a sentinței primei instanțe și pe fond menținerea deciziei nr.199/2008 prin care i-a fost desfăcut contestatorului contractul individual de muncă.
Susține în esență că intimatul-contestator a săvârșit două abateri disciplinare, prima constând în introducerea în unitate, în timpul orelor de program, a unor piese personale pentru a le repara, fără a avea bon de intrare și fără acordul scris al conducătorului locului de muncă. În ceea ce privește abaterea referitoare la sustragerea uleiului uzat arată că nu poate fi avută în vedere susținerea contestatorului în sensul că acesta era lăsat la voia întâmplării.
La solicitarea instanței arată că nu poate preciza care este valoare economică a uleiului uzat sustras de contestator, ci doar că acesta este colectat de la societate în vedere reciclării și că nu are cunoștință de procedura ulterioară colectării uleiului uzat.
Mai mult decât atât, susține că intimatul-contestator a recunoscut fapta și că nu se află la prima abatere și că anterior a mai primit o decizie de desfacere.
Intimatul-contestator având cuvântul solicită respingerea recursului conform motivării din întâmpinare.
CURTEA
Deliberând asupra recursului declarat de intimat SC 1 MAI SA P, împotriva sentinței civile nr. 2482 din data de 30 septembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, constată următoarele:
Contestatorul chemat în judecata pe intimata SC - 1 MAI SA P, solicitând instanței ca prin sentința ce se va pronunța să dispună anularea deciziei nr.199/15.08.2008 emisă de intimata.
În motivarea acțiunii, contestatorul arătat că prin decizia sus-menționată i- fost desfăcut contractul de muncă, imputându-i-se că la data de 11.08.2008 ar fi sustras din incinta unității 2 teuri 3/8, doi robineți calorifer și un litru de ulei de motor.
A mai arătat contestatorul că situația reținută de către intimata nu este reală, întrucât teurile si robineții erau proprietatea sa, demontându- din apartamentul său în scopul de a- curăța si verifica la serviciu, întrucât acasă nu avea sculele necesare pentru aceasta operațiune.
Contestatorul a precizat că în sticla găsită în posesia sa nu se afla ulei de motor, ci ulei ars, care nu mai putea fi folosit în vreun scop tehnologic.
La data de 27 august 2008 pârâta formulat întâmpinare, prin care solicitat respingerea acțiunii ca netemeinica si nelegala și menținerea deciziei nr. 199/15.08.2008 ca fiind legala si temeinică.
Pârâta a arătat că potrivit Raportului de eveniment nr. 99/11.08.2008 Serviciul de paza al societății a găsit asupra contestatorului 1 ulei motor, 2 teuri 3/8 si 2 robineți calorifer pe care acesta intenționa să le sustragă din unitate.
Contestatorul susținut ca teurile si robineți erau proprietatea sa și aceste obiecte au fost în unitate cu scopul de a le remedia.
Intimata a susținut că, petentul nu făcut dovada proprietății robineților introduși în unitate, arătând că și în ipoteza în care aceștia i-ar fi aparținut nu i-a declarat la intrarea în unitate, ceea ce constituie o obligație salariatului care încălcat "Procedura de lucru", special întocmită în acest sens așa cum se prevede la art.5 pct.1 din cuprinsul acestei proceduri.
Contestatorul depus la dosar precizări la întâmpinarea formulată de intimată, susținând că aceasta nu a dovedit că ar fi sustras acei robineți din unitate folosind doar prezumția furtului acestora.
De asemenea, societatea intimată a depus la dosar precizări la întâmpinare, arătând că potrivit art. 34 din Regulamentul intern, timpul de lucru trebuie folosit numai în interesul societății, iar pentru activitățile în interes personal este necesar aviz din partea conducerii, chiar dacă acestea se efectuează în afara orelor de program, obligație pe care contestatorul nu a respectat-
Contestatorul și-a precizat acțiunea în sensul că solicitat obligarea intimatei să-l reintegreze în funcția și locul de munca avut anterior desfacerii contractului de muncă prin decizia contestată și să- plătească drepturile salariale cuvenite începând cu data desfacerii contractului individual de munca și până la data reintegrării efective.
După administrarea probatoriilor, Tribunalul Prahova prin sentința sus-menționată a admis contestația precizată, a anulat decizia nr.199 din data de 15 august 208 emisă de intimată și a dispus obligarea acesteia la reintegrarea contestatorului în funcția și locul de muncă avute anterior desfacerii contractului de muncă, cu plata drepturilor salariale cuvenite, începând cu data desfacerii contractului de muncă și până la reintegrarea efectivă.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că prin decizia nr. 199/15.08.2008 emisa de SC 1 MAI SA P, contestatorului i- fost desfăcut disciplinar contractul individual de muncă în temeiul disp. art. 61 lit.a din Codul muncii și art. 264 lit. din Codul muncii.
În conformitate cu disp art. 263 alin. Codul muncii angajatorul dispune de prerogativa disciplinara având dreptul de a aplica potrivit legii sancțiuni disciplinare salariaților săi ori de cate ori constata ca aceștia au săvârșit abatere disciplinara.
Cu privire la situația de fapt reținută în sarcina contestatorului prin decizia de sancționare, tribunalul a reținut că aceasta nu corespunde realității, deoarece piesele pretins furate, și anume: cele două teuri 3/8 și doi robineți de calorifer sunt proprietatea contestatorului, piesele fiind introduse în unitate cu scopul de a fi curățate în vederea reutilizării acestora, împrejurarea care a rezultat atât din depozițiile martorilor audiați cât și din faptul că unitatea intimată nu a depus nicio dovada că ar fi avut în proprietatea asemenea piese.
De asemenea, uleiul de motor găsit asupra contestatorului nu avea valoare de întrebuințare, deoarece era vorba de un ulei uzat care nu se afla depozitat într-un spațiu corespunzător amenajat împrejmuit și securizat.
Sub acest aspect, instanța de fond a reținut că potrivit HG nr. 235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate colectarea acestui produs se face în recipiente închise etanș, iar stocarea se efectuează în spații corespunzător amenajate pentru prevenirea scurgerilor necontrolate.
Privitor la condițiile de formă ale deciziei de sancționare, tribunalul a reținut că în conținutul acesteia nu sunt arătate motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de contestator în timpul cercetării disciplinare, mențiune obligatorie potrivit art. 268 alin.2 lit. Codul munciia cărei lipsă este sancționată cu nulitatea absolută.
Împotriva acestei sentințe, intimata a declarat recurs criticând soluția ca netemeinică și nelegală în sensul că în mod greșit decizia de desfacere a contractului de muncă a fost anulată câtă vreme una din abaterile săvârșite de contestator constând în introducerea în societate fără bon de intrare și fără a avea acordul scris al conducătorului locului de muncă a 2 robineți și 2 teuri pentru a fi reparate a fost dovedită, fiind încălcate sub acesta aspect prevederile art. 5 pct.1 din "Procedura de lucru".
Mai pretinde recurenta că și cea de-a doua abatere constând în sustragerea de ulei uzat a fost dovedită, fapta fiind reținută și în considerentele sentinței recurate în condițiile în care prin Nota explicativă luată cu ocazia cercetării disciplinare, contestatorul a recunoscu faptele imputate.
Se solicită admiterea recursului și modificarea în tot a sentinței în sensul respingerii contestației.
Examinând soluția prin prisma actelor și lucrărilor de la dosar, a criticilor formulate de recurentă, precum și a dispozițiilor legale incidente în cauză Curtea constată că nu este afectată legalitatea și temeinicia acesteia, așa după cum se va arăta în continuare:
Potrivit dispozițiilor art. 263 alin. 1 Codul muncii, angajatorul dispune de prerogativa disciplinară având dreptul de a aplica potrivit legii sancțiuni disciplinare salariaților săi ori de câte ori constată ă aceștia au săvârșit o abatere disciplinară, sancțiunea urmând a fi stabilită în conformitate cu prevederile art. 266 din același cod în raport cu gravitatea faptelor avându-se în vedere împrejurările în care acestea au fost săvârșite, gradul de vinovăție al salariatului, consecințele abaterii disciplinare, comportarea generală în serviciu a salariatului și eventualele sancțiuni aplicate anterior acestuia.
Din conținutul deciziei de sancționare rezultă că intimatului-contestator i-a fost desfăcut disciplinar contractul de muncă ca urmare a sustragerii de bunuri materiale din societate bunuri găsite asupra acestuia la controlul de poartă și menționate în Raportul de eveniment nr. 89 din 11 august 2008 întocmit de firma de pază " " constând în două teuri 3/8, 2 robineți de calorifer și 1 litru ulei de motor.
Din probatoriile efectuate la instanța de fond și invocate de recurentă în motivele de recurs rezultă că în realitate robineții și teurile nu erau proprietatea acesteia ci proprietatea contestatorului care le introdusese în unitate pentru a le curăța, iar uleiul de motor nu mai era susceptibil de a fi folosit ca atare, fiind un ulei uzat, fără valoare de întrebuințare și considerat un deșeu supus normelor legale de recuperare.
Este adevărat că potrivit "Procedurii de lucru" în cazul în care contestatorul ar fi dorit să introducă bunuri în unitate cu scopul de a efectua eventuale reparații, acesta avea obligația de a solicita bon de intrare, precum și acordul scris al conducătorului locului de muncă, obligație pe care aceasta nu a îndeplinit-o și a cărei încălcare poate fi analizată în plan disciplinar, numai că, nu aceasta este abaterea pentru care contestatorul a fost sancționat, și prin urmare, chiar dacă este dovedită ea nu poate fi avută în vedere de către instanța de recurs, așa după cum nici instanța de fond nu reținut-
Concluzionând, sub acest aspect, Curtea reține că niciunui salariat nu i se poate aplica sau menține o sancțiune disciplinară pentru abateri care nu au fost avute în vedere la efectuarea cercetării disciplinare și de care salariatul nu a avut cunoștință și nu și-a formulat apărări.
Tot în sarcina contestatorului s-a reținut și sustragerea unui litru ulei de motor, faptă care justifică sancționarea salariatului în condițiile arătate prin decizie, numai că în realitate acest ulei de motor era uzat, fiind lipsit de valoare economică de întrebuințare, el fiind depozitat în condiții improprii în incinta unității ca deșeu.
Drept consecință nu se poate discuta de prejudicierea patrimoniului recurentei în condițiile în care potrivit legii aceste produse petroliere uzate trebuie conservate în condiții corespunzătoare și care presupun o serie de costuri cu efecte asupra creșterii pasivului societății.
În oricare din ipoteze, reținând că totuși este vorba de o faptă de sustragere având în vedere consecințele acesteia, așa cum se arată în prevederile art. 266 lit.c Codul muncii, sancțiunea aplicată nu putea fi în nici un caz aceea a desfacerii disciplinară a contractului individual de muncă.
Față de aceste considerente recursul se privește ca nefondat și urmează a fi respins ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de SC 1 MAI SA P, cu sediul în P, 1 2. nr.1, județ P, împotriva sentinței civile nr.2482 din 30 septembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimatul-contestator, domiciliat în P,-, -.3,.10,.43, judeul
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 20 ianuarie 2009.
Președinte, JUDECĂTORI: Alexandru Bobincă, Ioana Cristina Țolu Dan
- - - - - - -
Grefier,
Operator de date cu caracter personal
Nr. notificare 3120
AB/DV
2 ex./11.02.2009
Trib.P nr-
Președinte:Alexandru BobincăJudecători:Alexandru Bobincă, Ioana Cristina Țolu Dan
