Pretentii civile. Speta. Decizia 823/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI
Dosar nr- ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA NR. 823
Ședința publică din data de 24 aprilie 2009
PREȘEDINTE: Ioana Cristina Țolu
JUDECĂTORI: Ioana Cristina Țolu, Dan Andrei Enescu
-
Grefier -
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de pârâta SC SA cu sediul în B, sector 1, Calea nr. 239, împotriva sentinței civile nr. 3067 din 5 decembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimatul-reclamant domiciliat în P,-,. 2C,.7,.29, județul
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurenta-pârâtă reprezentată de avocat din Baroul Prahova, lipsind intimatul-reclamant.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că recursul este motivat în termen și scutit de plata taxei de timbru.
Avocat, pentru recurenta-pârâtă, depune la dosar raport de expertiză contabilă extrajudiciară întocmit de expert și, arătând că nu mai are alte cereri de formulat și solicită acordarea cuvântului asupra recursului.
Curtea ia act că nu mai sunt cereri noi de formulat în cauză, față de actele și lucrările dosarului constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Avocat, pentru recurenta-pârâtă, având cuvântul arată că în baza contractului colectiv de muncă la nivel de unitate SA din anul 1997, începând cu 01.06.1997, suplimentarea salarială pentru aprovizionarea de toamnă a fost introdusă în salariul de bază al salariaților, după un mod de calcul care face obiectul unui act adițional la contract.
Astfel, suplimentarea salarială pentru aprovizionarea de toamnă a fost introdusă în salariul de bază conform telexului nr. 2412/1998, care reprezintă baza de calcul a includerii dreptului salarial în salariul de bază prin modificarea art. 168 alin.2 din CCM pe 1998.
Așadar, introducerea în salariul de bază a unui supliment salarial, se face fie pe cale normativă, urmare negocierii dintre partenerii sociali, fie, așa cum s-a întâmplat cu personalul preluat prin absorbție de la Compania Națională a, cazul SC SA, prin egalizarea indicilor de ierarhizare și a grilelor de salarizare, care apar în anexa la CCM 1998, negociat cu sindicatul reprezentativ, și conducerea societății comerciale SA, în baza unui fond de salarii aprobat în mod expres de cei doi parteneri sociali.
De asemenea, precizează că primele de Paști și C au fost introduse în salariul de bază al tuturor salariaților prin modificarea art. 168 alin. 1,2 și 3 din CCM pe 2003, existând documente care consemnează această operațiune, negociate de partenerii sociali, prin care s-a stabilit modalitatea practică în care urma să se realizeze introducerea lor în salariul de bază, pe baza unor documente de calcul care au apărut apoi menționate în statele de plată și în cărțile de muncă.
Totodată, menționează că introducerea primelor de Paști și C în salariul de bază, s-a făcut în mod similar, atât la sucursalele existente în Regia autonomă a " RA" la momentul apariției OUG 49/15.09.1997 cât și la societățile comerciale care au fost preluate, prin protocol, prin anexa la aceeași hotărâre, SC SA și P, documente care apar în expertiza extrajudiciară depusă la dosar.
Se concluzionează că primele de Paști și C au fost introduse în salariul de bază al tuturor salariaților SNP SA începând cu data de 01.02.2003, în baza adreselor transmise tuturor sucursalelor, prin care s-au modificat și completat mai multe articole din CCM, inclusiv art. 168 alin.2 din CCM și s-au transmis indicatorii aprobați privind numărul mediu de personal și fondul de salarii pentru anul 2003, fond de salarii care cuprindea și efectele aplicării actului adițional la Contractul colectiv de muncă, prin care suplimentările salariale de la alin.(1) art. 168 CCM au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat, conform modalității și în condițiile negociate cu.
Pentru considerentele arătate, solicită admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței atacate, în sensul respingerii acțiunii privind obligarea societății la plata primelor de aprovizionare toamnă-iarnă și primelor de Paști și C ca neîntemeiată, sens în care depune concluzii scrise.
Fără cheltuieli de judecată.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova, la data de 15.10.2008, sub nr-, reclamantul a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtei la plata sumei de 927 lei reprezentând drepturi salariale suplimentare, neacordate pentru C 2005, precum și drepturi salariale suplimentare pentru aprovizionare toamnă - iarnă, cuantificat la nivelul salariului minim pe ramură pentru anul 2005.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că a fost salariatul pârâtei până la disponibilizare, iar pe lângă salariul de bază de care beneficiu, în conformitate cu prevederile contractului individual de muncă, trebuia să beneficieze și de drepturile salariale suplimentare menționate în contractul colectiv de muncă încheiat la nivel de societate și la nivelul ramurei.
A mai arătat reclamantul că deși pârâta s-a obligat prin contractul colectiv de muncă aplicabil pentru anul 2005 să acorde toate drepturile ce decurg din acesta, nu s-au plătit drepturile salariale suplimentare aferente sărbătorii de C, care se cuantifică la suma de 927 lei.
De asemenea, reclamantul nu a beneficiat nici de ajutorul material pentru aprovizionare toamnă - iarnă, prevăzut de art.176, al.1 și 2 din contractul colectiv de muncă la nivelul ramurii energiei electrice, termice, petrol și gaze.
La termenul de judecată din data de 07.11.2008, reclamantul și-a precizat acțiunea în sensul că a indicat cuantumul sumelor solicitate cu titlu de drepturi bănești.
Pârâta a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii.
În motivarea întâmpinării, pârâta a arătat că din anul 1998 sindicatul nu a mai intrat în negocieri cu patronatul pe tema acordării distincte a venitului anual în luna octombrie pentru "aprovizionare toamnă - iarnă", ceea ce corespunde situației că acest venit a fost introdus din iunie 1997 potrivit CCM efectiv din 1998, în salariul de bază al fiecărui salariat, majorat în acest fel.
A mai arătat pârâta că venitul anual în luna octombrie pentru "aprovizionare toamnă - iarnă" nu se datorează conform art.176, al.1 și 2 din CCM, întrucât a fost introdus în salariul de bază al fiecărui salariat, în aceiași modalitate fiind introduse în salariul de bază și primele de
Pe cale de întâmpinare, pârâta a invocat excepția prescripției dreptului la acțiune, precum și excepția lipsei calității procesual active a reclamanților.
În motivarea excepției prescripției pârâta a arătat că prezenta acțiune se încadrează pe deplin în ipoteza art.283, lit.e din codul muncii, fiind deci aplicabil termenul de prescripție de 6 luni de la data nașterii dreptului la acțiune.
Sub aspectul excepției lipsei calității procesual active a reclamanților, pârâta a arătat că aceasta presupune existența unei identități între persoana reclamantului și cea a titularului dreptului pretins în raportul juridic dedus judecății, în cauză reclamantul fiind un creditor al sumelor solicitate, ori în plan procesual calitatea activă a reclamantului trebuie să corespundă calității acestuia de creditor, creanța pretins trebuind a fi certă, lichidă, exigibilă și să nu fi fost încă acoperită.
Pârâta a menționat că întrucât nu există negocieri pe această temă, nu există un astfel de drept al salariaților, reclamantul fiind astfel lipsit de calitate procesuală activă.
Reclamantul a formulat răspuns la întâmpinare prin care a solicitat respingerea celor două excepții invocate de pârâtă, pe cale de întâmpinare.
În dovedirea cererii, precum și în apărare, părțile au depus la dosar acte.
La termenul de judecată din data de 05.12.2008, tribunalul a pus în discuția părților excepția prescripției dreptului la acțiune, invocată de pârâtă pe cale de întâmpinare.
După administrarea probatoriilor, prin sentința civilă nr.3067 pronunțată la data de 5 decembrie 2008 Tribunalul Prahovaa respins excepția prescripției dreptului material la acțiune, invocată de pârâtă pe cale de întâmpinare precum și excepția lipsei calității procesual active a reclamanților, a admis în parte acțiunea precizată formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâta SC SA B, a fost obligată pârâta să achite reclamantului suma de 927 lei reprezentând primă C pentru anul 2005, sumă ce urmează a fi actualizate conform indicelui de inflație la data plății efective. A fost respinsă în rest acțiunea precizată.
Pentru a pronunța această soluție instanța de fond a reținut, în ceea ce privește excepția lipsei calității procesual active a reclamantului, invocată de pârâtă pe cale de întâmpinare, că pentru a avea calitate procesuală activă, trebuie să se facă dovada existenței unei identități între persoana reclamantului și cel care este titularul dreptului afirmat, iar calitatea procesuală pasivă presupune identitatea dintre cel chemat in judecată și persoana obligată prin raportul juridic dedus judecății.
Instanța a constatat că reclamantul are calitate procesuală activă să formuleze prezenta cerere de chemare în judecată, acesta considerându-se vătămat în drepturile lui prin neîncasarea stimulentelor salariale.
Mai mult decât atât, contractul colectiv de muncă încheiat la nivel de societate reprezintă legea părților, se aplică este și este obligatoriu pentru fiecare salariat, astfel că acesta își justifică calitatea procesuală în a formula astfel de acțiuni cum este cea dedusă judecății.
Cu privire la excepția prescripției dreptului material la acțiune, invocată de aceeași pârâtă pe cale de întâmpinare, tribunalul a reținut că prin prezentul litigiu se solicită suplimentări salariale și nu se pune problema neexecutării contractului colectiv de muncă ori a unor clauze ale acestuia, astfel că în cauză sunt incidente dispozițiile art.283, al.1, lit.c din codul muncii, termenul de prescripție fiind acela de 3 ani, termen care de altfel nu s-a împlinit.
Pe fondul cauzei a reținut prima instanță că reclamantul a fost salariatul pârâtei, însă nu a încasat salariile suplimentare acordate la nivelul SA, cu ocazia sărbătorilor de C, drepturi consfințite de prevederile art. 168 alin.1 din CCM pe anii 2004-2007, iar la dosar nu există nicio dovadă din care să rezulte că pârâta ar fi achitat efectiv acest drept sau că le-ar fi inclus în salariul de bază.
Cu privire la cel de-al doilea capăt de cerere, tribunalul a reținut că potrivit dispozițiile art.137 din contractul colectiv de muncă pe ramură se prevede ca prin contractul colectiv de muncă încheiat la nivel de agent economic unele sporuri sau adaosuri pot fi incluse în salariul de bază.
Art.176 alin.6 din contractul colectiv de muncă la nivel de ramură instituie o excepție de la negocierea și acordarea în mod distinct a venitului anual în luna octombrie pentru aprovizionarea de toamnă iarnă, acest venit fiind introdus în salariul de bază al fiecărui salariat SA.
A mai reținut că potrivit art.168, al.3 din contractul colectiv de muncă pentru anul 1997 încheiat între SNP SA și salariații reprezentați de, suplimentarea salarială pentru aprovizionare toamnă iarnă va fi introdusă în salariul de bază, fapt ce s-a realizat, întrucât, în contractul colectiv de muncă pentru anul 1998 se prevede expres că suplimentarea salarială pentru aprovizionare toamnă iarnă a fost introdusă în salariul de bază, conform telexului 2412/1998, astfel că pretențiile reclamantului sub acest aspect sunt nefondate.
Împotriva sentinței a declarat recurs pârâta SC SA B, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinciie.
A arătat recurenta că primele de Paște și C au fost introduse în salariul de bază al tuturor salariaților prin modificarea art.168 alin.1,2,3 din CCM pe anul 2003, existând documentație care consemnează această operațiune, negociate de partenerii sociali prin care s-a stabilit modalitatea practică în care urma să se realizeze, introducerea lor în salariul de bază, pe baza unor documente de calcul care au apărut apoi menționate în statele de plată și în cărțile de muncă.
A mai precizat recurenta că primele de Paște și C au fost introduse în salariul de bază al tuturor salariaților începând cu data de 1.02.2003, în baza adreselor transmise tuturor sucursalelor, prin care s-au modificat și completat mai multe articole din CCM, sens în care suplimentările salariale de la alineatul 1al art.168 au fost introduse în salariul de bază, conform modalității și în condițiile negociate cu.
Pentru aceste considerente, s-a solicitat admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței în sensul respingerii acțiunii privind obligarea societății la plata primelor de Paște și C, cât și a primelor de aprovizionare toamnă-iarnă.
Curtea examinând sentința recurată, prin prisma criticilor invocate, a actelor și lucrărilor dosarului, în raport de dispozițiile legale incidente în cauză precum și a disp art.3041Cod procedură civilă, constată că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Referitor la primul capăt de cerere al acțiunii, respectiv prima de C aferentă anului 2005, Curtea constată că prima instanță a hotărât că nu există nicio dovadă a faptului că suplimentările salariale reprezentând prime de Paște și C nu au fost plătite, din actele dosarului nerezultând acest lucru.
Din înscrisurile depuse la dosar rezultă că începând cu anul 2003, anual s-a negociat acordarea acestor drepturi, conform art.168 alin.1 din Contractul colectiv de muncă, disputa juridică a părților nefiind legată de sintagma includerii lor în salariu ci a efectivității plății lor.
Este adevărat că începând cu anul 2003 s-a negociat ca primele de sărbători să fie incluse în salariul de bază, numai că începând cu anul 2004 acest lucru nu s-a produs, fapt necontrazis de recurentă cu înscrisurile de la dosar, statele de plată nefiind depuse la dosar de către recurentă așa cum prevăd disp.art.163 din codul muncii.
Sub acest aspect, criticile aduse sentinței nu sunt justificate și nu pot fi primite, obligația plății acestei suplimentări salariale fiind temeinic stabilită de instanța fondului în conformitate cu disp.art.168 din CCM și a adreselor referitoare la cuantumul acestor prime.
Referitor la cel de al doilea capăt de cerere privind aprovizionarea toamnă-iarnă, Curtea constată că prima instanță în mod corect a apreciat că pretențiile sunt neîntemeiate, caz în care criticile invocate nu vor mai fi analizate.
Pentru aceste considerente, Curtea constată că sentința primei instanțe este legală și temeinică, sens în care conform disp.art.312 Cod procedură civilă va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta SC SA cu sediul în B, sector 1, Calea nr. 239, împotriva sentinței civile nr. 3067 din 5 decembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu
intimatul-reclamant domiciliat în P,-,. 2C,.7,.29, județul
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 24 aprilie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Ioana Cristina Țolu, Dan Andrei Enescu
- - - - - - -
fiind pensionat,
prezenta se semnează de
președintele instanței
GREFIER,
Red.
Tehnored./
2 ex/22.05.2009
f- Tribunalul Prahova
R -
operator date cu caracter personal
număr notificare 3120/2006
Președinte:Ioana Cristina ȚoluJudecători:Ioana Cristina Țolu, Dan Andrei Enescu
