Reziliere contract. Speta. Decizia 307/2010. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL ORADEA
SECȚIA CIVILĂ MIXTĂ
DOSAR NR-
COMPLETUL - I/
DECIZIA CIVILĂ NR. 307/2010 -
Ședința publică din 16 februarie 2010
PREȘEDINTE: Roman Florica R - - judecător
- - - - JUDECĂTOR 2: Galeș Maria
- - - - JUDECĂTOR 3: Popa Aurora
- - - - grefier
Pe rol fiind soluționarea contestației în anulare formulată de contestatoarea domiciliată în S M,-/A în contradictoriu cu intimatul domiciliat în S M,-, împotriva deciziei civile nr. 1513 din 11 noiembrie 2009 pronunțată de Curtea de Apel Oradea în dosar nr-, cauza având ca obiect: rezilierea contractului de vânzare - cumpărare.
La apelul nominal făcut în cauză, nu se prezintă nimeni.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, învederându-se instanței că prezenta contestație în anulare este legal timbrată cu suma de 10 lei, achitată prin factura nr. -/15.01.2010 emisă de Poșta Română și timbru judiciar de 0,30 lei, intimatul a depus la dosar întâmpinare și a solicitat judecarea cauzei și în lipsă, după care:
CURTEA DE APEL
deliberând,
Constată că, prin decizia civilă nr. 1513 din 11 noiembrie 2009 pronunțată de Curtea de Apel Oradea în dosar nr-, s-a respins ca nefondat recursul civil declarat de pârâta în contradictoriu cu intimatul reclamant, împotriva deciziei civile nr. 126 din 19 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Satu Mare, care a fost menținută în întregime; partea recurentă a fost obligată să plătească părții intimate suma de 3.000 lei, cheltuieli de judecată în recurs.
Pentru a pronunța astfel, instanța a reținut următoarele:
După cum rezultă din expunerea rezumată a lucrărilor dosarului, în cauza dedusă judecății tema pretențiilor și probațiunii vizează rezoluțiunea promisiunii bilaterale de vânzare-cumpărare încheiată la data de 14 aprilie 2008 între pârâta-reclamantă reconvențională, în calitate de vânzătoare și reclamantul în calitate de cumpărător, promisiune ce a avut ca obiect imobilul teren înscris în Titlul de proprietate nr. 31-92973/20.09.1994, cu nr. top. 463/7B, în natură reprezentând teren arabil extravilan în suprafață de 4300 mp. actualmente înscris în nr. 708, având numărul cadastral 763/7B.
În alți termeni, reclamantul cumpărător invocând neexecutarea angajamentului asumat de vânzătorul pârât, de întabulare a titlului de proprietate în cartea funciară până la data de 30.05.2008, a cerut, întemeindu-se pe dispozițiile art. 1020-1021 Cod civil, rezoluțiunea contractului în discuție.
La rândul său, prin cererea reconvențională cu care a sesizat instanța, pârâta a înțeles a solicita rezilierea aceleiași convenții, invocând culpa reclamantului în neexecutarea acesteia, constând în refuzul de a achita diferența de preț până la termenul stipulat.
Prima instanță a dispus rezoluțiunea, de comun acord, a promisiunii bilaterale de vânzare-cumpărare, dedusă din împrejurarea solicitării acesteia de către ambele părți, făcând aplicarea dispozițiilor art. 1297 cod civil în privința convenției accesorii de arvună.
În apel, apelanta pârâtă a renunțat la dreptul pretins de a solicita rezoluțiunea promisiunii bilaterale de vânzare-cumpărare, urmărind în acest fel înlăturarea dispoziției de reținere a intervenirii rezoluțiunii de comun acord, situație în care în mod judicios tribunalul și-a circumscris analiza doar în privința soluției date acțiunii principale deduse judecății nu și în privința celei reconvenționale.
Este adevărat faptul că soluția care s-ar fi impus față de renunțarea la dreptul pretins, în conformitate cu dispozițiile art. 247 alin. 5 Cod procedură civilă, este aceia de anulare a hotărârii judecătoriei și respingerii în fond a cererii reconvenționale, însă acest aspect nu este de natură a atrage casarea cu rejudecare a hotărârii date în apel, pentru a îndrepta în acest fel greșeala, întrucât această soluție ar avea un caracter pur formal, față de temeinicia acțiunii principale.
Este de subliniat în acest sens faptul că prin solicitarea casării cu trimitere, recurenta tinde la reformarea soluției și sub aspectul modului de soluționare al cererii principale, în privința căreia solicită respingerea.
Tocmai acesta este motivul pentru care neregularitatea nu poate fi îndreptată în recurs, întrucât astfel am ajunge în situația în care cererea principală ar rămâne admisă, iar în privința cererii reconvenționale s-ar lua act de renunțare la dreptul pretins și în consecință s-ar dispune respingerea, ori nu aceasta este soluția spre care tinde pârâta, așa încât dacă s-ar proceda în această manieră, am ajunge în situația înfrângerii principiului potrivit căruia, unei părți nu i se poate agrava situația în propria cale de atac.
Criticile recurentei nu pot fi primite nici în privința modului de soluționare a acțiunii principale, judicios tribunalul reținând culpa pârâtei vânzătoare în neexecutarea convenției.
Astfel, deși titlul de proprietate a fost întabulat în cartea funciară încă din anul 2003, condiția întabulării fiind îndeplinită la momentul perfectării convenției, ambele părți s-au aflat în eroare, condiția rămânând în ființă, a continuat a-și produce efectele ca și cum titlul nu ar fi fost întabulat.
Prin urmare, cum din probațiunea administrată în cauză rezultă că promitenta vânzătoare a inițiat demersurile de întabulare abia în data de 4.06.2008, deci cu depășirea termenului stipulat în contract, cu temei a conchis instanța de fond că neexecutarea convenției îi este imputabilă exclusiv acesteia, fiind întrunite condițiile prevăzute de art. 1020-1021 Cod civil.
Față de cele ce preced criticile recurentei fiind nefondate, neputând fi reținut nici un motiv de casare sau modificare din cele prevăzute de art. 309 Cod procedură civilă, în temeiul dispozițiilor art. 312 Cod procedură civilă, recursul a fost respins ca nefondat, menținându-se ca legală și temeinică hotărârea recurată.
Fiind în culpă procesuală, recurenta a fost obligată în temeiul art. 274 Cod procedură civilă la 3.000 lei cheltuieli de judecată în favoarea intimatului, sumă ce reprezintă onorariu avocațial în recurs.
Împotriva acestei decizii, a formulat la data de 6 ianuarie 2010, contestație în anulare, legal timbrată, recurenta, solicitând instanței admiterea contestației, anularea în întregime a deciziei atacate și reluarea judecării cauzei în vederea pronunțării unei noi hotărâri legale și temeinice, cu cheltuieli de judecată.
Totodată, s-a solicitat instanței să dispună prin încheiere suspendarea executării hotărârii contestate.
În motivarea contestației arată în esență că nu a primit nici o citație legată de procesul care s-a desfășurat pe data de 4 noiembrie 2009, instanța nu a analizat cu atenție clauzele antecontractului de vânzare - cumpărare, intitulat "promisiune bilaterală de vânzare - cumpărare", nici documentele de la dosar, din care rezultă intenția cumpărătorului la rezoluțiunea contractului, întrucât nu a făcut nici un demers pentru cumpărarea terenului în fața notarului, precum și buna credință a contestatoarei, care nu și-a schimbat intenția de vânzare a imobilului, iar la dosar nu s-a depus nici un document privind prejudiciul suferit de către reclamant.
Contestația nu este motivată în drept.
Prin întâmpinare, intimatul a solicitat respingerea contestației în anulare ca inadmisibilă și nefondată și pe cale de consecință, menținerea în tot a deciziei civile atacate, ca fiind legală și temeinică, întrucât motivele invocate nu se regăsesc printre cazurile prevăzute de art. 317 și 318 Cod procedură civilă.
Prin încheierea pronunțată în camera de consiliu din 19 ianuarie 2010, instanța a respins ca nefondată cererea de suspendare a executării deciziei contestate, formulată de contestatoare.
Examinând contestația în anulare de față, instanța reține următoarele:
În motivarea contestației în anulare, contestatoarea invocă aspecte de fond, de apreciere a probelor, contestația nefiind motivată în drept.
Contestația în anulare este o cale extraordinară de atac, de retractare, admisibilă în cazurile reglementate de dispozițiile art. 317 Cod procedură civilă: vicii vizând procedura de citare sau încălcarea dispozițiilor cu caracter imperativ privitoare la competență, și art. 318 Cod procedură civilă: când dezlegarea dată prin hotărârea instanței de recurs este rezultatul unei erori materiale; când respingând recursul sau admițându-l numai în parte, instanța a omis din greșeală să cerceteze vreunul din motivele de modificare sau de casare, textele care o prevăd fiind de strictă interpretare.
Greșelile instanței de recurs în sensul prevăzut de textul de lege mai sus menționat, care deschid calea contestației în anulare, sunt greșeli de fapt involuntare și nu greșeli de judecată, de apreciere a probelor și de interpretare a dispozițiilor legale, deoarece pe această cale nu este admisibil să se examineze justețea soluției pronunțate.
Ori, motivele invocate de contestatoare vizează aspecte de fond, de apreciere a probelor și a dispozițiilor legale de către instanța de recurs și nu se referă la un motiv anume de recurs care nu a fost cercetat de către instanță.
Pe de altă parte, în cuprinsul deciziei a cărei anulare se solicită, instanța de recurs a analizat toate motivele invocate de către recurentă privind clauzele antecontractului de vânzare - cumpărare încheiat între aceasta și intimatul, și a avut în vedere toate probele administrate de părți.
Nu este întemeiat nici motivul referitor la nelegala citare a acesteia pentru termenul la care s-a judecat cauza, întrucât aceasta a fost reprezentată de avocat, iar pronunțarea cauzei a fost amânată pentru data de 11 noiembrie 2009, dată pentru care evident părțile nu se citează.
Față de cele ce preced, văzând că motivele invocate de contestatoare nu se circumscriu cazurilor prevăzute de art. 317 și 318 Cod procedură civilă, instanța urmează să respingă ca neîntemeiată contestația în anulare, menținând în totalitate decizia atacată.
Se constată că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
RESPINGE ca nefondată contestația în anulare formulată de contestatoarea domiciliată în S M,-/A în contradictoriu cu intimatul domiciliat în S M,-, împotriva deciziei civile nr. 1513 din 11 noiembrie 2009 pronunțată de Curtea de Apel Oradea, pe care o menține în întregime.
Fără cheltuieli de judecată.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 16 februarie 2010.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,
R - - - - - - -
red.
jud.rec. - -
dact.
4 ex./12.03.2010
- 2 com./
- - S M,-/A,
- - S M,-.
Președinte:Roman FloricaJudecători:Roman Florica, Galeș Maria, Popa Aurora
