Servitute de trecere. Jurisprudenta. Decizia 758/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
INSTANȚĂ DE RECURS
DECIZIE NR.758
Ședința publică de la 29 septembrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ionela Vîlculescu JUDECĂTOR 2: Marian Budă
- - - - Președinte Secție
- - - - Președinte Instanță
Grefier - -
*****
Pe rol, judecarea recursurilor formulate de reclamantul și de pârâta împotriva deciziei civile nr.143 din 13 mai 2008, pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr- și împotriva sentinței civile nr.1384 din 26.02.2008, pronunțată de Judecătoria Slatina în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul pârât CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI, având ca obiect servitute.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurentul reclamant, asistat de avocat, lipsind recurenta pârâtă și intimatul pârât CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier a de ședință, după care;
Avocat, pentru recurentul reclamant, a depus la dosarul cauzei împuternicire avocațială nr.97 din data de 05.09.2008.
Instanța, constatând că nu mai sunt cereri de formulat și excepții de invocat, a apreciat cauza în stare de soluționare și a acordat cuvântul asupra recursurilor de față.
Avocat, pentru recurentul reclamant, a solicitat admiterea recursului, conform motivelor scrise, în sensul respingerii cererii reconvenționale formulate de pârâta, ca netemeinică și nelegală, precum și anularea ca netimbrat a recursului declarat de recurenta pârâtă. A depus concluzii scrise și a solicitat cheltuieli de judecată.
CURTEA
Asupra recursurilor civile de față:
Prin sentința civilă nr. 1384 din 26.02.2008, pronunțată de Judecătoria Slatina, în dosarul nr-, a fost admisă în parte acțiunea reclamantului pârât împotriva pârâților și Consiliul Local al comunei, fiind obligată pârâta reclamantă să astupe șanțul săpat lângă fundația de ciment a gardului despărțitor dintre proprietățile părților, respingându-se cererea privind tăierea unui nr. de 29 pomi fructiferi, proprietatea pârâtei, ca neîntemeiat, precum și revendicarea pentru suprafața de 65,81 mp. și capătul de cerere privind pretenții pentru fructe pentru suma de 296,14 lei, pârâta fiind obligată să repare fundația de ciment a gardului reclamantului din sectorul înregistrat ca schiță cu aliniamentul LN ( 33,30 ml.), respingând ca inadmisibilă cererea formulată împotriva Consiliului Local de desfundare a canalului colector dincolo de proprietatea reclamantului pârât ( prin toate proprietățile până la" lacul șerpuit"), dispunându-se admiterea în parte cererii reconvenționale formulată de pârâtă, prin care reclamantul a fost obligat la desfundarea canalului colector ce trece pe proprietatea sa și a nișei înfundate (situații constatate de expert ), respingându-se ca neîntemeiată acțiunea de revendicare formulată de, pentru 17,15 ml.; 58,95 ml. și 100 ml. ocupați abuziv de reclamant prin construcția gardului de beton.
S-a stabilit hotarul despărțitor dintre proprietățile părților pe aliniamentul ce însoțește raportul de expertiză - schiță - fila 54 dosar, prin punctele C - D - L - N -
Pentru a se pronunța astfel, s-au avut în vedere depozițiile martorilor audiați în cauză, coroborate cu actele de proprietate ale părților, cu interogatoriile și cu cele două expertize de specialitate efectuate în cauză.
Din concluziile raportului de expertiză din dosarul 11742/2005 - fila 63 și urm., instanța a reținut că pârâta deține teren în plus, cursul apei a fost deviat prin lucrările efectuate de către reclamant, apa revărsându-se pe proprietatea pârâtei datorită unui șanț creat artificial, reclamantul nu a afectat proprietatea pârâtei prin construcția gardului de beton.
Din expertiza efectuată de expertul, instanța a reținut că părțile sunt vecine ca proprietate, reclamantul deținând mai puțin teren decât în actul său, respectiv titlul de proprietate nr. 0861/5673.03.2003 și contractul de vânzare cumpărare nr. 754/3.04.96, pârâta deținând în plus față de titlul său de proprietate nr. 15961/29.02.2000 suprafața de 155,21 mp. teren.
Împotriva acestei sentințe au formulat apel atât cât și, criticând soluția pentru aspecte de netemeinicie și nelegalitate.
a criticat soluția pentru faptul că nu s-a dispus tăierea celor 29 pomi ce se află la o limită inferioară celei stabilite de lege față de hotar, nu i s-a dat în revendicare suprafața de 65,81 mp. care în a doua expertiză este de 87,58 mp. deși s-a făcut dovada că pârâta are teren în plus, neavând relevanță faptul că a construit gardul despărțitor în locul altui gard atâta timp cât diferența de teren față de titlu există, i s-a respins eronat obligarea pârâtei la plata fructelor nerealizate pe teren în sumă de 296,14 lei, s-a greșit la respingerea ca inadmisibilă a obligării Consiliului Local la desfundarea canalului colector dincolo de proprietatea sa în sensul neobligării consiliului la continuarea acestui canal până la " lacul șerpuit.".
În același apel, a propus un alt aliniament al hotarului despărțitor dintre părți.
a criticat soluția pentru faptul că a fost obligată nelegal să astupe șanțul săpat lângă fundația de ciment a gardului despărțitor construit de către reclamant, șanț care este un canal de scurgere naturală a apelor provenite din ploi și care face poarte din domeniul public, deoarece acesta figurează în evidențele primăriei cu această denumire.
S-a mai criticat soluția pentru faptul că, prin hotărâre, instanța a stabilit hotarul despărțitor pe întreaga porțiune ce desparte proprietățile părților, deși cererea sa era de retragere a gardului pe porțiunea marcată în schiță cu indicatorii C - D cu 40 cm. spre terenul reclamantului, situație similară și în ce privește grănițuirea în suprafața B-C, situație care nu este corectă deși s-a reținută că a fost acceptată de ambele părți cu raportare la situația diferită din teren în ce privește suprafețele efectiv deținute cu raportare la titluri și la probele testimoniale administrate.
Prin decizia civilă nr. 143 din 13.05.2008, Tribunalul Olta respins ca nefondate apelurile declarate de apelantul reclamant și apelanta pârâtă, în contradictoriu cu intimatul pârât Consiliul Local al Comunei, împotriva sentinței civile nr. 1384 din 26.02.2008 pronunțată de Judecătoria Slatina.
Pentru a pronunța astfel, instanța a avut în vedere solicitarea inițială făcută de reclamant la data de 18.10.2005 și probele administrate în dosarul nr. 11742/2005 în care s-a pronunțat sentința civilă nr. 629/12.02.2007 și s-a efectuat expertiza de specialitate de expert ( 190-191,.150, 123), planul de amplasament și delimitare a corpului de proprietate de la 114, raportul de expertiză de la 74 și urm. efectuat de -, raportul de expertiză de la fila 63 și urm. efectuat de expert precum și hotărârile judecătorești anterioare pentru litigiile avute între părți în legătură cu tăierea arborilor, executarea hotărârii judecătorești de tăiere a arborilor, decizia Tribunalului Olt nr. 213/10.07.2007,prin care sentința civilă 629/2007 a fost casată cu trimitere pentru rejudecare pentru a se soluționa efectiv grănițuirea proprietăților părților cu stabilirea exactă și reală pe parcele și tarlale a terenurilor acestora și prin care s-au dispus și probe suplimentare.
Din interogatoriile care s-au luat în cauză, instanța a reținut că, canalul de scurgere nu continua dincolo de proprietatea pârâtului decât peste un drum printr-un canal, s-a înlocuit gardul vechi cu un altul pe stâlp de fier și temelie de beton, acest gard constituind hotarul despărțitor dintre părți la data construcției gardului pe teren existând plantați diferiți arbori.
În ce privește situația revendicării suprafeței de teren și a neacordării sumelor pentru fructele nerealizate, instanța a reținut că nu există nici o probă directă din care să rezulte că pârâta a ocupat teren proprietatea reclamantul, cu atât mai mult cu cât acesta este cel care a construit noul hotar despărțitor dintre părți, pe fundație de beton și în locul altui gard - neavând relevanță susținerea acestuia că nu a avut aparate de măsură pentru a construi exact în limita suprafeței reale la care are dreptul.
Referitor la destuparea canalului de scurgere și a nișei din gardul de beton este evident că această soluție se impunea datorită interesului public pentru proprietățile situate mai sus de proprietatea reclamantului și care au probleme datorită acestui gard.
În ce privește apelul declarat de, instanța a constatat că nu este întemeiat, dispunând respingerea acestuia deoarece din ansamblul probator administrat, s-a reținut că aceasta a practicat un șanț lângă fundația din beton a gardului pârâtului care a provocat fisuri acestuia, iar în ce privește grănițuirea, nici una din părți nu a contestat în teren situația, motivarea faptului că în raport de titlurile de proprietate și de zonele - intravilan extravilan - suprafețele nu sunt cele din titlu, nu are relevanță atâta timp cât efectiv recurenta pârâtă nu a făcut dovada faptului că terenul lipsă în intravilan o îndreptățește la o grănițuire de altă natură, care să corespundă exact titlului de proprietate deoarece nu s-au făcut probe certe în sprijinul celor afirmate.
În ce privește situația faptului că nu a fost obligat Consiliul Local la desfundarea canalului colector, instanța a reținut că, în speța dedusă judecății, nu s-a făcut nici o dovadă a faptului că acest pârât ar prejudicia direct sau indirect, prin păgubire, proprietatea reclamantului și refuzul de executare în continuare a canalului "șerpuit" s-a datorat refuzului reclamantului de a i se măsura proprietatea și a desfunda canalul care trecea prin proprietatea sa, astfel că s-a respins și acest capăt de cerere.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs atât recurentul reclamant, cât și recurenta pârâtă.
În recursul său, reclamantul recurent a criticat decizia recurată, pentru următoarele motive:
1. Decizia instanței de apel este netemeinică și nelegală în ce privește respingerea capătului de cerere referitoare la tăierea celor 99 de pomi fructiferi, instanțele neținând cont de prev. art. 608 Cod civil, care prevede explicit că, orice pom care se află la mai puțin de 2ml de hotarul comun trebuie tăiat.
Este neîntemeiată motivarea că nu s-ar fi opus la plantarea acestor pomi, deoarece la data pronunțării sentinței civile nr. 6319/22.10.1999, în dosarul nr. 5570/1999, al Judecătoriei Slatina, pârâta recurentă nu avea titlu pentru suprafața de teren respectivă, pomii erau mici la acea dată, iar gardul era din ulucă.
În anul 2005 și-a construit gardul cu fundație de beton și și-a amintit că, prin sentința din 1999, obținut tăierea altor pomi mai groși ale căror rădăcini i-au deteriorat fundația de beton.
De altfel, și în prezent pe terenul pârâtei recurente au crescut diverși pomi, din fructe căzute, însă aceștia sunt prea mici și speră ca pârâta să-i taie.
2. Pentru capătul de cerere privind revendicarea suprafeței de 65,81mp, rezultată din măsurătorile efectuate de expert, respectiv de 87,88mp, rezultată din măsurătorile efectuate de expert, motivația instanței nu poate fi reținută deoarece nu există altă explicație cu privire la persoana care i-a ocupat o parte din terenul său, din moment ce recurentului îi lipsește din suprafața înscrisă în acte, iar pârâta recurentă are suprafață în plus față de acte.
Este nerelevant faptul că a construit gardul de beton în locul gardului vechi, deoarece la acea dată nu se făcuseră măsurători cu aparate de măsură performante, chiar dacă din declarațiile martorilor rezultă că noul gard a fost construit pe aliniamentul fostului gard.
În recursul său, recurenta pârâtă a criticat decizia recurată, pentru următoarele motive:
1. Dezlegarea dată de instanța de apel primului motiv de apel este făcută cu încălcarea dispoz. art. 578 Cod civil, deoarece obligarea dispusă de către instanță privind astuparea șanțului, aflat la temelia gardului despărțitor, este nelegală, șanțul fiind în realitate canalul colector de utilitate publică prin care se scurg apele naturale din ploi, el fiind efectuat de către Primărie, care s-a și ocupat de decolmatarea lui.
acestuia ar aduce grave prejudicii proprietarilor situați în amonte de recurenta pârâtă.
De altfel, astuparea canalului de către recurenta pârâtă ar lăsa fără eficiență obligația reclamantului recurent de a desfunda el canalul ce trece pe proprietatea lui și de a practica nișe în temelia gardului de beton.
Mai mult, nici instanța de fond și nici instanța de apel nu au analizat susținerea pârâtei recurente, cu privire la faptul că reclamantul a edificat temelia de beton a gardului chiar lângă canal, intrând pe terenul său cu cca. 40cm, neavând nici măcar autorizație de construire pentru acest gard.
2. Decizia recurată este și nelegală deoarece recurenta pârâtă a cerut grănițuirea numai pe porțiunea pe care a pretins că prin refacerea gardului recurentul reclamant a pătruns pe terenul său, ocupând o de teren, însă instanța a stabilit hotarul pe întreaga distanță ce separă proprietățile lor.
Analizând materialul probator existent la dosarul cauzei, precum și decizia recurată, prin raportare la motivele de recurs, Curtea constată următoarele:
În ce privește recursul formulat de reclamantul recurent, acesta este nefondat, pentru următoarele considerente:
1. Deși recurentul reclamant invocă motive de nelegalitate, în fapt, motivele sale se referă la netemeinicia hotărârii pronunțate de instanța de apel, cu privire la capătul de cerere privind tăierea pomilor crescuți pe terenul recurentei pârâte, la mai puțin de 2m la gardul despărțitor, precum și la capătul de cerere privind revendicarea unei suprafețe de teren, invocând în acest sens concluziile rapoartelor de expertiză, însă pct. 11 al art. 304 Cod pr. civ. care permitea instanței de recurs să analizeze temeinicia deciziilor recurate, a fost abrogat prin art. I, pct. 112 din OUG 138/2000, astfel că, în prezent, instanța de recurs nu mai poate analiza hotărârea unei instanțe de apel cu privire la temeinicia acesteia.
Având în vedere cele de mai sus, în baza art. 312, alin.1 Cod pr. civ. se va respinge ca nefondat recursul declarat de recurentul reclamant.
II. În ce privește recursul declarat de recurenta pârâtă, constată că aceasta nu a timbrat recursul său, anticipat, potrivit art. 20, alin.1 din Lg. 146/1997, astfel că, potrivit art. 20, alin.3 din aceeași lege, recursul declarat de recurenta pârâtă va fi anulat ca netimbrat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul formulat de recurentul împotriva deciziei civile nr.143 din 13 mai 2008, pronunțată de Tribunalul O l t, în dosarul nr- și împotriva sentinței civile nr.1384 din 26.02.2008, pronunțată de Judecătoria Slatina, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul pârât CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI.
Anulează ca netimbrat recursul formulat de către recurenta împotriva deciziei civile nr.143 din 13 mai 2008, pronunțată de Tribunalul O l t, în dosarul nr- și împotriva sentinței civile nr.1384 din 26.02.2008, pronunțată de Judecătoria Slatina, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul pârât CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 29 septembrie 2008.
Președinte, Judecător, JUDECĂTOR 3: Costel Drăguț
- - - - - -
Grefier,
-
Red. jud. -
Tehn.
2 ex./08.10.2008
Președinte:Ionela VîlculescuJudecători:Ionela Vîlculescu, Marian Budă, Costel Drăguț
