Speta drept civil. Decizia 1439/2009. Curtea de Apel Ploiesti
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI
Dosar nr- ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA Nr. 1439
Ședința publică din data de 18 iunie 2009
PREȘEDINTE: Violrta Dumitru
JUDECĂTORI: Violrta Dumitru, Cristina Mihaela Moiceanu Lucian
- -
Grefier -
Pe rol fiind soluționarea recursului formulat de pârâta SC SA B, cu sediul în municipiul B, Calea, nr. 239, sector 1, împotriva încheierii de ședință din data de 3 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu intimata reclamantă, cu domiciliul ales la Cabinetul de avocaturî &, cu sediul în municipiul B, str. -, bloc 13 A-B, parter, jud.
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
Recurs scutit de plata taxei de timbru.
S- făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, care învederează instanței că apărătorul recurentei pârâte avocat a depus la dosar cerere prin care solicită judecarea prezentei cauze în lipsă, în baza disp. 242 Cod proc.civilă, întrucât la acest termen asigură reprezentarea juridică în fața Tribunalului Brăila pentru alte cauze.
Curtea față de actele și lucrările dosarului constată cauza în stare de judecată și după deliberare a pronunțat următoarea decizie.
CURTEA
Asupra recursului de față:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Buzău sub nr- reclamanta a chemat în judecată pe pârâta SC SA B, pentru ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtei la plata drepturilor salariale cuvenite conform CCM care nu au fost acordate, reprezentând prime de Paști și de C pentru anii 2006 și 2007, actualizate cu indicele de inflație.
În ședința publică din 3 iunie 2009 instanța a pus în discuția părților excepția de neconstituționalitate invocată de pârâtă prin cererea aflată la fila 29 dosar.
Apărătorul pârâtei a susținut că sunt întrunite condițiile de admisibilitate a motivelor pentru care a solicitat admiterea cererii și, respectiv sesizarea Curții Constituționale pentru a se pronunța pe excepția de neconstituționalitate a prevederilor cuprinse în art. 298 alin.2) ultima liniuță din Legea 53/2003, Codul Muncii, prin raportare la prev. art. 1 alin.4), art.73 alin.3 lit.p) și art. 79 alin.1 din Constituția României.
A arătat că prevederile articolului arătat mai sus este neconstituțional în măsura în care acesta intră în conflict cu un alt temei legal. Astfel, fiind vorba de două dispoziții legale contradictorii, se pune problema creării unei practici neunitare, încălcându-se principiul dreptului înfăptuirii justiției în mod egal pentru toate părțile.
În temeiul art. 29 al.5 din Lg.- a solicitat sesizarea Curții Constituționale cu excepția invocată și suspendarea prezentei cauze până la soluționarea acesteia.
Instanța a respins cererea de sesizare a Curții Constituționale cu privire la excepția de neconstituționalitate invocată de pârâta SC SA Bap revederilor art. 298 al.2 -ultima liniuță din Legea 53/2003, prin raportare la prevederile art.1 al.4 și 5, art.73 al.3 lit.p și art. 79 al.1 din Constituția României revizuită, în conformitate cu art. 29 pct.6 din Legea 47/1992 și având în vedere decizia nr.254 din 24.02.2009, pronunțată de Curtea Constituțională, decizie publicată în Monitorul Oficial nr.149 din 10.03.2009, prin care s-a dispus respingerea ca inadmisibilă a excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 298 al.2-ultima liniuță din Codul Muncii. Instanța a reținut că ceastă excepție nu are legătură cu fondul cauzei, ce privește aspecte ce țin de aplicarea legii, astfel de probleme de interpretare în stabilirea competenței revenind instanței de judecată, care se consideră competentă în soluționarea prezentului conflict de muncă, în raport de prevederile art. 284 al.2 Codul Muncii.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs petenta SC SA, criticând-o ca netemeinică și nelegală.
În motivarea recursului se susține, în esență, că în mod eronat tribunalul nu a constatat că sunt îndeplinite condițiile prev. de art.29 din Legea 47/1992fiind incidente disp.art.304pct.9 din codul d e procedura civilă.
Se mai arată că tribunalul nu a avut în vedere că dispozițiile legale a căror neconstituționalitate s-a invocat încalcă prevederile art.1 alin.4, 5, art.73 alin.3 și art.79 alin.1 din Constituție, la care s-a făcut trimitere, reprezentând o încălcare a garanțiilor dreptului la apărare și implicit a dreptului la un proces echitabil recunoscut de art.6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, precum și o încălcare a principiului efectivității juridice, consacrat atât de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, cât și de cea a Curții Constituționale, ce afectează grav poziția procesuală a recurentei în cauza ce formează obiectul prezentului dosar.
Analizând actele și lucrările dosarului, încheierea atacată și motivele de recurs, curtea va constata că recursul este nefondat.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. art. 298 alin. (2) ultima liniuță din Legea nr. 53/2003 - Codul Muncii, dispoziții care au următoarea redactare:
Art. 298 alin. (2) ultima liniuță: "Pe data intrării în vigoare a prezentului cod se abrogă- orice alte dispoziții contrare."
Potrivit art. 126 din Constituție, legiuitorul este în drept să reglementeze competența instanțelor judecătorești și să modifice, pentru viitor, aceste reglementări, în funcție de noi rațiuni pe care le are în vedere, fără ca aceasta să aibă semnificația unei aplicări retroactive.
In prezenta cauză se pune în discuție, practic, modul de aplicare în timp a unor norme de lege, precum și raportul dintre legea specială și dreptul comun în materia dreptului muncii.
Toate aspectele invocate țin, în realitate, de aplicarea legii, ce revine instanței de judecata, iar nu Curții Constituționale.
Prin urmare, prevederile legale asupra cărora s-a invocat excepția de neconstituționalitate nu sunt normele legale care stabilesc competența de soluționare a litigiilor de muncă, ci norme ce dispun abrogarea dispozițiilor contrare celor reglementate în Codul Muncii.
În consecință, nefiind îndeplinite cerințele cerute cumulativ de dispozițiile art.29 alin.1, 2 și 3 din Legea nr.47/1992, cu modificările și completările ulterioare, excepția invocată apare ca inadmisibilă, motiv pentru care, în conformitate cu art.29 alin.6 din Legea nr.47/1992, cu modificările și completările ulterioare, în mod corect tribunalul a respins cererea de sesizare a curții constituționale.
Pentru considerentele expuse, Curtea, văzând disp. art.304, 3041și 312 alin.1 va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul formulat de pârâta SC SA B, cu sediul în municipiul B, Calea, nr. 239, sector 1, împotriva încheierii de ședință din data de 3 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu intimata reclamantă, cu domiciliul ales la Cabinetul de avocatură &, cu sediul în municipiul B, str. -, bloc 13 A-B, parter, jud.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, astăzi 18 iunie 2009.
Președinte JUDECĂTORI: Violrta Dumitru, Cristina Mihaela Moiceanu Lucian
- - - - -
Fiind in co semnează
Președintele Instanței
Grefier
Operator de date cu caracter personal
Număr de notificare 3120
2 ex/ 30.06.2009
Dosar fond - al Tribunalului Buzău
Președinte:Violrta DumitruJudecători:Violrta Dumitru, Cristina Mihaela Moiceanu Lucian