Speta drept civil. Decizia 70/2010. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECTIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE,DE CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE CIVILĂ Nr. 70/
Ședința publică de la 27 Ianuarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Anca Pîrvulescu
JUDECĂTOR 2: Cristina Ștefăniță
JUDECĂTOR 3: Camelia Juravschi
Grefier - -
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de intimata SRL PRIN ADMINISTRATOR SRL împotriva sentinței civile nr. 898 din 22 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul Covasna în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura legal îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din 21 ianuarie 2010, când părțile prezente au pus concluzii conform celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi care face parte integrantă din prezenta hotărâre, iar instanța, în vederea deliberării, a amânat pronunțarea pentru data de 27 ianuarie 2010.
CURTEA
Asupra recursului de față:
Constată că, prin sentința civilă nr. 898/2009, Tribunalul Covasnaa dispus următoarele:
A admis contestația formulată și precizată de SINDICATUL " " cu sediul ales la Cartel Filiala C din mun. Sf. G,-, Et.2,.15, jud. C în numele membrului de sindicat, contestatorul în contradictoriu cu intimata, SRL prin administrator SRL cu sediul în mun. B,-, Bl.6, Sc. B, Et.10,.49, sector 1, reprezentată prin - și în consecință:
A anulat dispoziția nr. 40 din 10 aprilie 2009 emisă de intimată.
A dispus reintegrarea contestatorului în funcția deținută anterior concedierii.
A obligat intimata la plata despăgubirilor bănești egale cu drepturile salariale indexate, majorate și reactualizate și celelalte drepturi de care ar fi beneficiat pe perioada dintre data desfacerii contractului individual de muncă și data reintegrării efective.
A obligat intimata la plata contravalorii nete a tichetelor de masă de care a fost lipsit contestatorul, în intervalul dintre data concedierii și data integrării efective.
Pentru a pronunța această decizie instanța a reținut următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 15.05.2009, SINDICATUL " ", în numele și pentru contestatorul, conform art. 28 din 54/2003, a solicitat, în contradictoriu cu intimata, - SRL prin administrator,- SRL, cum a precizat ulterior la 22.06.2009( 28), anularea deciziei de concediere nr.40 din 10.04.2009, respectiv constatarea nulității absolute a acesteia, reintegrarea în funcția deținută anterior concedierii, obligarea intimatei la plata despăgubirilor bănești egale cu drepturile salariale cuvenite, indexate, majorate și reactualizate, plata contravalorii tichetelor de masă de care ar fi beneficiat și a celorlalte drepturi care se acordă în baza contractului individual de muncă pe perioada până la data reintegrării efective.
Prin Dispoziția nr. 40 din 10.04.2009(6 - 7), emisă de administratorul intimatei - SRL, s-a dispus concedierea salariatului, mecanic în cadrul secției de îmbuteliere sticle, încadrat în baza contractului individual de muncă nr. - din 15.12.2006, înregistrat la ITM.
În preambulul actului este specificat că pe baza procesului verbal nr. 341 din 11.02.2008, întocmit de comisia de cercetare disciplinară, pe baza prevederilor Regulamentului intern a societății, art. 18 lit. x( se reproduce textul integral), art. 75 lit. r " să nu aibă o atitudine necuviincioasă în relațiile de muncă", în conformitate cu prevederile Codului Muncii, Lg. 53/2003, art. 61 lit. a, în cazul în care salariatul a săvârșit o abatere gravă sau abateri repetate de le regulile de disciplina muncii s-a dispus " Concedierea cu începere de la data de 15 aprilie 2009, pentru motive care țin de persoana salariatului, a d-lui ".
Salariatul a încălcat prevederile art. 18 lit. x și art. 75 lit. r și se citează din nou conținutul textelor invocate.
Art. 268 alin.(2) din cod, statornicește sub sancțiunea nulității absolute, că în actul de aplicare a sancțiunii se vor cuprinde în mod obligatoriu, descrierea faptei, care constituie abaterea disciplinară, precizarea prevederilor din fișa postului, regulamentul intern sau contractul colectiv care au fost încălcate de salariat, motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de salariat, în timpul cercetării disciplinare prealabile sau motivele pentru care în condițiile art. 267 alin.(3) nu a fost efectuată cercetarea.
Pornind de la reglementările legale enunțate, de observat că în conținutul actului supus analizei nu s-a consemnat în concret faptele săvârșite de salariat, angajatorul rezumându-se a cita anumite texte din Regulamentul intern. Mai mult nu s-a menționat care au fost obligațiile de serviciu nesocotite din fișa postului de către contestator, în ce a constat abaterea disciplinară gravă a acestuia care să justifice aplicarea sancțiunii disciplinare extreme a desfacerii disciplinare a contractului individual de muncă.
Privitor la cercetarea disciplinară prealabilă efectuată, se mai reține că în actul de convocare de la fila 65 nu se indică faptele imputate pentru care s-a dispus prezentarea pentru cercetarea prealabilă.
Procesul verbal încheiat cu această ocazie are un caracter formal iar despre faptele săvârșite de salariat se face trimitere la declarațiile unor salariați și ale contestatorului.
în conformitate cu art. 76 din același cod, concedierea dispusă cu nerespectarea procedurii prevăzute de lege este lovită de nulitate absolută, întrucât salariatul este în drept de a cunoaște temeiurile de fapt și de drept ale concedierii sale, faptul că sancțiunea care se aplică în cazul lipsei din conținutul dispoziției a unuia din elementele prevăzute de lege, care de altfel reprezintă ignorarea condițiilor de formă cu consecințe asupra fondului raporturilor juridice de muncă, este nulitatea absolută a actului concedierii.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs peste termen pârâta - SRL.
S-a formulat și cerere de repunere în termen cu motivarea că sentința nu a fost comunicată la sediul pârâtei ci la sediul administratorului său ceea ce încalcă dispozițiile art. 87 pct. 2 și 105 Cod procedură civilă.
Cererea de repunere în termenul de declarare recurs a fost soluționată prin încheierea din 21.01.2010 în sensul admiterii ei pentru încălcarea dispozițiilor art. 87 pct. 2 Cod procedură civilă raportat la art. 105 Cod procedură civilă, comunicarea sentinței nefiind făcută pârâtului în cauză ci administratorului său ( nu administratorului judiciar cum s-a indicat greșit de reclamant la termenul din 4.06.2009).
Așadar, recurenta a fost repusă în termenul de declarare recurs, cererea de recurs fiind apreciată ca formulată în termen.
În motivarea recursului s- criticat sentința pentru nelegalitate și netemeinicie.
Se reține că instanța în mod greșit nu a reținut că în cuprinsul deciziei de sancționare disciplinară nu a fost descrisă fapta. În mod firesc decizia nu avea cum să cuprindă insultele pe care reclamantul le-a adresat reprezentanților conducerii, acestea fiind deosebit de jignitoare.
Lipsa descrierii faptei reprezentând " abatere disciplinară" este motivată și prin faptul că salariatul nu poate invoca necunoașterea motivului destituirii sale doar pentru că insultele proferate de acesta nu au fost descrise, deoarece salariatul a cunoscut abaterea din conținutul declarațiilor martorilor audiați cu ocazia cercetării prealabile.
Se susține că instanța a ignorat trimiterile care s-au făcut în conținutul deciziei contestate la regulamentul intern, la fișa postului care justificau comportamentul indisciplinat al salariatului în interesul căruia a formulat prezenta acțiune Sindicatul.
Decizia nu este lovită de nulitate pentru că s-a făcut dovada respectării dispozițiilor art. 267 Cod procedură civilă.
Răspunderea disciplinară a lui - Secretar la Sindicatului reclamant a fost pe deplin justificată așa cum rezultă și din declarațiile celor 4 martori audiați în cursul procedurii prealabile.
Se solicită casarea în totalitate, rejudecarea cauzei și respingerea contestației.
Casarea se solicită în situația în care instanța găsește întemeiată critica referitoare la nulitatea deciziei de sancționare.
Se constată că nu se impune casarea și rejudecarea cauzei în temeiul art. 312 alin 4 Cod procedură civilă instanța soluționând corect excepția nulității deciziei de concediere pe considerentul că nu este descrisă fapta considerată abatere disciplinară.
În speță, descrierea faptei nu presupune detalierea injuriilor adresate de secretarul sindicatului către conducerea recurentei sau redarea unor pasaje din discuțiile acide dintre părți, ci identificarea faptei ca și abatere disciplinară pentru a justifica sancțiunea aplicată și a se putea verifica dacă fapta astfel descrisă ca abatere disciplinară încalcă într-adevăr dispozițiile din Regulamentul de Ordine Interioară citate în decizia de sancționare. De exemplu în speță, fapta considerată abatere disciplinară ar fi fost: insultarea conducerii, adresarea de injurii conducerii.
În speță, prezentarea în cadrul deciziei de sancționare a faptei ce constituie abatere disciplinară nu trebuie făcută în mod generic cu simpla trimitere la dispozițiile din Regulamentul de Ordine Interioară care nu permit verificarea, fără elemente concrete. De asemenea descrierea concretă trebuie cuprinsă în chiar textul deciziei de sancționare, iar nu în alte înscrisuri așa cum susține recurenta că a procedat făcând trimitere pentru fapta considerată abatere disciplinară, la declarațiile martorilor.
Prin urmare injuriile considerate abatere disciplinară de către recurentă sunt descrise în înscrisurile întocmite în cursul procedurii ( declarațiile martorilor, ).
În practică și în doctrină ( Codul Muncii B. - ) s-a reținut ca valabilă decizia de sancționare care menționează faptele cu suficientă claritate, chiar dacă nu oferă detalii, sau care face trimitere la un act de constatare care a fost comunicat salariatului odată cu dispoziția de sancționare disciplinară.
Prin urmare, Tribunalul Covasnaa reținut corect nulitatea deciziei de sancționare, drept pentru care nu sunt aplicabile nici dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă care ar fi atras modificarea sentinței sub aspectul soluționării excepțiile nulității deciziei de sancționare.
Pe de altă parte nici celelalte motive de recurs care vizează atragerea răspunderii disciplinare pentru nu sunt întemeiate și pentru considerentul că dispozițiile art. 18 și 75 lit. r din Regulamentul de Ordine Interioară prevăd obligații de îndeplinit de către salariați în relațiile de muncă, ori în cauză abatere disciplinară s-ar fi săvârșit în virtutea mandatului lui de membru în conducerea sindicatului și în legătură cu discuții legate de restructurarea unității și a personalului.
Față de aceste considerente, instanța va respinge recursul promovat și în baza art. 312 alin 1 Cod procedură civilă va menține sentința.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul formulat de recurenta - SRL reprezentată prin administrator - SRL împotriva sentinței civile nr. 898/2009 a Tribunalului Covasna pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi 27 Ianuarie 2010
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red AP 4.02.20101
Tehnored AG 9.02.2010/ 5 ex
Jud fond L /L
Președinte:Anca PîrvulescuJudecători:Anca Pîrvulescu, Cristina Ștefăniță, Camelia Juravschi
