Speta drepturi salariale, banesti. Decizia 1275/2009. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
Secția Civilă mixtă
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 1275/2009-
Ședința publică din 15.10.2009
PREȘEDINTE: Moșincat Eugenia
JUDECĂTOR 2: Stan Aurelia Lenuța
JUDECĂTOR 3: Trif
Grefier:
Pe rol fiind soluționarea recursurilor civile declarate de recurenții reclamanți, )., recurent -., toți cu domiciliu procedural ales în O, P-cul, nr. 10, județul B, recurent pârât MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE B, cu sediul în B,-, sector 5, prin DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B-O, cu sediul în O, str. -, nr. 3. județul B, recurent CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII B, cu sediul în B, P-ța - -, nr. 1 - 3, și recurent pârât MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR B, în contradictoriu cu intimații pârâți TRIBUNALUL BIHOR -O, CURTEA DE APEL ORADEA, ambii cu sediul în O, P-cul, nr. 10, județul B, intimați intervenienți, toți cu domiciliu procedural ales în O, P-cul, nr. 10, județul B, împotriva sentinței civile nr. 43 din data de 01.10.2008, pronunțată de Curtea de Apel Oradea, în dosar nr-, prin care s-a admis în parte acțiunea, având ca obiect litigiu de muncă.
La apelul nominal făcut în cauză nu se prezintă nimeni.
Procedura de citare a părților este completă.
S-a făcut referatul cauzei învederându-se instanței că procedura de citare a părților este completă, prezentele recursuri sunt scutite de la plata taxei de timbru, s-a depus la dosar, prin serviciul registratură, la data de 05.10.2009, întâmpinare formulată de intimatul pârât Ministerul Justiției și Libertăților, precum și faptul că, s-a solicitat judecarea cauzei în lipsa părților conform dispozițiilor art. 242 pct. 2 Cod procedură civilă, după care:
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND,
Asupra recursurilor civile de față, instanța constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 43 din data de 01.10.2008, pronunțată de Curtea de Apel Oradea, în dosar nr-, s-a admis în parte acțiunea civilă introdusă de reclamanții, -., și intervenienții, ȘI, toți cu domiciliul procedural ales la Tribunalul Bihor, O, Parcul, nr. 10, județ B în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI, cu sediul în B, sector 5, STR.-, nr. 17, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, cu sediul în B, sector 5, STR.-, nr. 17, TRIBUNALUL BIHOR, CURTEA DE APEL ORADEA și CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII B, cu sediul în B, sector 1, P-ța -, nr. 1-3.
Au fost obligați pârâții să facă demersurile legale și să achite reclamanților și intervenienților sumele corespunzătoare diferenței de drepturi de natură salarială echivalentă cu sporul de 10% din indemnizația de încadrare brută pe perioada 5 iunie 2005- 17 aprilie 2008 și să facă mențiunile necesare în carnetele de muncă ale reclamanților.
S-a respins cererea pentru perioada ulterioară datei de 18 aprilie 2008. Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a avut în vedere următoarele considerente:
cțiunea și cererea de intervenție în interes propriu sunt parțial întemeiate deoarece în perioada 5 iunie 2005 - 18 aprilie 2008 a existat reglementat prin Legea nr. 78/2000 un spor achitat doar grefierilor a căror activitate se afla în legătură cu complete specializate în dosare vizând combaterea infracțiunilor de corupție.
Prin Legea nr. 97/2008, sporul de 10% a fost inclus în baza de calcul a veniturilor salariale ale întregului personal auxiliar de specialitate, astfel încât nu se mai justifică acordarea acestor sume și pentru viitor.
Fiind confirmat acest drept instanța a apreciat că reclamanții și intervenienții erau îndreptățiți anterior promulgării Legii nr. 97/2008 la încasarea acestui spor, concluzie dedusă și din considerentele deciziei VI din 15 ianuarie 2007 Înaltei Curți de Casație și Justiție B, pronunțată într-o situație similară dar vizând drepturi salariale cuvenite magistraților.
Asistenții judiciari - participând la constituirea completului de judecată în condițiile art. 55 alin 1 din Legea nr. 304 /2004 cu vot consultativ - au exprimat aceeași opinie.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamanții și pârâții Ministerul Finanțelor Publice reprezentat prin Direcția Generală a Finanțelor Publice B și Consiliul Național Pentru Combaterea Discriminării.
Recurenții reclamanți au solicitat admiterea recursului și modificarea în parte sentinței în sensul acordării și în continuare a sporului de 10% din indemnizația de încadrare brută, astfel cum s-a solicitat prin acțiune.
În motivarea cererii de recurs, sunt învederate următoarele:
- în mod greșit instanța de fond reținut că prin Legea nr. 97/2008 sporul de 10% a fost inclus în baza de calcul veniturilor salariale, apreciind că nu se mai justifică acordarea acestor sume și pentru viitor;
- în realitate, prin Legea nr.97/2008 a fost abrogat art. 3 alineatul 8 prevăzut de Ordonanța nr. 8/2007 care prevedea acordarea indemnizației de 10% pentru grefierii care participă la efectuarea actelor privind procedura reorganizării judiciare și falimentului, a actelor de executare penală și executare civilă, fără ca indemnizația care fost inclusă în încadrare pentru tot personalul auxiliar prin Legea 97/2008 să aibă vreo legătură cu sporul de 10% solicitat prin acțiune și care nu a fost introdus în salariul personalului auxiliar de specialitate;
- obiectul prezentei cauze îl constituie sporul de 10% stabilit potrivit dispozițiilor art. 28 alin. 4 și 5 din OUG nr. 43/2002 aprobată prin Legea nr. 503/2002, prin care s- prevăzut că judecătorii și personalul auxiliar de specialitate, care compun complete specializate în infracțiunile de corupție potrivit art. 29 alin. 2 din Legea nr. 78/2000, primesc pentru activitatea specializată de combatere a infracțiunilor de corupție un spor de 30% din indemnizația de încadrare lunară, pentru magistrați, și 10% pentru personalul auxiliar de specialitate.
În drept sunt invocate dispozițiile art. 304 pct. 7 - 9, art. 304 indice 1 Cod procedură civilă.
Recurentul Ministerul Finanțelor Publice, reprezentat prin Direcția Generală a Finanțelor Publice B, a solicitat modificarea sentinței în sensul admiterii excepției lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor și exonerarea recurentului de la plata drepturilor bănești acordate, invocând următoarele motive:
- pe cale de excepție, este invocată lipsa calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor, susținându-se că în speță, raporturile juridice de muncă s-au stabilit între reclamanți și Ministerul Justiției, care are atribuții în ce privește angajarea și salarizarea propriilor angajați;
- din interpretarea dispozițiilor art. 28 lit. d și e din Legea nr. 500/2002 rezultă că recurentul nu poate fi obligat la plata drepturilor bănești cuvenite angajaților altor instituții și nici să includă în bugetul pe anul viitor sumele necesare efectuării acestor plăți.
Recurentul Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii în parte și a se constata lipsa calității procesuale pasive Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării în sensul de fi obligată la " face ceva" sau a cădea în pretenții în favoarea intimaților, fiind invocate următoarele motive:
- conform art. 16 - 22 din OG nr. 137/2000 republicată, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării este instituția abilitată și investită prin lege să aplice dispozițiile legislației în materie de nediscriminare pe teritoriul României, iar conform art. 27 din ordonanță, posibila victimă unei fapte de discriminare poate introduce acțiune direct în instanță, prin care să solicite despăgubiri și restabilirea situației anterioare, situație în care judecarea cauzei are loc cu citarea obligatorie a Consiliului, în sensul stabilirii caracterului discriminatoriu al faptei;
- în astfel de cauze, Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării îi lipsește calitatea procesuală pasivă, acesta neputând fi obligat la " a face ceva" în favoarea reclamanților, în temeiul art. 27 din OG nr. 137/2000, scopul introducerii sale în cauze fiind acela de a-și prezenta poziția cu privire la existența sau nu caracterului discriminatoriu al unei spețe prezentate direct instanței de judecată;
- instanța de fond nu a nominalizat, în mod expres, care anume pârâți intimați cad în pretenții în favoarea reclamanților;
- în astfel de cauze, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării are calitate de expert sau monitor în materie de nediscriminare, prin urmare nu poate deține calitate procesuală pasivă.
În drept sunt invocate dispozițiile art. 299, art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă.
Recurentul pârât Ministerul Justiției a solicitat admiterea recursului, recurentul invocând motivul de recurs prevăzut la punctul 5 al articolului 304 Cod procedură civilă, sens în care solicită a se constata că nu a avut posibilitatea de a se apăra în prezentul litigiu, neavând cunoștință de existența acestuia, nefiindu-i comunicată cererea de chemare în judecată, astfel că toate actele procesuale ulterioare sunt lovite de nulitate, întrucât s-a produs pârâtului o vătămare procesuală care nu poate fi înlăturată altfel. Pe fond, solicită modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii, arătând că textul din OG nr. 137/2000 pe care s-a întemeiat cererea reclamanților cât și motivarea instanței de fond a fost declarat neconstituțional prin decizia dată în ședința din 3 iulie 2008 Curții Constituționale, recurentul susținând totodată că sporul de 10% de care beneficiază personalul auxiliar din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție nu este instituit prin dispozițiile OUG nr. 43/2002 ori de Legea nr. 601/2004, ci de art. 19 din Legea nr. 50/1996, astfel încât invocarea unei stări de discriminare instituită prin OUG nr. 43/2002 nu are suport legal.
Examinând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs, precum și din oficiu, instanța reține următoarele:
În primul rând, dat fiind motivul de recurs formulat de recurentul pârât Ministerul Justiției și Libertăților, axat pe aspecte vizând neregulile procedurale aduse în discuție de acesta, se impune analizarea respectivului motiv cu întâietate, având în vedere consecințele pe plan procesual în condițiile în care se va constata temeinicia argumentelor aduse în sprijinul susținerilor acestei părți, potrivit cu care nu s-ar fi procedat la comunicarea acțiunii cu partea pârâtă.
Susținerile mai sus relevate sunt întemeiate, într-adevăr nici cererea introductivă de instanță și nici cererea de intervenție formulată în cauză nu au fost comunicate părții pârâte, situație ce atrage incidența motivului de recurs reglementat de articolul 304 pct. 5 din Codul d e procedură civilă.
Astfel, principiul dreptului la apărare având valoare constituțională, consacrat în articolul 24 din Constituție, se regăsește și în textele art. 114 indice 1 art. 52 din Codul d e procedură civilă, care asigură încunoștiințarea părților asupra pretențiilor lor prin comunicarea copiei de pe cererea de chemare în judecată, respectiv cererii de intervenție.
Pe de altă parte, principiul contradictorialității care își găsește consacrarea în mai multe texte ale Codului d e procedură civilă, oferă fiecărei părți posibilitatea de a-și exprima punctul de vedere asupra susținerilor celeilalte părți, părțile trebuind a fi înștiințate prin comunicarea cererilor asupra pretențiilor formulate de titularii cererilor.
Considerentele ce preced, conduc la concluzia că, în speță, își găsește incidența motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 5 din Codul d e procedură civilă, pe cale de consecință, dată fiind temeinicia motivelor invocate de recurentul pârât Ministerul Justiției și Libertăților, se va casa sentința recurată cu trimiterea cauzei spre o nouă soluționare a acesteia în primă instanță la Tribunalul Bihor, ocazie cu care vor fi analizate ansamblul susținerilor și apărărilor formulate de celelalte părți recurente, a căror examinare devine de prisos în actuala fază procesuală, având în vedere soluția de casare totală a hotărârii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE:
ADMITE ca fondate recursurile civile declarate recurenții reclamanți, )., recurent -., toți cu domiciliu procedural ales în O, P-cul, nr. 10, județul B, recurent pârât MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE B, cu sediul în B,-, sector 5, prin DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B-O, cu sediul în O, str. -, nr. 3. județul B, recurent CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII B, cu sediul în B, P-ța - -, nr. 1 - 3, și recurent pârât MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR B, în contradictoriu cu intimații pârâți TRIBUNALUL BIHOR -O, CURTEA DE APEL ORADEA, ambii cu sediul în O, P-cul, nr. 10, județul B, intimați intervenienți, toți cu domiciliu procedural ales în O, P-cul, nr. 10, județul B, împotriva sentinței civile nr. 43 din data de 01.10.2008, pronunțată de Curtea de Apel Oradea, pe care o casează cu trimitere pentru o nouă judecare la Tribunalul Bihor, ținând seama de considerentele prezentei decizii.
Cheltuielile de judecată și onorariul de avocat vor fi avute în vedere la rejudecarea cauzei.
Pronunțată în ședința publică din 15.10.2009.
Președinte Judecător Judecător Grefier
- - - - - -
- redactat hotărâre în concept - judecător - - - 23.10.2009
- judecători fond -,
- dact. gref. - 23.10.2009 - 9 ex.
- emis 7 com. - 26.10.2009 - - reprez. recur. recl. MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE B, DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B-O, CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII B, MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR B, TRIBUNALUL BIHOR -O, CURTEA DE APEL ORADEA.
Președinte:Moșincat EugeniaJudecători:Moșincat Eugenia, Stan Aurelia Lenuța, Trif
