Speta drepturi salariale, banesti. Sentința 26/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI
Dosar nr- ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINȚA nr.26
Ședința publică din data de 20 ianuarie 2009
PREȘEDINTE: Ioana Cristina Țolu
JUDECĂTORI: Ioana Cristina Țolu, Dan Andrei Enescu
Asistenți judiciari -
-
Grefier -
Pe rol fiind judecarea acțiunii civile formulată de reclamanții, -, I, -, cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură în Târgoviște,-, județ D în contradictoriu cu pârâții PARCHETUL DE PE LÎNGĂ cu sediul în B,--14 și MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE cu sediul în B,-, sector 5.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns pârâții Parchetele de pe lângă ÎCCJ și Curtea de APEL PLOIEȘTI reprezentanți de consilier juridic, lipsind celelalte părți.
Procedura legal îndeplinită.
Acțiune scutită de plata taxei judiciare de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, care învederează instanței că reclamanții nu și-au precizat obiectul acțiunii, având în vedere să se solicită sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică în prima parte a cererii însă, în finalul cererii se solicită "plata sporului de vechime", măsură dispusă de instanță la termenul anterior.
Consilier juridic având cuvântul solicită suspendarea conform art.1551Cod pr.civilă, acțiunea fiind, în opinia sa, insuficient de clară.
Curtea, analizând actele dosarului și dispozițiile deciziei nr.21/2008 pronunțată de ÎCCJ în recursul în interesul legii, constată că reclamanții și-a precizat în clar acțiunea, în fapt, fiind vorba doar de greșeală de tehnoredactare și apreciază că nu se impune suspendarea conform art.1551Cod pr.civilă, respingând cererea de suspendare.
Consilier juridic având cuvântul solicită admiterea excepției prescripției dreptului material la acțiune și respingerea în tot a acțiunii ca prescrisă.
CURTEA
Prin acțiunea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr-, reclamanții, -, I, -, au chemat în judecată pârâții Parchetul de pe lîngă Înalta Curte de Casație și Justiție și Ministerul Finanțelor Publice, pentru ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâților la plata sporului de risc și suprasolicitare calculat la salariul de bază brut corespunzător timpului efectiv lucrat în program normal de lucru și pentru perioada 1 octombrie 2000- 1 iunie 2004.
În motivarea acțiunii reclamanții au arătat, în esență, că le sunt aplicabile disp.art.47 din Legea nr.50/1996 care prevăd că, pentru risc și suprasolicitare neuropsihică magistrații și personalul auxiliar de specialitate beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar.
S-a precizat totodată, că un astfel de drept nu poate fi înlăturat pentru că menținerea lui este impusă de condițiile concrete în care personalul își desfășoară activitatea, caracterizate prin risc și suprasolicitare neuropsihică ce se accentuează continuu.
De asemenea, au arătat că termenul de prescripție nu s-a întrerupt întrucât el începe să curgă de la data pronunțării deciziei nr.21/2008 de către Înalta Curte de Casație și Justiție.
Pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor prin Paf ormulat întâmpinare prin care a invocat lipsa calității sale procesuale pasive cu motivarea că atribuțiile sale privesc elaborarea proiectului bugetului de stat pe baza proiectelor bugetelor ordonatorilor principali de credite și că, între reclamante și acest minister nu există niciun fel de raporturi de muncă, care să poată justifica obligarea la plata unor sume reprezentând drepturi salariale.
Pârâtul Ministerul Public -Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a solicitat chemarea în garanție a Ministerului Economiei și Finanțelor, fiind întrunite cerințele art.60-63 Cod procedură civilă în scopul opozabilității sentinței pronunțate în prezenta cauză față de Ministerul Economiei și Finanțelor pentru elaborarea proiectului de rectificare a bugetului Ministerului Public pe anul 2008.
Același pârât a formulat și întâmpinare prin care a susținut că acțiunea este prescrisă în raport de disp. art.1 alin.1 din Decretul nr.167/1958 coroborate cu disp.art.3 alin.1 din același act notmativ.
A arătat pârâtul, că obiectul cauzei îl reprezintă acordarea unor drepturi bănești, deci patrimonial, astfel încât dreptul la acțiune se stinge prin prescripție dacă nu a fost exercitat în termenul de 3 ani, stabilit de lege.
Pârâtul Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTIa formulat întâmpinare prin care a solicitat, de asemenea, respingerea acțiunii ca prescrisă.
Curtea examinând cererea în baza actelor și lucrărilor dosarului și a probelor administrate, constată următoarele:
În ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul MEF - prin DGFP P, Curtea urmează aoa dmite, întrucât această instituție are în atribuții elaborarea proiectului bugetului de stat pe baza proiectelor bugetelor ordonatorilor principali de credite, iar între reclamanți și acest minister nu există nici un fel de raporturi de muncă care să poată justifica obligarea la plata unor sume reprezentând drepturi salariale. În consecință,va respinge acțiunea față de Ministerul Economiei și Finanțelor Publice,precum și cererea de chemare în garanție a acestuia.
Cu privire la excepția prescripției dreptului la acțiune, Curtea constată că este întemeiată, neputând fi reținute susținerile reclamanților în sensul că termenul de prescripție curge de la data pronunțării asupra recursului în interesul legii prin decizia nr.21/2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție și nu de la data de 1.01.2000, întrucât prevederile legii se aplică pe viitor potrivit principiului neretroactivității legii civile.
Prin decizia invocată, Înalta Curte de Casație și Justiție nu a rezolvat și problema prescripției, astfel încât în mod greșit se poate susține în cauză ar putea opera o întrerupere a cursului prescripției în sensul celor prevăzute de art.16 din Decretul nr.167/1958 sau de suspendare conform art.13, în cauză nefiind incidente niciuna din ipotezele prevăzute în aceste dispoziții legale, iar decizia invocată, fiind o decizie în interesul legii, nu produce efecte retroactive, ci de la data publicării în Monitorul Oficial.
În aceste condiții, reținând că potrivit art.1 alin.1 din Decretul nr.167/1958, coroborate cu disp.art.3 alin.1 din același act normativ, dreptul la acțiune având un obiect patrimonial se stinge prin prescripție dacă nu a fost exercitat în termenul legal de 3 ani, precum și că drepturile solicitate sunt aferente perioadei 01.10.2000-01.06.2004, iar acțiunea a fost înregistrată la instanță la data de 10.09.2008, excepția invocată apare ca fiind întemeiată.
Astfel, în baza considerentelor expuse anterior, Curtea va admite excepția prescripției dreptului la acțiune și va respinge acțiunea ca prescrisă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor și respinge acțiunea și cererea de chemare în garanție ca fiind introduse împotriva unei persoane lupsită de calitate procesuală pasivă.
Admite excepția prescripției dreptului la acțiune și respinge ca prescrisă acțiunea formulată de reclamanții, -, I, -, cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură în Târgoviște,-, județ D în contradictoriu cu pârâții PARCHETUL DE PE LÎNGĂ cu sediul în B, b-dul -,
nr.12-14 și MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE cu sediul în B,-, sector 5.
Cu recurs în 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică astăzi, 20 ianuarie 2009.
Președinte, JUDECĂTOR 2: Dan Andrei Enescu
- - - - - -
Asistenți judeciari,
Grefier,
Red.
Tehnored.
28 ex./30.01.2009
operator de date cu caracter personal
număr notificare 3120/2006
Președinte:Ioana Cristina ȚoluJudecători:Ioana Cristina Țolu, Dan Andrei Enescu
